Cornel CUCU

„Ubi societas ibi jus”
„Acolo unde există societate, există şi drept”

În secolul XX, un timp al circulaţiei informaţiei cu mare viteză şi a manipulării media, oamenii au ajuns la convingerea că Balcanii vor continua să fie la sfârşitul secolului, la fel ca şi la începutul său, “un butoi cu pulbere”.
Ca urmare a evenimentelor produse între 1989 şi 1991, pe harta europeană au apărut cinci noi realităţi politice – state: Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi o federaţie formată de republicile Serbia şi Muntenegru, încă numită Iugoslavia.
Cercetarea ştiinţifică şi posibilităţile de investigare a istoriei acestui stat sunt limitate şi din această cauză cunoaşterea reală şi analiza evenimentelor rămân o problemă deschisă pentru secolul XXI.
În ex-Iugoslavia au coexistat în mod egal diferenţe etnice şi religioase. Pare că baza conflictului din ultima decadă a secolului XX a avut ca fundament o problemă religioasă. Din acest punct de vedere, situaţia din Kosovo a avut ca rezultat implementarea unor structuri islamice fundamentaliste care vor vrea să se extindă în Balcani şi vor fi un factor de instabilitate în zonă.
O analiză completă a fenomenului din spaţiul ex-iugoslav nu poate fi realizată fără a lua în considerare multiple tipuri de evenimente istorice din ultima decadă a secolului XX.
Rămâne ca sarcină istorică viitoare prezentarea reală şi completă a uneia din cele mai dramatice şi sângeroase realităţi europene din secolul trecut.
În prezent, cuvântul de ordine pentru Balcani este – să fie „stabilitate pe termen lung”.