Gheorghe VĂDUVA

Are, oare, Marea Neagră vreo importanţă reală, imediată şi/sau de perspectivă pentru cineva? Pentru cine anume? Şi de ce? Care ar putea fi valenţele geopolitice ale Mării Negre, în aceste vremuri dominate de parteneriate strategice mai mari sau mai mici, de ofensiva megastrategică a marilor puteri tehnologice, informaţionale şi nucleare pentru supercucerirea spaţiului geopolitic – fizic şi virtual -, de recrudescenţa fără precedent a reţelelor strategice şi, în consonanţă, a filosofiei şi fizionomiei de reţea, la care se conectează dinamic tot ce există, de la organizaţii internaţionale, coaliţii şi alianţe la state şi grupuri de interese, la care se adaugă infinite confluenţe, influenţe şi interinfluenţe, confruntări pentru resurse, decalaje imense şi asimetrii dinamice? Cum se exprimă şi cum se vor exprima ele în geopolitica europeană? Dar în cea eurasiatică? Dar în cea mondială? Cu alte cuvinte, ce rol joacă şi ce rol va juca Marea Neagră în noua construcţie europeană, în cea eurasiatică şi în cea mondială? Va fi ea unul dintre pivoţii acestor construcţii sau va rămâne doar o margine, pe post de confluenţă geopolitică sau de falie strategică? Răspunsurile la aceste întrebări şi la multe altele care derivă de aici nu sunt simple, nici uşoare. Pentru că nu se poate trece peste memoria veacurilor, dar nici nu trebuie să se perpetueze la infinit doar amintirile şi frustrările ce rezultă din ele. Pentru că nu se poate trece peste dinamica realităţilor şi intereselor, dar unitatea şi stabilitatea lumii şi a oricărei regiuni a acesteia se realizează, în primul rând,