dr.Corneliu Bocai
Abstract :
“Maritime fleets are those that ensure the projection of a state’s power at sea or on land and determine it to be able to control areas that its strategic interests require. Geostrategic, economic and other interests have always determined states to develop strong maritime fleets capable of carrying out multiple missions.”
Cuvinte cheie :
Flotă maritimă, interese, strategie
Istoria a dovedit de-a lungul anilor că o putere militară, nu poate deveni mondială, dacă nu este în primul rând și o putere navală. Exemple, care să confirme această afirmație sunt multe. Încep, cu Imperiul Roman care s-a extins foarte mult atât pe continentul european cât și pe cel african (mai precis nordul Africii) dar și în partea de sud-vest a Asiei. Cum ar fi putut face acest lucru (mai ales în Africa și Asia) fără să fi avut o flota puternică? La fel se poate spune și despre Imperiul Otoman, care s-a extins în Marea Mediterană, în nordul Africii, în Balcani și în sud-vestul Asiei. Pe lângă forța militară a trupelor de ieniceri și spahii a avut și o flotă maritimă impresionantă ce a susținut trupele terestre în toate campaniile de cucerire. Dovadă sunt confruntările navale avute de flota otomană cu diferite alte flote aliate în bătăliile navale de la Navarino, anul 1827, Lepanto anul 1571, unde deși a fost înfrântă, flota otomană a dovedit că are forța de a se opune unor flote din Marea Mediterană. Pe de altă parte e drept că o astfel de flotă trebuie să fie susținută din punct de vedere economic și să fie încadrată, de marinari și ofițeri, bine echipați și pregătiți din punct de vedere militar. A nu se confunda întotdeauna, totuși, puterea maritimă cu statutul de imperiu! Adică vreau să spun că au existat și imperii, de exemplu cel Țarist care era puternic, dar mai mult pe uscat ! Ca dovadă amintesc bătăliile navale pierdute de acesta în anii 1904-1905, la Port Arthur și Tsushima, unde au fost zdrobiți de flota japoneză, sau războiul Crimeei din anii 1853-1856 unde s-a întâmplat la fel, dar învigătorii au fost alții. Deși au beneficiat de nave mari și puternice, pentru acea perioadă, lipsa unei conduceri competente și fără o viziune strategică au fost fatale pentru țariști.
Imperiul Britanic a ajuns puternic, aș zice la apogeu, atunci când a deținut supremația pe mare, după victoria asupra Armadei la Trafalgar în anul 1805, sub comanda amiralului Nelson. De atunci și până la detronarei ei de către SUA (la sfârșitul celui de-al doilea război mondial), Marina Regală Britanică a avut puterea pe mare de necontestat, controlând cu destulă abilitate întregul comerț maritim mondial. O altă putere Germania, a încercat să devină putere mondială, dar a neglijat componenta navală, în sensul că numai cu o flotă de submarine, chiar și foarte puternică, nu poți să domini lumea, cu toate avantajele pe care ți le oferă aceasta. Nici Franța nu aș putea spune că a stat mai bine. De aceea Franța, Rusia și chiar Germania au fost catalogate drept puteri terestre, deși cea din urmă a încercat să domine lumea în anii ‘30-’40, crezând că o poate face bazându-se doar pe submarine.Așa cum se știe din istorie nu a reușit acest lucru. Deocamdată, Germania de azi, nu pare să se înscrie nici ca o putere terestră. Un alt exemplu este Japonia, care în anii ’30 pe lângă o forță terestră considerabilă, și-a dezvoltat o flotă extraordinar de puternică și diversificată, temută chiar și de SUA, cu care a reușit să cucerească și să domine o parte însemnată a continentului asiatic (estul și o bună parte din sud) și a zonei de sud-vest a Oceanului Pacific, devenind puterea dominantă în această parte a lumii. Mai mult a avut curajul să atace flota americană la Pearl Harbor în 07 decembrie 1941. Dacă nu se baza pe o componentă navală puternică (portavioane cu aviație maritimă ambarcată ,cuirasate, crucișătoare etc..) nu cred că ar fi avut îndrăzneala să o facă, chiar dacă interesele geostrategice și mai ales cele economice, o îndemnau la așa ceva.
Astăzi doar SUA mai îndeplinește “criteriile “unei puteri mondiale cu adevărat, având Forțe Terestre, Forțe Aeriene, Infanterie Marină, Forțe Spațiale, Paza de Coastă dar mai ales Forțe Navale, cu care SUA sunt prezente (prin cele 7 flote) în cele trei oceane, Atlantic (Flota a I-a și a II –a), Pacific (Flota a III-a, Flota a IV-a Flota a VII-a), Indian (Flota a V-a) dar și în Marea Mediterană (Flota a VI-a). Cu alte cuvinte o forță terestră puternică dacă nu e susținută de o marină puternică și mare, cu portavioane, submarine, fregate, distrugătoare și o aviație maritimă pe măsură, toate cu o mare capacitate de autosusținere în teatrele de operații, oriunde ar fi acestea, nu poate aspira la titlul de putere militară mondială. Unul din rolurile importante ale unei Forțe Navale este acela de a descuraja adversarul, oricare ar fi el. Or acest lucru trebuie să îl poți face cu nave ce posedă capabilități de atac și lovire și nu cu nave dragoare și vânătoarecde mine. Au și acestea rolul lor, dar unul de asigurarea libertății de navigație și mai puțin sau chiar deloc de descurajare. De ce azi China își dotează, constant, Forțele Navale cu sute de fregate, distrugătoare și submarine? Pentru simplul motiv că e națiunea ce vine din urmă și care dorește să îi ia locul SUA. Să sperăm că locul, dacă va fi luat, să fie luat în mod pașnic și să nu se cadă în “Capcana lui Tucidide”, adică prin intermediul unui război, așa cum s-a întâmplat în antichitate cu Atena și Sparta. Pot evita SUA și CHINA războiul pentru dominarea lumii ? Iată o întrebare ce probabil frământă deopotrivă politicienii, jurnaliștii, economiști, oameni de cultură, etc..
De impotanța și necesitatea unei marine militare puternice au luat act, în ultimii ani, și state precum China, India, Coreea de Sud, Turcia, Australia, țări care achiziționează tot mai multe nave militare (dar și construiesc în același timp) care să le asigure garanția și siguranța apelor teritoriale, ale comerțului propriu sau chiar de a influența zone maritime și a descuraja vecinii, așa cum face China de câțiva ani buni. Flotele sunt cele care asigură proiecția puterii unui stat pe mare (și nu numai pe mare) și il determină să poată controla zone pe care interesele sale strategice o impun, și astfel să domine lumea ca mari puteri militare mondiale. Nu e suficient să ai nave multe și puternice ci trebuie să ai o strategie și o viziune care să corespundă intereselor, nivelului și capabilităților navelor în gestionarea situațiilor. Sunt unele țări care posedă flote militare, relativ puternice, dar asta nu înseamnă că pot aspira la titlul de mare putere. Strategia se bazează pe interese, oportunități și abilitatea de ați crea aliați care să corespundă intereselor tale (de moment) de cele mai multe ori. Cu alte cuvinte, statul, țara care deține o flota militară puternică, bine echipată și instruită, poate să aspire și să emită pretenții de a fi considerată o putere militară. Fără o astfel de flotă nu cred, mai ales astăzi, că o țară poate să domine lumea și să își impună interesele, în anumite zone, așa cum și-ar dori. Să sperăm că toate aceste flote, deja mari sau în devenire, își vor îndeplini și misiunea de ambasadori ai păcii, de menținere a traficului naval comercial în siguranță, în fața tot mai multor atacuri piraterești, în anumite zone ale lumii, și mai puțin rolul de a domina și de a impune prin forță, anumite interese pe spații cât mai mari. Însă ca întotdeauna interesele geostrategice, economice și de altă natură determină statele și guvernele acestora să acționeze pentru a-și realiza scopurile, fără a tine cont, de cele mai multe ori, de consecințele ce decurg din acestea.
Bibliografie
- Black Jetemy “ Strategia Militară- o istorie globală “ Ed. Litera, Bucure;ti, 2024;
- Kaplan D. Robert “Răzbunarea Geografiei – ce ne spune harta despre conflictele viitoare și lupta împotriva destinelor“ – Ed. Kronica, București, 2023;
- Chifu Iulian – „Amenințări și Conflicte în secolul 21” – Ed. Rao, București, 2022;
- Naumescu Valentin – „Războiul pentru supremație SUA-CHINA și cele cinci forțe care schmbă lumea” Ed. Polirom, București, 2022;
- Allison Graham – „ Capcana lui Tucidide” – Ed. Corint, București, 2022;