Dan DUNGACIU

În pofida câștigării independenței în 1991, Republica Moldova rămâne o societate amorfă cu un simț slab al identității naționale. O explicație este crearea ”târzie” a națiunii, însă în acest articol accentul este pus pe o pluralitate de proiecte identitare (Românesc, Moldovenesc) și moștenirea unui proiect eșuat de construcție de identitate al perioadei comuniste.
Această lucrare se referă la avansarea frontierelor NATO și UE (lărgirea NATO și UE) și consecințele deciziei de a stabili frontiera vestică pe râul Prut. Principalul obiectiv al articolului este formularea și explicarea crizei de identitate a Republicii Moldova în legătură cu această decizie – Republica Moldova fiind ceea ce știința geopoliticii numește zonă de frontieră. Pentru a oferi substanță acestei afirmații, articolul începe prin idnetificarea cadrului teoretic în care poate fi evaluată criza și subliniează principalele caracteristici ale acesteia.
Cadrul teoretic este urmat de o discuție asupra a două evoluții politice recent majore: lansarea de către Președintele Vladimir Voronin a Concepţiei politicii naţionale de stat a Republicii Moldova și, concomitent, a  Dicţionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati.
În final, articolul oferă o evaluare interpretativă a acestor evoluții, plasându-le în context ideologic și istoric lărgit.

Despite winning independence in 1991, the Republic of Moldova remains an amorphous society with a weak sense of national identity. One possible explanation is “late” nation-creation but in this paper emphasis is laid on a plurality of identity projects (Romanian project, Moldavian project) and the legacy of the failed identity-building project of the communist period.
This paper is dealing with the advancement of the NATO and EU frontier (enlargement of NATO and EU) and the consequences of the decision to establish the Western boundary on the river Prut. The main objective of this article is to formulate and explain the identity crisis of the Republic of Moldova in connection to this decision – the Republic of Moldova is what the science of geopolitics is calling a frontier zone. To substantiate this assertion, the article begins by identifying the theoretical framework in which this crisis can be properly assessed and outlines the main features of it.
The theoretical framework is followed by a discussion of two major recent political developments: the release of President Vladimir Voronin’s “State National Policy Concept of the Moldavian Republic” (Concepţia politicii naţionale de stat a Republicii Moldova), and, concomitantly, of Vasile Stati’s “Romanian-Moldavian Dictionary” (Dicţionarul moldovenesc-românesc).
Finally, the article offers an interpretative evaluation of these developments, placing them within a broader ideological and historical context.