Gheorghe VĂDUVA

Geopolitica lumii nu a avut în vedere neapărat entitatea civilizaţională, ca generator de putere politică şi geopolitică, ci construcţia politică adaptată mediului geografic, mai exact, folosirea mediului geografic în calitate de factor de putere. Geopolitica lumii este un fel de geografie a puterii politice, cu tot ce derivă de aici. Politica nu se naşte însă din nimic, nu se situează deasupra lumii, ca o binecuvântare sau ca un blestem, ci provine dintr-o dialectică a voinţelor care se confruntă, fiind, deci, un produs al intereselor, inclusiv al intereselor civilizaţionale. Determinările politicii sunt însă mult mai complexe (economice, politice, sociale, demografice, militare etc.) şi nu pot fi limitate la cele ale intereselor de civilizaţie. Cu timpul între configuraţia umană şi configuraţia geografică a spaţiului în care trăim s-au statornicit legături extrem de strânse şi intercondiţionări extrem de interesante, astfel încât, la un moment dat, se poate pune, tranşant, o întrebare tulburătoare: ce anume a creat marile falii geopolitice şi geostrategice inter şi intra civilizaţionale: plăcile tectonice, marile accidente de relief, spaţiul, timpul, oamenii, sau toate la un loc?