dr. Bogdan BUDEANU

Factorii şi condiţiile care influenţează securitatea frontierei României sunt multipli şi diverşi, iar securitatea integrată a frontierei vizează întărirea supravegherii şi a controlului la frontieră, cu participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în acest domeniu.

O analiză în ceea ce priveşte migraţia ilegală indică faptul că, în prezent, România nu se confruntă cu un aflux de persoane care încearcă să treacă fraudulos graniţa. Cu toate că în ultima perioadă (august-septembrie 2016) s-au înregistrat mai multe cazuri de trecere ilegală a frontierei, în ansamblu, indicatorii de migraţie ilegală la nivel naţional se înscriu pe aceeaşi linie fluctuantă cu cea a datelor înregistrate în perioada 2015 – prezent şi sunt mult mai mici decât cifrele înregistrate la nivel european. Fenomenul migraţiei ilegale la frontiera României se păstrează în continuare scăzut, dar situaţia este atent monitorizată.

Situaţia defalcată pe luni pentru perioada 2015-2016, se prezintă astfel:

REGULAMENTUL PRIVIND CREAREA AGENŢIEI EUROPENE
PENTRU POLIŢIA DE FRONTIERĂ ŞI GARDĂ DE COASTĂ

Printre cele mai importante elemente care consolidează rolul noii Agenţii în raport cu cel al Frontex, se numără:

 trimiterea de ofiţeri de legătură ai Agenţiei în statele membre, astfel încât aceasta să poată asigura o monitorizare corespunzătoare şi eficace în teren, în plus faţă de analiza de risc, schimbul de informaţii şi prin intermediul EUROSUR, etc.;

 instituirea unei evaluări obligatorii a vulnerabilităţii, efectuată de către Agenţie, pentru a examina capacitatea statelor membre de a face faţă provocărilor la frontierele externe;

 efectuarea analizei de risc pe baza modelului stabilit de Agenţie, care va acoperi toate aspectele relevante pentru gestionarea integrată a frontierelor;

 noi proceduri pentru gestionarea situaţiilor care impun o acţiune urgentă în cazul în care un stat membru nu ia măsurile corective necesare în conformitate cu evaluarea vulnerabilităţii sau în eventualitatea unei presiuni migratorii disproporţionate la frontierele externe, care ar afecta eficacitatea controlului la frontierele externe într-o asemenea măsură, încât ar exista riscul ca funcţionarea spaţiului Schengen să fie pusă în pericol;

 punerea în comun a resurselor umane prin instituirea unei rezerve de personal obligatorii, disponibile rapid, constând într-un corp permanent de poliţişti de frontieră din statele membre;

 asistarea Comisiei în ceea ce priveşte coordonarea echipelor de sprijin pentru gestionarea migraţiei în zonele „hotspot”;

 întărirea rolului Agenţiei în materie de returnare prin crearea unui Birou de Returnare în cadrul Agenţiei;

 dezvoltarea cooperării între Agenţie şi Agenţia Europeană pentru Controlul Pescuitului şi Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă;

 cooperarea sporită cu ţările terţe în ceea ce priveşte gestionarea frontierelor, inclusiv prin coordonarea operaţiunilor comune şi trimiterea de ofiţeri de legătură în ţări terţe;

 instituirea unui mecanism de gestionare a plângerilor legate de posibile încălcări ale drepturilor fundamentale în cursul activităţilor desfăşurate de către noua Agenţie.