Redacţia Revistei Prietenul albanezului

Prezenţa albanezilor pe pământ românesc este atestată documentar abia în secolul al XVI-lea, când Mihai Viteazul a dat ordin să fie primiţi în jur de 15.000 de albanezi în rândurile populaţiei româneşti, dar istoriografia albaneză şi cea românească presupun că albanezii pe atunci reprezentanţi ai diferitelor triburi ilire, cum ar fi piruştii, taulanţii sau dardanii, au lucrat în minele de aur ale Daciei antice.
Mai târziu, albanezii veniţi odată cu alte valuri, aproape ritmice, de emigraţie, s-au distins ca buni bijutieri, constructori, soldaţi, armurieri, gărzi de pază (renumiţii “arnăuţi”), cofetari, oameni de cultură etc. De-a lungul timpului, neamul albanez, găsind în România un adăpost cald şi o primire frăţească, a dăruit mai multe personalităţi care au trăit şi au activat în istoria şi cultura românească şi în cea europeană, ca, de pildă, familiile de domnitori români de origine albaneză Ghica (în sânul acestei familii, se născuse şi marea umanistă, de talie europeană, Elena Ghica, alias Dora d’Istria, renumitul Monsenior Ghica şi alţii), familia lui Vasile Lupu sau scriitorul Victor Eftimiu, cântăreţul şi actorul Cristache Antoniu etc.
Asociaţia Liga Albanezilor din România s-a ocupat, încă de la înfiinţarea sa, de problemele sociale şi umanitare ale etnicilor albanezi, ale tuturor cetăţenilor români de origine albaneză.
Revista “Prietenul albanezului” (Miku i shqiptarit) va continua să reflecte, în limita spaţiului, unele aspecte ale activităţii noastre, atât viaţa reprezentanţilor comunităţii, cât şi aspecte istorice, culturale, spiritualitatea, etnografia celor două popoare albanez şi român, întrucât revista se adresează majoritarilor român şi minoritarilor albanezi, în egală măsură.
Ansamblul “Serenada” şi-a îmbogăţit repertoriul de cântece şi dansuri şi sperăm să realizăm un film al tuturor activităţilor noastre. Ne vom continua activităţile culturale în ţară. ALAR a organizat tabere cultural-sportive pentru tineretul nostru, va iniţia, tot pentru ei, cursuri de limbă albaneză, îşi va promova activitatea în ţară şi străinătate, are un plan editorial bogat.
Pentru ALAR, calea spre cunoaşterea reciprocă a culturii şi spiritualităţii albaneze şi române de către cele două popoare, pentru înţelegere, iubire şi pace, este larg deschisă şi Dumnezeu să ne ajute pentru a o înflori mereu!