• HOME
  • ABOUT US
  • CURRENT
  • COMMITTEES
    • NATIONAL BOARD
    • SCIENTIFIC BOARD – INTERNATIONAL
  • ARCHIVE GEOPOLITICA
    • 2026
      • Nr. 1 (110)/2026: ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe globale (II)
    • 2025
      • nr.109 (4/2026): ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe regionale (I)
      • nr.108 (3/2025): GEOPOLITICĂ ŞI RESURSE
      • Nr. 107 (2/2025): GEOSTRATEGIE ŞI INFRASTRUCTURI CRITICE
      • Nr. 1(106/2025): PRINCIPIUL DOMINOULUI – II –
    • 2024
      • Nr. 4 (105/2024): PRINCIPIUL DOMINOULUI – I –
      • Nr. 3 (104)/2024 Tectonica geopolitică a Mării Negre
      • Nr. 2 (103/2024) Marea Neagră – geopolitică și strategie
      • Nr. 1 (102)/2024 Translații geopolitice (II)
    • 2023
      • nr. 4 (101) Translatii geopolitice (I)
      • NR. 3 (100)/2023 20 DE ANI DE GEOPOLITICĂ ROMÂNEASCĂ
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 4 (96-97/2022): Centre de putere. Axe şi falii geopolitice
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 1 (92-93/202: Infrastructuri critice emergente II. – Riscuri geopolitice
    • 2021
      • nr. 4 (91/2021): Infrastructuri critice emergente I. – Geopolitică şi rezilienţă
      • nr. 3 (89-90/2021): Inteligenţa Artificială: a cincea dimensiune a geopoliticii
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 1 (86/2021): Geopolitică şi (in)securitate (I) – Pandemie şi securitate
    • 2020
      • nr. 4 (85/2020): Amurgul democraţiei? Punct …şi de la capăt (II)
      • nr. 3 (84/2020): 2020: Lumea în schimbare. Punct …şi de la capăt (I)
      • nr. 2 (83/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (II)
      • nr. 1 (82/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (I)
    • 2019
      • nr. 4 (81/2019): Trianon: 1920-2020
      • nr. 3 (80/2019): Pakistan: a Rising Global Player
      • nr. 2 (78-79/2019): Marea Neagră – Strategii 2020
      • nr. 1 (77/2019): România2019.eu
    • 2018
      • nr. 4 (76/2018): România 1918-2018
      • nr. 3 (75/2018): Orientul Îndepărtat …de la Doctrina Monroe la America First
      • nr. 2 (74/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (II)
      • nr. 1 (73/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (I)
    • 2017
      • nr. 4 (72/2017): Africa „fluidă”
      • nr. 3 (71/2017): Orientul Mijlociu – diplomaţie, geopolitică, securitate
      • nr. 1 (70/2017): Proiecţii geopolitice pe Falia Eurasiatică
      • nr. 1 (68-69/2017): Caucaz – reconciliere şi reconstrucţie
    • 2016
      • nr. 4 (67/2016): Muntenegru – geopolitică şi securitate
      • nr. 3 (66/2016): Resetarea Uniunii Europene
      • nr. 2 (64-65/2016): Provocări geostrategice în estul Europei
      • nr. 1 (63/2016): MENA – între terorism şi securitate
    • 2015
      • nr. 4 (62/2015): Target: Europe!
      • nr. 3 (61/2015): Securitatea cibernetică: geopolitică, riscuri, strategii
      • nr. 2 (60/2015): Faţetele Democraţiei
      • nr. 1 (59/2015 EN): The rise of Saudi Arabia – from regional to international
      • nr. 1 (59/2015 RO): Ascensiunea Arabiei Saudite – de la regional la internaţional
    • 2014
      • nr. 4 (58/2014): GeoIntelligence: geopolitica informaţiilor
      • nr. 3 (57/2014): Gambitul Reginei: geopolitică la Marea Neagră
      • nr. 2 (56/2014: Noul Drum al Mătăsii – provocări şi certitudini
      • nr. 1 (54-55/2014): Lumea în mişcare (Redesenând harta lumii…?!)
    • 2013
      • nr. 4 (53/2013): Cyber Security – Informaţia este o armă!
      • nr. 3 (52/2013): Washington – Beijing – Moscova: Triunghiul geopolitic al viitorului
      • nr. 2 (51/2013): Strategii nucleare şi de securitate
      • nr. 4 (48/2012): Turcia – Diplomaţie şi putere
      • nr. 1 (49-50/2013): Europa la răscruce. De la Statul Naţional la federalizare
    • 2012
      • nr. 3 (47/2012): Irak – strategii energetice şi de securitate
      • nr. 2 (46/2012): Regiunea Golfului – o perspectivă geopolitică
      • nr. 1 (44-45/2012): Noua (dez)ordine mondială
    • 2011
      • nr. 4 (43/2011): Criza unui sistem? – de la „Primăvara Arabă” la „Occupy Wall Street”
      • nr. 3 (41-42/2011): Axa Ponto-Baltică
      • NR. 2 (40/2011): Azerbaidjan – actor geopolitic regional
      • nr. 1 (39/2011): Axa ponto-danubiană – axă strategică
    • 2010
      • nr. 4 (38/2010): Ucraina, între Est şi Vest
      • nr. 3 (36-37/2010): Geopolitica SUA
      • nr. 2 (35/2010): Africa necunoscuta
      • nr. 1 (33-34/2010): Orientul Mijlociu Extins
    • 2009
      • nr. 4 (32/2009): Axa Ponto-Caspică
      • nr. 3 (31/2009): România între Imperii
      • nr. 2 (30/2009): Marea Mediterană
      • nr. 1(29/2009): Criza mondială
    • 2008
      • nr. 4 (28/2008): Conflicte îngheţate în spaţiul Euro-Asiatic
      • nr. 3 (27/2008): Infrastructuri critice – Strategii Euro-Atlantice
      • nr. 2 (26/2008): Globalizarea relaţiilor intercivilizaţionale
      • nr. 1 (25/2008): Turcia: punte eurasiatică
    • 2007
      • nr. 4 (24/2007): Noua geopolitică a Rusiei
      • nr. 3 (23/2007): Asimetria resurselor energetice
      • nr. 2 (22/2007): The Iran Geopolitical Perspectives
      • nr. 1 (21/2007): Provocarea dragonilor – miracolul chinez
    • 2006
      • nr. 4 (20/2006): Regiuni de cooperare transfrontalieră – surse de conflict sau de stabilitate?
      • nr. 3 (19/2006): Falii şi axe geopolitice
      • nr. 2 (18/2006): România – Terra Daciae
      • nr. 1 (16-17/2006): Spaţiul ex-sovietic – provocări şi incertitudini
    • 2005
      • nr. 4 (14-15/2005): Marea Neagră – confluenţe geopolitice
      • nr. 3 (13/2005): Uniunea Europeană…, încotro?
      • nr. 2 (12/2005): Terorism şi mass-media
      • nr. 1 (11/2005): Tensiuni geopolitice induse de ţinuturile istorice
    • 2004
      • nr. 4 (9-10/2004: Incursiune în Islam
      • nr. 3 (7-8/2004): Geopolitica conflictelor sfârşitului de mileniu
      • nr. 2 (6/2004): Geopolitica spaţiului ponto-danubian
      • nr. 1 (04-05/2004): Geopolitica minorităţilor
    • 2003
      • nr. 2 (2-03/2003): Integrare Euro-Atlantică
      • nr. 1 (1/2003): Integrarea României în NATO
  • POLICIES
  • INSTRUCTIONS
  • ABONAMENTE
  • CONTACT
  • GDPR

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ION CONEA GEOPOLITICAL ASSOCIATION
  • GEOPOLITICS PROJECT
    • INTERNATIONAL SUMMER SCHOOL
      • Şcoala de Vară Geopolitica
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolititica, ed a VII-a, p. II-a – 2014
      • 2. Scoala Internationala de Vara, editia V, 2014
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolitica ed. a VII-a, Ploiesti 2
      • 1. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 3. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 4. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 5. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 6. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed. a V-a, 2014
      • 7. Scoala Internationala de Vara, ed aV-a, 2014
      • 8. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 9. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 10. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 11. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 12. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed aV-a, 2014
      • 13. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
    • G-FOCUS
    • GEOPOLITICS CLUB
      • Club Geopolitica
      • Geopolitica Club România
      • Geopolitica Club Cafe
  • EDITURA TOP FORM
  • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • 19/04/2026
You are here: Home / GEOPOLITICA review / The Strategic Importance of Eflak in Ottoman Era

The Strategic Importance of Eflak in Ottoman Era

by https://www.geopolitic.ro/author/

prof-dr-oguzoglu-na-geleneksel-meslek-hizmet--3298725_o Yusuf OGUZOGLU

Balkans and its vicinity had been a stage for the migration activity of various hordes. In Ancient Age Thracians, Illyrians, Brigidians, Edones, Paionians, Pelagonians, Dorians, Vandals, Vikings, Goths and Romans settled the Balkans, reigned and exhibited influence in the area. Roman Empire attempted to cross over to Balkans via Adriatic from II Century B.C. onwards. They dominated the Western regions of Balkans in the time of Julius Caesar and reigned for 400 years. Later Huns, Avars, Bulgars, Cumans and Pechenegs arrived at the Balkans. Hun Turks who had reached to the walls of İstanbul under the command of Attila, took their place in Byzantine history. Attila attacked the Byzantine Balkans and seized all the lands to Macedonia, Moran Peninsula and many important cities of Balkans. Among those there were Sirmium (Sremska Mitrovica), Singidinum (Belgrade), Naissus (Nis), Serdika (Sofia) ve Scupi (Skopje). Attila advanced to catholic Rome and choosing not to destroy it, he instead extracted tribute for it was a center of civilization. After that he retreated to north.
Slavs from the V century A.D. onwards entered to Roman provinces of Pannonia and Dacia. After the death of Hun ruler Attila in 453 they settled to the South Carpathians. Beginning from VI Century A.D. they raided to the Byzantine Balkan lands. They joined the Avar army in the siege of İstanbul in 626. The Slav settlement in Balkans completed in VII Century A.D.
Eflak region had close ties with the northern Black Sea area stretching to the Volga in the east. Southern steppes of Russia starting from Dniepr ending in the eastern Volga was called as “Deşt-i Kıpçak”(Kipchak Steppe) by the Arab and Persian sources. However the name Kipchak was neither uttered by Russian chronicles nor Byzantine sources. Instaed Russian chronicles used “Polovcı” and Byzantine sources employed the name “Kuman”. The lands stretching to Dniepr in southeastern Europe, Crimea in the south, Middle Volga Basin to the Bulgar territory in the northwest and lower Volga in the southeast were the boundaries of the Kipchak lands in Europe.
Lower Volga basin, Don, Crimea and parts of Dniepr basin, Eflak and Bulgar territory had rich agricultural resources.
Volga basin and nomadic Kuman steppes were involved in incessant trade with the Russian principalities in the Diepr and Oka basin. The Steppes and the Lower Volga basin was supplying the wheat and the linen which were much coveted by the Caucasian, Middle Asian and the Persian markets from the Bulgars, Ryazan and Dniepr lands. The markets of Derbend were reknown as the commercial center of the slaves from Eastern Europe and the Russian linen by the X Century A.D in Khazarian era according to the Arabian and Persian geographers.
The story of the continues raids of the nomadic Cumans into the Russian lands takes place in the Russian chronicles (Accounts of Lavrentius and İpatius). (1093) “Cumans having done many raids has returned back to the lands of the Torks. The city people suffered from starving capitulated. Cumans set fire on the city and shared the inhabitants.”
All along the 13 Century A.D. Mongol influence was observed from Eflak to Volga. Mongols invaded the Inner Asia in less than three years (1219-1221) turned their attention to the northern Black Sea wherein a branch of Silk Road passed through.
Mongols averted the Kipchak-Alan alliance with various promises. They first attacked the Alans and defeated them. After that they broke their promise and delivered an attack to the Kipchaks. Routed Kipchaks left their lands and retreated to their kin living in between the Volga and Dniepr. Pursuing Mongols reaches Crimea and captured Sudak. Mongols by dominating the Deşt-i Kıpçak not only crushed the Cumans but also stroke a heavy blow to the commerce of Southeast Europe temporarily.
Mongols led by Batu, son of Jochi, invaded the Southeast Europe in 1236. By capturing Kiev in 1240 they were able to open the roads to the west. In 1242 Batu’s men laid waist Polonia, Hungary and Dalmatia. Batu returned to Deşt-i Kıpçak in 1242-1243.
The lands east of Dniepr, Crimea, Bulgar territory, Middle and Lower Volga, southern Urals, Caucasia to Derbend, northern Khwarezm, lower Oxus basin, steppes in between the Aral Lake and Sarısu river were all parts of the Golden Horde up to XIV Century A.D.
However Timur put an end to Golden Horde. In the April of 1395 two armies clashed near a river and Tokhtamysh fled. After Timur’s winter expedition of 1395 against Astrakhan and Sarai Berke, Golden Horde had never fully recovered.
The victory of Timur over Tokhtamysh in 1395, the destruction of Astrakhan and Sarai Berke was an important event in the history of Inner Asia, Southeastern Europe and Russia. .
The settlement of the Turks in the Balkans harkes back to 1260s. Some thirty-fourty Turcoman tents together with Sarı Saltuk Baba and İzzetin Keykavus fleeing from the Mongols took refuge in Byzantium. The Emperor settled them in Northern Dobruja. Even some legends formed over the figure of Baba Saltuk as a Turkish saint. Later upon Cem Sultan’s order that epic legend of Rumeli Turks was put together under the name of Saltuknâme by Ebu’l-Hayr Rumî.

Importanţa strategică a Eflakului în era otomană

Balcanii și vecinătatea acestora  au fost o scenă pentru activitatea de migrare a unor hoarde. În antichitate traci, iliri, brigidieni, edoni, paionieni, pelagonieni, dorieni, vandali, vikingi, goți și romani s-au stabilit în Balcani, au domnit și exercitat influență în zonă. Imperiul Roman a încercat să treacă spre Balcani prin Marea Adriatică  începând din secolul al II-lea  î.Hr.. Ei au dominat regiunile vestice ale Balcanilor, în vremea lui Iulius Cezar și au domnit timp de 400 de ani. Mai târziu, huni, avari, bulgari, cumani și pecenegi au ajuns în Balcani. Turcii Hun care au ajuns la zidurile Istanbulului sub comanda lui Attila, au ajuns în istoria bizantină. . Attila a atacat Balcanii bizantini și a confiscat toate pământurile în Macedonia, Peninsula Moran și multe orașe importante din Balcani. Printre acelea erau Sirmium (Sremska Mitrovica), Singidinum (Belgrad), Naissus (Nis), Serdika (Sofia) ve Scupi (Skopje). Attila a avansat către Roma catolică și alegând să nu o distrugă, în schimb el a extras un tribut pentru că era un centru de civilizație. După aceea s-a retras spre nord.
Slavii începând din secolul al V-lea d.Hr  au intrat în provinciile romane Pannonia și Dacia. După moartea domnitorului Hun Attila în 453 s-au așezat în Carpații Meridionali. Începând cu secolul al VI-lea d.Hr. au descins în ținuturile balcanice bizantine. S-au alăturat armatei avare în asediul Istanbulului în 626. Așezarea slavilor în Balcani s-a finalizat în secolul al VII-Lea d.Hr.
Regiunea Eflak a avut legături strânse cu zona de nordul Mării Negre care se întinde până la Volga în est. Stepele din sudul Rusiei începand de la Nipru care se încheie în Volga de est au fost numite “Deşt-i Kıpçak” (Stepa Kipchak ) de sursele arabe și persane. Cu toate acestea, numele Kipchak a fost rostit de cronicile rusești sau surse bizantine. În loc, cronici rusești folosesc “Polovcı” și sursele bizantine folosesc denumirea “Kuman”. Pământurile întinse până la Nipru în sud-estul Europei, Crimeea, în partea de sud, Bazinul Mijlociu al Volgei către teritoriul bulgarilor în nord-vest și Volga inferioară, în sud-estul țării erau limitele terenurilor Kipchak din Europa.
Bazinul inferior al Volgii, Don, Crimeea și părți ale bazinului Nipru, Eflak și teritoriu bulgarilor au avut resurse agricole  bogate.
Bazinul Volga si stepele cumane nomade au fost implicate în comerțul neîncetat cu principatele rusești din bazinul Diepr și Oka. Stepele și bazinul inferior Volga au furnizat de grâu și inul, care au fost mult râvnite de piețelecaucaziană, din Asia Mijlocie și persană din terenurile bulgarilor, Ryazan si Nipru. Piețele Derbend au fost binecunoscute drept centru comercial al sclavilor din Europa de Est și inul rus din secolul X d.Hr. în epoca khazară potrivit geografilor arabi și persani.
Povestea raiduri continue ale cumanilor nomazi în teritoriile rusești are loc în cronicile rusești (Povestirile lui Lavrentius și İpatius). (1093) “Cumanii făcând multe raiduri s-au întors înapoi la pământurile Torks. Orăşenii suferind de foame au capitulat. Cumanii au dat foc orașului și au împărţit locuitorii”.
De-a lungul secolului al XIII-lea d.Hr. influența mongolă a fost observată de la Eflak la Volga. Mongolii au invadat Asia Interioară în mai puțin de trei ani (1219-1221) şi- au îndreptat atenția spre nordul Mării Negre, prin care o ramură a Drumului Mătăsii trecea.Mongolii  au evitat alianța Kipchak-Alan cu diverse promisiuni. Au atacat mai întâi alanii și i-au învins. Dupa aceea au încălcat promisiunea lor și au emis un atac asupra Kipchakilor. Kipchakii itineranţi au părăsit pământurile lor și s-au retras la rudele lor care trăiau între Volga și Nipru. Urmărind mongolii ajung în Crimeea  și au capturat Sudak. Mongolii prin dominarea Deşt-i Kıpçak nu numai au zdrobit cumanii, dar, de asemenea, au dat o lovitură grea pentru comerțul din sud-estul Europei temporar.
Mongolii conduşi de Batu, fiul lui Jochi, au invadat Europa de Sud-Est în 1236. Prin captarea Kievului, în 1240 au fost în măsură să deschidă drumurile spre vest. În 1242 bărbații conduşi de Batu au ajuns în Polonia, Ungaria și Dalmația. Batu a revenit la Deşt-i Kıpçak în 1242-1243.
Ținuturile de la est de Nipru, Crimeea, teritoriul bulgar, Orientul Mijlociu și Volga Inferioară, Uralii de Sud, Caucasia la Derbend, nordul Khwarezm, bazinul inferior al Oxus, stepele între Lacul Aral și râul Sarısu erau toate părți ale Hoardei de Aur până în secolul al XIV-lea d.Hr.
Cu toate acestea Timur a pus capăt Hoardei de Aur. În luna aprilie 1395 două armate s-au ciocnit în apropierea unui râu și Tokhtamysh a fugit . Dupa expediția de iarnă a lui Timur din 1395 împotriva Astrahan și Sarai Berke, Hoarda de Aur nu și-a revenit complet.
Victoria lui Timur peste Tokhtamysh în 1395, distrugerea Astrahan și Sarai Berke a fost un eveniment important în istoria Asiei Interioare, Europei de Sud-Est și Rusiei. .
Așezarea turcilor din Balcani merge înapoi la anii 1260. Aproximativ treizeci patruzeci corturi de turcomani, împreună cu Sarı Saltuk Baba și Izzetin Keykavus fugind de mongoli s-au refugiat în Bizanț. Împăratul i-a aşezat în nordul Dobrogei. Chiar și unele legende s-au format peste figura lui Baba Saltuk ca sfânt turc. Mai târziu, la ordinul lui Cem Sultan legenda epică a turcilor Rumeli a fost pusă împreună sub numele de Saltuknâme de Ebu’l-HAYR Rumi.

Share this:

  • Click to share on Facebook (Opens in new window)
  • Click to share on LinkedIn (Opens in new window)
  • Click to share on Twitter (Opens in new window)
  • Click to share on Google+ (Opens in new window)
  • Click to share on Tumblr (Opens in new window)
  • Click to share on WhatsApp (Opens in new window)
  • Click to share on Telegram (Opens in new window)
  • Click to share on Pinterest (Opens in new window)

Like this:

Like Loading...

Related

Filed Under: GEOPOLITICA review Tagged With: Balcani, Balkani, Balkans, Eflak, era otomană, Ottoman era, turci, Turks

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR FONDATOR: Vasile SIMILEANU
Senior Editor: Vasile SIMILEANU
Secretar ştiinţific: Cristian BARNA
Secretar general de redacţie: Iulian IFTIMI
Secretar de redacţie: Monica TODORAN
Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU, Andrei MITUCĂ
Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU)
Redactori: Cosmin PĂCURARU, Adrian POPA, Mihaela RUSU
Webdisigner: Alexandru DINU
Website: Vasile SIMILEANU, Bogdan GHELMEGEANU, Cristian PETRICĂ

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti
Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti
Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România
Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

NOTES

Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

EDITURA TOP FORM

Editură abilitată de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU): – Comisia pentru Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, Categoria Edituri A2, poz. 16

– Comisia pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Administrative, Categoria Edituri A2, poz. 17

Editură recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – cod CNCSIS 325

Comenzi şi abonamente la:

Tel: 0314 298 400; 0722 207 617; 0722 704 176

www.geopolitic.ro; www.edituratopform.com; www.geopoliticamagazine.com
editura.topform@yahoo.com; editura.topform@gmail.com; geopolitica.magazine@yahoo.com

Referenti stiintifici

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

Geopolitica Magazine from Romanie in Top 15 Geopolitics Magazines in 2026, FeedSpot

The best Geopolitics magazines from thousands of magazines on the web ranked by traffic, social media followers & freshness.

Lear more….

Indexare Index COPERNICUS

Revista Geopolitica

Indexare MEDIOQ

Revista Geopolitica

ISSN: 3044-8484 ISSN-L: 1583-543X

AUTHORS

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Romane

Pentru comenzi, click pe imagine!

PARTENERI

International Board

PHOTOSGALLERY

Carti Geopolitica

2023



2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings