Gheorghe VĂDUVA

Orice s-ar spune, populaţia planetei nu este şi nu va fi nicicând o mare şi un pământ, chiar dacă pământul şi marea au fost, sunt şi vor rămâne întotdeauna unicul şi cel mai trainic areal al tuturor popoarelor. Populaţia planetei a apărut şi s-a dezvoltat ca oricare altă componentă a biosferei, având o mulţime de trăsături comune, dar şi o mulţime de diferenţe, în funcţie de o mulţime de factori, unii favorabili, alţii potrivnici. Diferenţele ţin de spaţiu, de timp, de condiţiile concrete şi de particularităţile sociale în care au apărut şi s-au dezvoltat comunităţile umane. Deşi s-au făcut numeroase studii şi s-au întreprins cercetări pentru a descoperi şi înţelege meandrele evoluţiei societăţii omeneşti, suntem încă foarte departe de o concluzie finală, de un diagnostic care să cuprindă şi să explice întregul comportament al omului, comunităţilor umane, traumelor, diferendelor şi catastrofelor care însângerează, de milenii, omenirea.
Unele dintre aceste conflicte grave, pe termen lung, cu urmări greu previzibile, au loc între comunităţile etnice. Etnia ar trebui să fie o perlă a societăţii umane, întrucât se defineşte şi se particularizează printr-un sistem de valori, care sunt, în esenţa şi spiritul lor, complementare, convergente, şi nu divergente, conflictuale. Valorile nu se pot afla în conflict, întrucât ele reprezintă tot ce au acumulat mai bun comunităţile umane şi omenirea, şi nu ce nu au acumulat, adică ce a trecut şi s-a pierdut. Dacă există o unitate a lumii, ea se bazează, fără îndoială, pe conexiunea sistemelor ei de valori, adică pe ceea ce a rămas după ce timpul şi furtunile au trecut. Sistemele de valori reprezintă postamentul pe care se înalţă omenirea, structura ei de rezistenţă, nu furtunile şi râurile subterane care o macină. Aşadar, etniile ar trebui să fie piese unice, utile şi necesare, ale unui mozaic complet, extrem de fin şi de valoros, care se numeşte omenire, şi nu entităţi aflate în conflict, adică tabere de luptă şi beligeranţi în interminabilele războaie ale planetei. Este adevărat, în majoritatea lor, etniile nu sunt beligerante, ci doar actori, mai mult sau mai puţin dinamici, în marele spectacol al lumii. Unele sunt, însă, beligerante şi, de aceea, pe primul loc în lume, în ceea ce priveşte conflictele şi diferendele, se situează cele etnice.