Parсevschii Nicolae, President of the Military Historical Geography Center of Moldova, military psychologist, military geographer, ORCID – https://orcid.org/0009-0008-2239-090, parcevschiinicolai@mail.ru

Horațiu Guță (Romania), graduate of the specialized course in reflexive analysis at the Military Historical Geography Center.

ANNOTATION
The conflict between Russia and Ukraine, which began in 2014 and escalated dramatically in 2022, has captured the world’s attention due to the intensity of violence and significant geopolitical impact. However, as the physical battles continue to produce devastating effects, specialists and military analysts observe a subtle yet profound transformation: the war is no longer defined solely by traditional confrontations on the battlefield but expands into a far more complex space that can be called a “war of reflections” — a new form of war in the classification of armed conflicts.

Keywords: war of reflections, disinformation, perception manipulation, information warfare

ADNOTARE

Conflictul dintre Rusia și Ucraina, început în 2014 și escaladat dramatic în 2022, a captat atenția lumii prin intensitatea violenței și impactul geopolitic major. Însă, pe măsură ce luptele fizice continuă să producă efecte devastatoare, specialiștii și analiștii militari observă o transformare subtilă, dar profundă: războiul nu mai este definit doar prin confruntarea tradițională pe teren, ci se extinde într-un spațiu mult mai complex, pe care îl putem numi „război la reflexiilor” — o nouă formă de război în clasificarea conflictelor armate.

Cuvinte-cheie: război al reflexiilor, dezinformare, manipularea percepției,   război informațional.

CE ESTE „RĂZBOIUL  REFLEXIILOR”?

Termenul „război al reflexiilor” descrie un tip de conflict în care latura fizică a războiului este completată și uneori surpassată de un război a minții, imaginii și percepției. Aceasta implică o luptă strategică în domeniul informațiilor, al interpretării și reinterpretării evenimentelor, în care fiecare parte încearcă să modeleze atât opinia publică internă și externă, cât și reputația adversarului, folosindu-se de reflexiile pe care evenimentele militare și politice le generează în spațiul mediatic, diplomatic și social.

Războiul ruso-ucrainean a demonstrat că, pe lângă rachete, tancuri și soldați, bătălia se duce intens pe frontul narativ. Ambele tabere folosesc campanii sofisticate de dezinformare, propagandă și contrainformații menite să influențeze nu doar populațiile proprii, ci și comunitatea internațională. Imaginile transmise în timp real, declarațiile politice și reacțiile diplomatice sunt atent orchestrate pentru a crea reflexii distincte în conștiința publică globală.

Astfel, „război al reflexiilor” devine un câmp de luptă în care „adevărul” este fragil, iar fiecare informație poate fi rescrisă, reinterpretată sau folosită pentru a destabiliza încrederea în adversar.

IMPORTANȚA NOII PARADIGME ÎN RĂZBOI

Această nouă clasificare a războaielor, care integrează dimensiunea reflexivă, este esențială pentru înțelegerea dinamicii conflictelor moderne. Ea sugerează că succesele pe teren pot fi anulate sau diminuate rapid dacă adversarul reușește să controleze narațiunea și să manipuleze percepțiile globale. Mai mult, „războiul  reflexiilor” impune actorilor politici, militari și civili să dezvolte capacități avansate de analiză și reacție în timp real, pe multiple planuri: informatic, psihologic și diplomatic.

Statele Unite (SUA): Joacă un rol-cheie în războiul informațional, lider în dezvăluirea și contracararea propagandei rusești. SUA susțin Ucraina atât militar, cât și diplomatic, prin sancțiuni economice severe și sprijin informațional pentru a modela opinia publică globală și pentru a menține sprijinul occidental. Diplomatic, încearcă să medieze și să influențeze încheierea conflictului pe termen favorabil propriilor interese strategice.

Rusia: Utilizează intens campanii de dezinformare și propagandă pentru a crea confuzie, a slăbi încrederea în Ucraina și aliații săi și pentru a-și justifica interventionismul militar. Controlul narativ este o parte esențială a strategiei Rusiei pentru a menține suportul intern și a diviza comunitatea internațională.

Franța: Influentează războiul reflexiilor prin poziții diplomatice active în cadrul Uniunii Europene și NATO, promovând   și menținând presiunea asupra Rusiei. Folosește mass-media și diplomația   pentru a susține Ucraina și a contracara dezinformarea rusă.

Marea Britanie: Este un actor important în coordonarea cooperării de spionaj și contrainformații alături de SUA, dar și în furnizarea de suport mediatic și militar Ucrainei. Londra promovează mesajul de reziliență democratică și rezistență în fața agresiunii ruse.

Germania: A adoptat o poziție echilibrată, sprijinind Ucraina, dar evitând confruntarea directă cu Rusia în planul public. Este activă în monitorizarea și contracararea strategiilor de influență rusei în Europa, promovând stabilitatea prin politici diplomatice și economice.

Ucraina: Este principalul actor al războiului reflexiilor, demonstrând o eficacitență deosebită în utilizarea mass-media internaționale și rețelelor sociale pentru a mobiliza sprijin global, a expune agresiunile ruse și a mobiliza solidaritatea internațională.

Acești actori combină forța militară cu influența informațională, transformând războiul reflexiilor într-un front esențial al conflictului actual.

CONCLUZII

Transformarea războiului ruso-ucrainean într-un „război al reflexiilor” reprezintă o schimbare profundă și semnificativă în modul în care conflictele moderne sunt purtate și percepute în secolul XXI. Acest nou tip de război extinde fronturile ”clasice” de conflict armat, integrând lupte intense pe terenul informațional, mediatic, diplomatic și psihologic. Controlul imaginii și al adevărului devine la fel de important și strategic precum controlul teritoriului, relevând o complexitate nouă a bătăliei pentru putere și influență.

Această dimensiune reflexivă legitimează capacitatea fiecărui actor de a modela percepțiile globale, ceea ce poate consolida sau submina sprijinul internațional, poate influența deciziile politice și poate redefini rezultatele conflictului într-un mod indirect, dar tot atât de decisiv ca și în lupta fizică.

În contextul acestei noi realități, comunitatea internațională și experții în securitate trebuie să-și regândească strategiile și să dezvolte instrumente sofisticate de monitorizare, analiză și reacție rapidă la manipulări informaționale. Reflexiile pot deveni uneori cele mai puternice arme, iar incapacitatea de a le controla poate duce la pierderi mai mari decât cele militare.

Astfel, în războaiele viitorului, puterea narativă, influența mediatică și gestionarea percepțiilor vor avea un rol esențial în arhitectura securității globale. Acest fenomen impune o reevaluare a conceptelor tradiționale de război și pace, orientând politica și diplomația spre domeniul informațional cu prioritate reflexiv- strategică.

BIBLIOGRAFIE

1. AUMAN, N. ROBERT J., Agreeing to disagree, Annals of Mathematics, North-Holland, Amsterdam (1976), pp 67-81. ISSN 0090-5364
2. AVRAM, C. Inteligență și arta guvernării. București: Top form, 2016. 215 p. ISBN 978-606-8850480.
3. AXELROD, R., KEOHANE, O., Obținerea cooperării în anarhie: strategii și instituții, de David A. Baldwin (coord.), Neorealism și neoliberalism, Institutul European, Iași, 2010 pp. 226-254. ISBN 978-606-660-164-1
4. BABBIE, E.,. Practica cercetării sociale, Polirom, Iași, 2010, p. 744, ISBN 978-973-46-1274-1
5. BAHRIN, D. Consiliul Suprem de Apărare a Țării și controlul parlamentar asupra acestuia. București: Ed. Institutul Român Pentru Drepturile Omului, 2009. 62 p. ISBN 978-973-9316-75-0.
6. BAHRIN, D. Organizarea și funcționarea instituțiilor sistemului național de securitate în contextul noilor paradigme de securitate. Revista de Științe Militare. 2017, 2, p. 34. ISSN ONLINE 2457-9904.
7. BALABAN, C. G. Provocări ale unui mediu de securitate aflat în dinamică imprevizibilă. București: Ed. Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2006, pp.72-79. ISBN (10) 973-7854-35.
8. BALABAN, C. G. Securitatea și dreptul internațional. Provocări la început de secol XXI. București: Editura C. H. Beck, 2006. 344 p. ISBN: 973-6559378.
9. BALDWIN, DAVID A., (coord.), Neorealism și neoliberalism, Institutul European, Iași, 2010, p. 375, ISBN 9780231084413
10. ВАСИЛЬЕВ, В. Psihologie juridică, Editura Piter, 2009, 608 pag. ISBN 978-5-469-01339-6
11. ЛЕПСКИЙ, В. Abordare orientată pe subiect în dezvoltarea inovatoare. Moscova, Editura „Cogito-Centr”, 2009, 208 pag. ISBN 978-5-89353-287-6
12. ЛЕПСКИЙ, В. Medii reflexiv-active pentru dezvoltarea inovatoare. Moscova, Editura „Cogito-Centr”, 2010, 280 pag. ISBN 978-5-89353-331-6
13. ЛЕФЕВР, В. Algebra conștiinței. Moscova, „Cogito-Centr”, 2003, 411 pag. ISBN 5-89353-053-5
14. ЛЕФЕВР, В. Structuri conflictuale. Moscova, 1967; ediția a 2-a, Editura Radio Sovietic, 1973, 160 pag., ISBN-neprecizat