Nicolae POPA

Abordăm aici subiectul „Dunărea” din perspectiva semnificaţiilor sale spaţiale, ca relaţie între potenţial, proiect şi organizare, într-un context de putere aflat în continuă evoluţie. Am încercat prin analiza noastră să răspundem la o serie de întrebări, cristalizate în jurul câtorva subteme, prin intermediul cărora sperăm să ne fi realizat o parte din obiectivul iniţial, acela de a pune în lumină continuităţile şi discontinuităţile induse de Dunăre în spaţiul natural şi antropic pe care îl traversează şi, invers, pe cele impuse de acest spaţiu asupra traseului marelui fluviu. În prezent, procesul de globalizare, bazat pe competiţia acerbă dintre performanţele social-economice ale comunităţilor umane, adânceşte decalajele teritoriale, făcând din axele şi regiunile nodale adevărate sorburi de resurse şi havuzuri de prosperitate, iar din cele marginale, veritabile pete albe. În ce măsură culoarul natural al Dunării – folosit de milenii ca axă de circulaţie a popoarelor, de contacte culturale, de schimburi economice, dar şi de ciocnire a intereselor de putere – se integrează noilor tendinţe? Este Dunărea o axă demo-economică din ce în ce mai coerentă şi mai puternică în contextul integrării europene? Sau este un culoar în care discontinuităţile naturale şi cele impuse de organizarea spaţiului politic se amplifică, tinzând să se transforme în falii cu evoluţii imprevizibile?! Cum se articulează politicile economice, strategiile de dezvoltare regională ale fiecăruia din statele riverane la culoarul Dunării? Ce şanse are România să-şi valorizeze statutul de ţară dunăreană în relaţia cu statele din jur? Se conturează sau nu o politică unitară de valorificare a potenţialului Dunării? Care ar putea fi astăzi centrele de putere în măsură să promoveze un eventual „proiect dunărean” şi care ar fi opţiunile alternative în măsură să „distragă atenţia” şi să orienteze resursele acestor centre către alte direcţii strategice? Articolul de faţă încearcă să răspundă la câteva din aceste întrebări şi lasă loc pentru continuarea şi sistematizarea reflecţiei într-o etapă ulterioară, într-un alt context, cel al bazinului dunărean ca parte integrantă a Uniunii Europene.