Andreea BANU

Structură
Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) este structura specializată a Guvernului României, care asigură comunicarea cu reprezentanţii tuturor minorităţilor naţionale din ţara noastră. Departamentul este integrat în structura Secretariatului General al Guvernului (SGG), aflat în coordonarea domnului ministru Eugen Bejinariu.
Activitatea departamentului are la bază legislaţia în vigoare şi Programul de Guvernare, capitolul X – Relaţii interetnice. Documentul subliniază hotărârea Guvernului de a continua şi dezvolta proiectele legislative şi instituţionale referitoare la protecţia minorităţilor naţionale începute cu 12 ani în urmă.
Conform programului guvernamental, minorităţile naţionale reprezintă o resursă, iar un bun management al acestei resurse poate să garanteze promovarea identităţii diferitelor etnii şi a cooperării interculturale, cu efecte benefice asupra întregii societăţi româneşti.
Departamentul pentru Relaţii Interetnice este condus de către domnul secretar de stat Cristian Jura, în colaborare cu 3 subsecretari de stat, domnii Ovidiu Ganţ, Attila Marko şi Ilie Dincă, reprezentând minorităţile germană, maghiară şi respectiv romă.
Departamentul funcţionează în prezent cu patru structuri: Direcţia Relaţii cu Societatea Civilă şi Organisme Internaţionale, Direcţia Asistenţă Programe, Oficiul Regional pentru Relaţii Interetnice (care răspunde de activitatea birourilor teritoriale ale departamentului din Cluj, Suceava, Constanţa şi Turnu Severin) şi Oficiul pentru Problemele Romilor.
Principalele atribuţii
– elaborarea şi avizarea proiectelor de legi şi a altor acte normative care au incidenţă asupra drepturilor şi îndatoririlor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi monitorizarea aplicării actelor normative interne, precum şi a normelor şi recomandărilor internaţionale referitoare la protecţia minorităţilor naţionale;
– examinarea sesizărilor cu privire la actele organelor administraţiei publice care încalcă drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi comunicarea punctului de vedere legal;
– stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi din străinătate şi cu organisme internaţionale care au în atribuţiile lor soluţionarea problemelor respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
– promovarea şi organizarea unor programe privind păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
– participarea în comisii mixte interguvernamentale pe probleme de minorităţi naţionale (ex: participarea la lucrările Comisiei româno-germane din martie 2002, la Berlin);
– participarea în comisiile constituite de către Guvern în scopul restituirii imobilelor care au aparţinut comunităţilor etnice şi cultelor.
Consiliul Naţional al Minorităţilor – vocea oficială a minorităţilor naţionale din România
Principalul partener de lucru al DRI în sfera societăţii civile este Consiliului Minorităţilor Naţionale (CMN), reformat ca organism consultativ al Guvernului prin HG 589/ 2001, aflat în coordonarea DRI şi a SGG. Prin acest act normativ este asigurată la nivelul Executivului participarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la actul decizional.
Consiliul Minorităţilor Naţionale îşi desfăşoară activitatea în plen, de regulă o dată la trei luni şi pe comisii de lucru, în conformitate cu atribuţiile sale.
Comisiile CMN
Comisia de legislaţie, Comisia pentru probleme socio-economice, Comisia pentru cultură, culte şi mass-media, Comisia pentru probleme de învăţământ şi tineret, Comisia de relaţii cu instituţii şi organizaţii interne şi internaţionale şi Comisia pentru probleme financiare.
Obiective şi priorităţi
Consiliului Naţional al Minorităţilor îi revine misiunea ca în fiecare an să organizeze programe pentru marcarea Zilei Minorităţilor Naţionale (18 decembrie) la care participă şi personalităţi marcante ale vieţii politice din România. Programele sunt derulate în colaborare cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice sub patronajul Secretariatului General al Guvernului.
La aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea CMN, domnul Cristian Jura a trasat câteva linii directoare pentru activitatea din acest an. Cele mai importante obiective menţionate au subliniat dorinţa coordonatorului DRI de a ieşi din statistici prin cuplarea la realitate a câmpului de analiză şi acţiune în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi transformarea relaţiei impersonale, generice, dintre majoritate şi minoritate, într-un dialog direct, nominal, cu fiecare în parte. „Doresc să comunicăm prin viu grai, şi dacă îmi permiteţi, pe limba fiecăruia, aceasta însemnând raportarea la problemele specifice ale diferitelor comunităţi, însă tratarea şi soluţionarea acestora împreună, responsabil şi democratic”, a spus domnul Jura.
Un alt obiectiv propus a fost legat de promovarea unui nou rol al CMN, prin redimensionarea unora dintre comisiile componente şi completarea atribuţiilor altora, cum ar fi cea care se ocupă de problemele tineretului, în vederea formării unui sistem instituţional, care să devină funcţional şi eficient în vederea interacţiunii cu structurile specializate la nivel european şi internaţional. Domnul Cristian Jura a menţionat importanţa comunicării în spaţiul european pe dimensiunea minorităţilor naţionale şi a propus dezvoltarea şi definirea CMN ca o marcă a unităţii în diversitate, un etalon european al conlucrării minorităţilor între ele şi a minorităţilor cu majoritatea.
În ceea ce priveşte dezvoltarea unor programe interne pentru armonizarea relaţiilor dintre minorităţi, respectiv dintre minorităţi şi majoritate, Departamentul pentru Relaţii Interetnice organizează diverse acţiuni, atât pentru tineret cât şi pentru adulţi, finanţează proiecte şi desfăşoară monitorizări şi evaluări permanente privind problemele naţionale sau regionale.
Romii
După adoptarea Strategiei Guvernului României pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, punctul de interes a fost mutat pe crearea cadrului pentru implementarea şi monitorizarea acesteia: au fost înfiinţate structuri de specialitate la nivelul ministerelor, al prefecturilor şi primăriilor, unde au fost angajaţi în mod obligatoriu şi etnici romi. În vederea evaluării urgenţelor ce se cer rezolvate în comunităţile de romi şi a promovării unor programe punctuale de sprijinire a acestora, s-au înfiinţat grupuri de lucru mixte alcătuite din reprezentanţi ai birourilor judeţene pentru romi, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai asociaţiilor romilor din fiecare zonă..
Oficiul pentru Problemele Romilor colaborează în această perioadă cu toate instituţiile şi organizează întâlniri trimestriale cu membrii Comitetului mixt de implementare şi monitorizare a strategiei, format din secretari de stat şi reprezentanţi ai organizaţiilor romilor. Preşedintele Comitetului este domnul secretar de stat Cristian Jura, şeful Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi coordonator naţional al României în cadrul grupului de lucru în domeniul integrării romilor: DECADA ROMILOR – 2005-2015.
În paralel, Oficiul pentru Problemele Romilor continuă implementarea programului Phare pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor. Programul s-a concentrat pe două direcţii: fundamentarea costurilor legate de implementarea strategiei guvernamentale pentru romi, eşalonată pe termen de 10 ani, şi realizarea unei serii de proiecte-pilot vizând ameliorarea parteneriatului dintre instituţii, autorităţi locale şi organizaţiile romilor.
Având în vedere faptul că primul proiect Phare pentru romi s-a dovedit util, crescând gradul de interes şi coerenţă în abordarea situaţiei romilor, şi ţinând cont de imposibilitatea de a rezolva problemele acestora fără sprijin internaţional, Oficiul pentru Problemele Romilor a primit aprobarea pentru un nou proiect Phare, care va urma să dezvolte unul din punctele strategiei guvernamentale: Planul naţional de dezvoltare locală a comunităţilor de romi. Programul va beneficia de o finanţare de 6 M EURO şi se va desfăşura pe parcursul următorilor doi ani.
„Zilele de luptă împotriva rasismului şi discriminării”
În încheierea acţiunilor dedicate „Zilelor de luptă împotriva rasismului şi discriminării”, Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului a organizat un seminar la Bucureşti, pe durata a două zile, 30-31 martie 2004, la care participă Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Delegaţia Consiliului Europei în România, Reprezentanţa Organizaţiei Naţiunilor Unite în România, 65 de organizaţii membre ale Alianţei Naţionale Împotriva Discriminării, organizaţiile Consiliului Naţional al Minorităţilor, Ministerul Integrării Europene, conducerea Comisiei pentru Drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor din Camera Deputaţilor.
Lucrările, care s-au desfăşurat la Palatul Parlamentului, au fost conduse de domnul Cristian Jura, Secretar de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI) şi au avut ca punct central dezvoltarea şi eficientizarea unui sistem coerent de combatere a discriminării în România, precum şi racordarea legislaţiei naţionale în domeniu la practicile Uniunii Europene.
Domnul Cristian Jura a prezentat participanţilor la dezbateri perspectiva guvernamentală în domeniul combaterii discriminării, evidenţiind cele patru componente organizaţionale care formează în acest moment baza instituţională a sistemului de acţiune în materia nediscriminării: Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Minorităţilor Naţionale şi Organizaţiile Neguvernamentale. De asemenea, domnul Jura a menţionat cele două obiective majore ale DRI şi anume Ratificarea Cartei Minoritare a Consiliului Europei şi începerea dezbaterilor şi dialogului în vederea adoptării Legii Minorităţilor Naţionale.
În ceea ce priveşte legislaţia şi programele pentru combaterea discriminării în România, domnul Adrian Cămărăşan, Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a subliniat necesitatea campaniilor de informare şi educare, precum şi definitivarea procedurii de soluţionare a petiţiilor, ca prioritate a Consiliului în trimestrul următor.
Toţi participanţii la dialog au ridicat problema deprinderii modalităţilor de lucru cu instituţiile responsabile în domeniu, facilitarea comunicării şi realizarea unei transparenţe adecvate, pentru a deschide ONG-urilor şi populaţiei accesul la aceste instrumente.
Concluzia primei zile de dezbateri a adus în atenţia celor prezenţi problema combaterii discriminării ca un efort comun al activităţilor guvernamentale şi al implicării societăţii civile. Cea de-a doua zi a dezbaterilor este rezervată propunerilor concrete de acţiune comună a tuturor actorilor implicaţi în procesul de implementare a legislaţiei antidiscriminare şi de practici concrete în materie.