Gheorghe NICOLAESCU

În plan strategic, Marea Neagră delimitează falia Est – Vest pentru a separa Europa de Asia. Din acest punct de vedere Marea Neagră nu mai apare ca o chestiune regională, a “Sud-estului”, ci devine pur şi simplu o chestiune strict europeană.
Comunitatea transatlantică a parcurs un amplu proces de consolidare în perioada de după Războiul Rece. Statele Unite au manifestat în această perioadă o conduită reţinută şi uneori chiar rezervată faţă de preocuparea Europei pentru consolidarea integrării. Modelarea globalizării în jurul axului transatlantic are darul de a diminua asperităţile şi a creat premisa “reînnoirii” contractului politic între S.U.A. şi aliaţii săi europeni.
Atunci când vorbim de Marea Neagră, suntem tentaţi să ne gândim şi să ne limităm în discurs la colţul sud-est european, care, în esenţă, are o conotaţie geopolitică. Deşi mică din punct de vedere al întinderii, în comparaţie cu alte mări ale mapamondului, Pontus Euxinus (Marea Ospitalieră cum au denumit-o greco-romanii), are pentru noi o importanţă care depăşeşte cu mult mica noastră lume sud-est europeană.
În plan geostrategic, Marea Neagră separă Europa de Asia şi stabileşte “marginile” Europei.
Marea Neagră realizează legătura între Europa de Sud-Est şi Caucaz, două zone cu potenţial de instabilitate. Cooperarea politico-militară în această zonă s-a menţinut la un nivel modest datorită intereselor divergente ale statelor riverane şi complexităţii politice, economice şi etnice a zonei.
Declanşarea campaniei împotriva terorismului a modificat esenţial abordările occidentale vis-a-vis de zona geostrategică a Mării Negre.
În ceea ce priveşte riscurile non-militare, Marea Neagră ar putea deveni în viitorul apropiat o „zonă tampon” în contracararea traficului de materiale sensibile, armament şi în combaterea terorismului, crimei organizate şi a migraţiei clandestine către Vest.
O problemă nerezolvată va rămâne în continuare cea a apartenenţei şenalelor şi canalelor navigabile din Strâmtoarea Kerci, care uneşte Marea Neagră de Marea de Azov.
Bazinul Mării Negre a fost şi a rămas un spaţiu disputat. Procesul de schimbare a scenei geopolitice mondiale este o realitate căreia trebuie să-i acordăm o atenţie deosebită.