Parcevschii Nicolae, președintele Centrului de Geografie Istorică Militară din Moldova, psiholog militar, geograf militar, parcevschiinicolai@mail.ru

Rezumat:

Această lucrare este dedicată analizei evenimentelor istorice cheie ale secolului XX prin prisma teoriei ciclurilor Kondratiev, corelându-le cu procesele tehnologice, economice și politice globale. O atenție specială este acordată rolului Moldovei și altor țări în contextul acestor cicluri pe termen lung, care reflectă dezvoltarea ondulatorie a societății și schimbările paradigmelor tehnologice. Aplicarea secțiunii de aur este examinată ca un principiu universal al armoniei și echilibrului, relevând modele ascunse în cronologie și transformările structurale. Studiul demonstrează că evenimentele-cheie ale civilizatiei, inclusiv războaiele, revoluțiile și descoperirile tehnologice, se încadrează sistematic în ciclurile Kondratiev, facilitând o înțelegere mai profundă a procesului istoric. Importanța secțiunii de aur este discutată nu doar în știință și artă, ci și ca un instrument metodologic pentru planificarea strategică, promovând dezvoltarea echilibrată și adaptarea statelor în fața provocărilor globale și tehnologice. Lucrarea subliniază necesitatea integrării acestor abordări pentru a dezvolta strategii sustenabile într-o lume în rapidă schimbare, în care ciclurile economice și tehnologice sunt strâns interconectate cu procesele sociale și geopolitice.

Cuvinte-cheie: ciclurile Kondratiev, secolul XX, Moldova, secțiunea de aur, planificare strategică, paradigme tehnologice, evenimente istorice, cicluri economice, armonie, provocări globale.

MOLDOVA AND OTHER COUNTRIES.

KEY EVENTS OF THE 20TH CENTURY, KONDRATIEV CYCLES, THE GOLDEN RATIO, AND STRATEGIC PLANNING

Parcevschii Nicolae, shairmen of the Center for Military Historical Geography of Moldova, military psychologist, military geographer, parcevschiinicolai@mail.ru

Abstract:
This work is dedicated to the analysis of key historical events of the 20th century through the lens of Kondratiev cycle theory, correlating them with global technological, economic, and political processes. Special attention is given to the role of Moldova and other countries within the context of these long-term cycles, which reflect the wave-like development of society and the shifts in technological paradigms. The application of the golden ratio is examined as a universal principle of harmony and balance, revealing hidden patterns in chronology and structural transformations. The study demonstrates that major world events, including wars, revolutions, and technological breakthroughs, fit systematically into Kondratiev cycles, fostering a deeper understanding of the historical process. The significance of the golden ratio is discussed not only in science and art but also as a methodological tool for strategic planning, promoting balanced development and adaptation of states amid global and technological challenges. The work emphasizes the necessity of integrating these approaches to develop sustainable strategies in a rapidly changing world where economic and technological cycles are closely intertwined with social and geopolitical processes.

Keywords: Kondratiev cycles, 20th century, Moldova, golden ratio, strategic planning, technological paradigms, historical events, economic cycles, harmony, global challenges.

1. ORDINEA CRONOLOGICĂ A EVENIMENTELOR- CHEIE DIN SECOLUL XX

Conform teoriei ciclurilor seculare a lui Nicolai Kondratiev (așa-numitele cicluri Kondratiev sau cicluri- K), economia, procesele sociale și tehnologice asociate se dezvoltă într-un mod ondulatoriu, cu perioade de creștere și descreștere cu o durată de aproximativ 45-60 de ani.

Fiecare ciclu este strâns legat de inovațiile tehnologice și de schimbarea principalelor direcții economice.

1. 1895–1920 – dezvoltarea radioului ca mijloc de comunicare și informație.

2. 1903 – primul zbor reușit al fraților Wright, începutul erei aviației.

3. 1914–1918 – Primul Război Mondial, prăbușirea imperiilor, crearea Ligii Națiunilor.

4. 1917 – Revoluția Rusă și Războiul Civil (1917–1922), crearea URSS.

5. 1919–1921 – Războiul de Independență Irlandez.

6. 1920–1930 – ascensiunea național-socialismului în Germania, venirea lui Hitler la putere (1933).

7. 1921 – Tratatul anglo-afgan, independența Afganistanului.

8. 1922 – suveranitatea formală a Egiptului.

9. 1929 – Marea Criză – criza economică mondială.

10. 1930 – suveranitatea Irakului.

11. 1930–1940 – producția în masă de automobile și electrocasnice, producția pe bandă rulantă.

12. 1 septembrie 1939 – atacul Germaniei asupra Poloniei, începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

13. 3 septembrie 1939 – Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei.

14. 17 septembrie 1939 – intrarea Armatei Sovietice în Polonia de Est.

15. 28 septembrie 1939 – tratatul privind împărțirea Poloniei între Germania și URSS.

16. Noiembrie 1939–martie 1940 – Războiul de Iarnă URSS și Finlanda.

17. 1940 – crearea primei bombe atomice (Proiectul Manhattan).

18. Aprilie–iunie 1940 – Germania a ocupat Danemarca și Norvegia.

19. Mai–iunie 1940 – înfrângerea Franței și a Țărilor Benelux. 20. 1940–1945 – Holocaustul – genocidul nazist.

21. 22 iunie 1941 – atacul Germaniei asupra URSS, începutul Marelui Război Patriotic.

22. 7 decembrie 1941 – atacul Japoniei asupra Pearl Harbor, intrarea SUA în război.

23. 1942–1943 – punctul de cotitură în Bătălia de la Stalingrad.

24. 6 iunie 1944 – debarcarea Aliaților în Normandia.

25. 8 mai 1945 – capitularea Germaniei, Ziua Victoriei.

26. 6 august și 9 august 1945 – SUA au lansat bombe atomice asupra Hiroshimei și Nagasaki. 27. 2 septembrie 1945 – capitularea Japoniei, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. 28. 1945–1947 – începutul decolonizării, independența Indiei și Pakistanului.

29. Februarie 1946 – discursul lui Churchill despre „Cortina de Fier”, începutul Războiului Rece.

30. 1946–1949 – primele conflicte ale Războiului Rece: Grecia, Iran.

31. 1947 – invenția tranzistorului.

32. 1948–1949 – Criza de la Berlin și podul aerian.

33. 1949 – crearea NATO și formarea RFG; crearea RPC.

34. 29 august 1949 – prima bombă nucleară sovietică.

35. 7 octombrie 1949 – formarea RDG. 36. 1950–1953 – Războiul din Coreea.

37. 1950–1960 – decolonizarea Orientului Mijlociu și a Africii.

38. 1950–1960 – mișcarea pentru drepturile civile în SUA.

39. 1951 – Tratatul de la Paris, crearea CECO.

40. 1954 – înfrângerea Franței în Indochina.

41. 1955 – organizația Tratatului de la Varșovia.

42. 1957 – lansarea satelitului „Sputnik-1”, era spațială; Tratatele de la Roma – crearea CEE. 43. 1960 – „Anul Africii”, independența masivă a țărilor africane.

44. 1961 – a doua criză de la Berlin, construirea Zidului Berlinului; primul om în spațiu – Gagarin.

45. 1962 – Criza rachetelor cubaneze.

46. 1963 – crearea Organizației Unității Africane (OUA).

47. 1965–1973 – Războiul din Vietnam.

48. 1965 – tratat privind fuziunea comunităților europene.

49. 1968 – represiunea Primăverii de la Praga.

50. 1970 – revoluțiile tehnologice și digitale.

51. 1970 – decolonizarea coloniilor portugheze din Africa.

52. 1972 – tratatele SALT, politica de detensionare.

53. 1973 – prima extindere a CEE. 54. 1979 – primele alegeri directe pentru Parlamentul European; începutul războiului din Afganistan.

55. 1980 – computere personale, începutul internetului; creșterea culturii de masă și a mass-mediei.

56. 1981 – a doua extindere a CEE.

57. 1985 – Acordul Schengen. 58. 1986 – a treia extindere a CEE, Actul Unic European.

59. 1989 – căderea Zidului Berlinului; revoluții democratice în Europa de Est; eliberarea Namibiei, sfârșitul apartheidului.

60. Sfârșitul anilor 1980 – perestroika în URSS, detensionare.

61. 1991 – prăbușirea URSS, sfârșitul Războiului Rece.

62. 1992 – Tratatul de la Maastricht – crearea UE.

63. 1995 – a patra extindere a UE.

64. 1997 – predarea Hong Kong-ului către China.

65. 1999 – introducerea euro; predarea Macao-ului către China.

2. ANALIZA EVENIMENTELOR ISTORICE MENȚIONATE ÎN CONTEXTUL CICLURILOR KONDRATIEV.

Ciclul care începe în anii 1890 (al treilea ciclu K) – ascensiune cu inovații legate de industria auto, electrificare și industria petrolieră:

1895–1920: dezvoltarea radioului – noi mijloace de comunicare.

1903: primul zbor al fraților Wright – începutul erei aviației.

1914–1918: Primul Război Mondial – tulburări socio-economice pe fondul schimbărilor tehnologice.

1917–1922: revoluția și războiul civil din Rusia – schimbările politice însoțesc ciclurile economice.

1929: Descendența la sfârșitul anilor 1920 – Marea Criză, criza valului tehnologic precedent, începutul tranziției către o nouă bază tehnologică:

1920–1930: ascensiunea național-socialismului, transformarea puterii și a economiei. 1930–1940: producția de masă (automobile, aparate electrocasnice) – premise ale industrializării. Un nou val ascendent din anii 1940 – apariția energiei nucleare, a aviației cu reacție, a erei spațiale, a microelectronicii:

1940: Proiectul Manhattan și prima bombă atomică – un progres tehnologic fundamental. 1947: invenția tranzistorului – baza pentru electronică și tehnologiile informației.

1957: lansarea satelitului Sputnik-1 – începutul erei spațiale.

1961: primul om în spațiu – punctul culminant al cursei tehnologice.

1970–1990: Perioada – dezvoltarea tehnologiilor digitale, a revoluției informaționale, a comunicațiilor de masă:

Anii 1970: dezvoltarea microprocesoarelor, a comunicațiilor prin fibră optică.

Anii 1980: apariția calculatoarelor personale, a internetului. Schimbările sociale și politice (perestroika, căderea URSS) însoțesc sfârșitul acestui ciclu.

Războiul și procesele politice examinate (Primul și Al Doilea Război Mondial, Războiul Rece, decolonizarea, formarea UE etc.) trasează, de asemenea, tendințele schimbării ordinelor economice și tehnologice – acestea coincid în mod tipic cu fazele de criză sau cu perioadele de tranziție ale ciclurilor Kondratiev, când sistemele vechi sunt distruse, iar cele noi sunt create pe baza inovațiilor.

2. CRONOLOGIA ÎN AL ȘASELEA CICLU KONDRATIEV AL SECOLULUI XXI (APROXIMATIV 2018–2060).

Începutul ciclului (2018–2025): Aceasta este o etapă de tranziție și de criză, cauzată de provocări economice, sociale și ecologice globale.

Urmarile crizelor celui de-al cincilea ciclu (1980–2018) se manifestă prin recesiuni economice, inegalitate, schimbări climatice și reformatare geopolitică.

În același timp, începe introducerea și răspândirea de noi tehnologii: digitalizarea, IT, noi surse de energie, dezvoltări primare ale biotehnologiilor și nanotehnologiilor.

Faza de ascensiune (din mijlocul anilor 2020 și mai departe):

Extinderea și integrarea la scară largă a tehnologiilor avansate IT, biotehnologii, nanotehnologii, materiale noi, precum și resurse energetice ecologice și regenerabile. Dezvoltarea activă a automatizării, inteligenței artificiale, roboticii, calculului cuantic și a internetului lucrurilor. Progresele tehnologice transformă producția, economia, instituțiile sociale și cultura. Va avea loc o convergență științifică și tehnică activă a tehnologiilor (așa-numitul complex NBIC: nano-, bio-, informațional și tehnologii cognitive).

Transformări socio-politice: Formarea unui sistem global multipolar cu redistribuirea puterii economice și politice. Creșterea atenției asupra problemelor dezvoltării durabile și a ecologiei ca răspuns la provocările climatice. Noi modele de guvernare și instituții sociale, precum și consolidarea influenței tehnologiilor digitale asupra politicii și vieții publice. Noi forme de interacțiune încep să prevaleze, deplasând centrele clasice de putere.

Tendințe socio-economice prognozate: O economie digitală durabilă va deveni baza principală a ascendenței. Crizele care apar în cursul ciclului vor fi de natură tranzitorie; sunt așteptate atât erupții economice, cât și ecologice și sociale. Structura ocupării forței de muncă, rolul omului în producție și management se schimbă în societate, apare o nouă socializare.

Sfârșitul ciclului (aproximativ 2060): Se așteaptă un nou val de crize sistemice și provocări globale – naturale, economice și sociale. Aceste provocări vor provoca următoarele revoluții științifice și tehnologice, care vor marca începutul celui de-al șaptelea ciclu. Vor apărea noi ordine tehnologice și modele sociale globale.

2. CRONOLOGIA CELUI DE-AL ȘASELEA CICLU KONDRATIEV, APROXIMATIV DIN 2060 PÂNĂ ÎN 2100.

Cel de-al șaselea ciclu Kondratiev al secolului XXI este o epocă a revoluției cibernetice și biotehnologice, care conduce omenirea către o societate post-industrială cu o economie digitală, ecologică și orientată social.

Acest ciclu este fundamentul unei noi ordini , care necesită inovații în tehnologie, management și sfera socială.

Aproximativ 2060 – finalizarea celui de-al șaselea ciclu: Se încheie epoca revoluției cibernetice și biotehnologice. Apare o criză de sistem asociată cu acumularea de probleme globale: provocări ecologice, deficit de resurse, transformări sociale și economice.

Începutul celui de-al șaptelea ciclu Kondratiev (aproximativ 2060-2070): Noul ciclu este lansat pe baza descoperirilor tehnologice inovatoare care pot fi legate de dezvoltarea de noi tehnologii fizice, calcul cuantic, soluții energetice durabile și, posibil, noi forme de materie și viață. Implementarea activă a tehnologiilor pe care este greu să ni le imaginăm acum, transformarea structurilor economice de bază și a modelelor de consum.

Anii 2070-2090 – faza de ascensiune: Transformări sociale, economice și culturale pe scară largă pe fundalul saturației tehnologice ridicate. Formarea unei noi ordini sociale și economice globale – posibilă tranziție către forme de existență post-umane sau transumaniste. Atenție sporită la interacțiunea dintre natură și tehnologie, posibilă coexistență durabilă.

Sfârșitul secolului XXI (aproximativ 2100) – pregătirea pentru ciclul 8: Consolidarea celor mai noi structuri tehnologice. Se presupune începutul unei noi faze de schimbări științifice și sociale profunde, bazate pe rezultatele celui de-al 7-lea ciclu.

2. TENDINȚE-CHEIE: 2020-2025.

Etapa inițială de dezvoltare accelerată a AI și integrare a biotehnologiilor Dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale „slabe”, capabile să automatizeze sarcinile de rutină. Pătrunderea activă a AI în asistența medicală (diagnostic, medicamente personalizate), agricultură, industrie. Apariția și creșterea utilizării chatbot-urilor, realității augmentate și virtuale, a gemenilor digitali. Creșterea volumului de date procesate, îmbunătățirea accesibilității și a calității serviciilor digitale. Progrese rapide în ingineria genetică și biotehnologii, primele descoperiri în tratamentul și modificarea genomului. Formarea fundamentelor economiei digitale și a noilor forme culturale de interacțiune.

2025-2035: Etapa apariției” a inteligenței artificiale puternice (AGI). Conform previziunilor, până în acest moment, AI ar putea ajunge sau depăși inteligența umană cu înțelegerea emoțiilor și a gândurilor complexe. Apariția agenților AI care vor efectua până la 15% din operațiunile de rutină. Utilizarea activă a AI în luarea deciziilor, previziuni și management. Dezvoltarea sintezei biotehnologiilor și AI pentru a crea noi forme de medicină și producție. Apariția de noi modele sociale și politice, deplasând guvernarea tradițională.

2035-2050: Integrarea pe scară largă a tehnologiilor și restructurarea structurii sociale Economia digitală și automatizarea își ating maturitatea. Biotehnologiile vor progresa semnificativ în domeniul prelungirii vieții, îmbunătățirii sănătății și a capacităților umane („omul perfecționa”). Dezvoltarea interfețelor neuronale, a simbiozei om-mașină. Restructurarea sistemelor economice și politice, luând în considerare provocările globale ale dezvoltării durabile și constrângerilor ecologice. Fortificarea unei ordini mondiale multipolare și a formelor mixte de guvernare, consolidarea rolului organizațiilor internaționale și a platformelor digitale.

2050-2060 și mai departe: Tranziția către noi forme de viață, energie și materie Tehnologiile pot transforma aspectele fundamentale ale existenței, inclusiv aprovizionarea cu energie (energie curată, tehnologii cuantice). Posibilă apariție a noilor purtători de viață, biologie sintetică, forme complet noi de inteligență și conștiință. Provocări sociale și etice globale asociate cu transumanismul, inteligența artificială și ecosistemele. Pământul și omul ca un sistem unic în condițiile unei interacțiuni durabile.

Finalizarea celei de-a șasea crize și începerea pregătirilor pentru cel de-al șaptelea ciclu Kondratiev. Pe parcursul acestei perioade, se dezvoltă un complex complex de tehnologii care schimbă economia, politica și societatea, cu rolul-cheie al inteligenței artificiale, biotehnologiilor și tehnologiilor ecologice, conducând la transformări profunde ale tuturor sferelor vieții.

6.CRONOLOGIA CONFLICTELOR MILITARE ÎN CICLURILE KONDRATIEV ÎN SECOLUL 21 (2000–2100)

Legate de fazele de creștere și recesiune economică, reflectând interdependența economiei, tehnologiei și tensiunii politice: Al cincilea ciclu (1980–2018): Aproximativ de la sfârșitul secolului 20 până la mijlocul anilor 2010, au avut loc mai multe conflicte militare semnificative, care au apărut pe fondul schimbărilor economice și politice: Prăbușirea URSS și războaiele care au urmat în spațiul post-sovietic, de exemplu, Războaiele Cecene, conflictele din Caucaz.

Războaiele Balcanice din anii 1990 – dizolvarea Iugoslaviei, conflicte interetnice și intervenție internațională. Războiul din Golf (1990–1991) – reacție la ocupația Kuweitului.

Conflictul afgan de lungă durată din 1979–1989 și consecințele sale, asociate cu reluarea instabilității.

Războaiele din Irak (2003 și ulterioare), războaiele civile din Siria, Yemen și alte ostilități locale, care au agravat tensiunile internaționale. Aceste conflicte s-au caracterizat prin natura lor tradițională, dar au fost deja însoțite de utilizarea activă a noilor tehnologii (drone, sateliți, tehnologii cibernetice). Începutul celui de-al șaselea ciclu (aproximativ 2018–2060):

2018–2025: Etapa de tranziție și de început a ascensiunii Intensificarea rivalității geopolitice între principalele puteri mondiale – SUA, China, Rusia și alte regiuni. Aceasta se manifestă în confruntarea economică, tehnologică și militară. Se pune accentul pe dominanța în domeniile tehnologiilor înalte, influenței informaționale și securității.

În regiunile (Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud), apar focare de conflicte armate pe fondul instabilității sociale și politice: războaie civile, ciocniri etnice, acte teroriste. Noi forme de conflicte sunt în curs de dezvoltare și aplicare activă: Războaie cibernetice – atacuri asupra infrastructurii critice, sistemelor de informații, utilizarea omniprezentă a spionajului cibernetic și dezinformare. Războaie informaționale – manipularea opiniei publice, falsuri, propagandă și interferențe în afacerile interne ale altor țări prin intermediul mass-media și rețelelor sociale. Războaie hibride – o combinație de mijloace militare, politice, economice și informaționale pentru a atinge obiectivele fără un conflict deschis direct. Terorism și ciocniri asimetrice – acțiuni militare flexibile ale formațiunilor neregulate împotriva armatelor tradiționale.

2025–2040: Faza de implementare tehnologică activă și creșterea concurenței. Tehnologiile militare sunt pe deplin integrate în tacticile și strategiile forțelor armate: Robotică – drone de luptă și de recunoaștere, sisteme autonome. Arme autonome – arme cu elemente de inteligență artificială, capabile să funcționeze cu o implicare minimă a omului. Inteligența artificială – sisteme de control, informații, luare a deciziilor, prognoze și analiză a datelor în timp real. Descurajarea nucleară continuă să descurajeze o ciocnire directă la scară largă între puterile nucleare, un astfel de echilibru fiind menținut prin măsuri diplomatice și tehnologice. Acordurile internaționale multilaterale și bilaterale privind controlul armelor, securitatea cibernetică și prevenirea conflictelor devin mai intense, dar securitatea generală rămâne tensionată.

2040–2060: Consolidare și pregătire pentru provocările viitoare Concurența geopolitică persistă, dar cu o influență mai mare a inovațiilor tehnologice – lupta nu este doar pentru teritorii, ci și pentru resurse tehnologice și informaționale. Problemele de securitate cibernetică, protecția sistemelor spațiale și a infrastructurii sunt în creștere. Statele continuă să-și consolideze potențialul militar, dezvoltând în același timp noi mecanisme de prevenire a conflictelor. Apar primele elemente de cooperare globală în domeniul asigurării securității cibernetice și a dezvoltării durabile a forțelor armate, bazate pe standarde etice și tehnologice. Situațiile conflictuale rămân în principal locale și hibride, ceea ce necesită adaptabilitate și noi abordări în securitatea internațională. În timpul acestei perioade a celui de-al șaselea ciclu Kondratiev, se observă o tendință de la confruntare militară tradițională la conflicte complexe, care combină noi capacități tehnologice și forme non-standard de luptă, sporind rolul politicii de descurajare și de reglementare internațională.

A doua jumătate a secolului 21 (aproximativ 2060–2100):

2060–2070 – Etapa inițială a noilor tipuri de conflicte armate: Apar activ conflicte legate de problemele globale de mediu: schimbările climatice, lipsa apei dulci și a altor resurse provoacă dispute teritoriale și tensiuni sociale. Operațiunile militare încep să utilizeze pe scară largă tehnologii avansate – nanotehnologii pentru crearea de noi tipuri de arme și mijloace de protecție, biotehnologii pentru îmbunătățirea capacităților soldaților și organismelor sintetice, cibernetică pentru controlul și controlul sistemelor de luptă.

2070–2085 – Militarizarea spațiului și dezvoltarea de noi forme tehnologice: Are loc militarizarea activă a spațiului cosmic: statele se străduiesc să controleze căile orbitale, sateliții de comunicații, informații și platforme de luptă. Începe dezvoltarea resurselor spațiale – asteroizi, Lună, alte corpuri cerești, cu scopul de a extrage materiale, care devine subiectul concurenței internaționale și al potențialelor conflicte. Sunt dezvoltate și implementate noi tipuri de arme de înaltă tehnologie, capabile să funcționeze în spațiu și pe Pământ cu un grad ridicat de autonomie.

2085–2100 – Dezvoltarea modelelor de securitate colectivă și guvernare globală: Se formează alianțe multinaționale și sisteme globale de reglementare a conflictelor, ținând cont de noile amenințări și provocări ale erei tehnologice. Apar mecanisme complexe de răspuns la crize – nu numai militare, ci și de mediu, economice, tehnologice.

Conflictele militare, ca și inovațiile tehnologice, devin catalizatori pentru tranziția la noi structuri tehnologice și restructurarea ordinii mondiale. Rolul dreptului internațional și al instituțiilor care coordonează utilizarea tehnologiilor și resurselor în scopul unei coexistențe pașnice este sporit.

În general, a doua jumătate a secolului 21 va fi marcată de apariția unor forme calitativ noi de războaie și conflicte legate de provocările resurselor și de mediu, de revoluția tehnologică, de extinderea geopoliticii în spațiul cosmic și de formarea de noi structuri internaționale de securitate.

7.POZIȚIA MOLDOVEI ÎN CICLURILE KONDRAȚIEV

Al șaselea ciclu (2018–2060) O prezentare cronologică și detaliată a rolului Moldovei în al șaselea și al șaptelea ciclu Kondratiev (aproximativ 2018–2100): Începutul ciclului (2018–2025): Economia Moldovei se confruntă cu o redresare treptată după perioadele de instabilitate din anii 1990–2000. Baza economiei este agricultura (aproximativ 50–60% din angajare și o cotă mare din PIB), prelucrarea produselor alimentare și industria ușoară. În ultimii ani, sectorul tehnologiei informației și al economiei digitale este în formare și dezvoltare, dar cota sa rămâne relativ mică. Transferurile de bani din străinătate (aproximativ 20–25% din PIB) sunt de mare importanță, care sprijină consumul intern și sectorul de servicii. Acest lucru generează dependența de fluxurile de migrație și factorii externi. Faza de avans tehnologic (2025–2040): În această perioadă, Moldova trebuie să continue integrarea tehnologiilor digitale și biotehnologice moderne, reconstrucția infrastructurii, dezvoltarea economiei „verzi” și a energiei, ceea ce va contribui la o creștere treptată a competitivității. Afacerile locale și programele guvernamentale încearcă să dezvolte industrii inovatoare, precum și să stabilească contacte și parteneriate cu UE și alte structuri internaționale, căutând dezvoltare durabilă și modernizare a producției. Economia se confruntă cu provocări de tranziție: lipsa investițiilor, infrastructura învechită, probleme demografice, necesitatea reformelor în educație și administrația publică. Riscuri și provocări cheie: Dependența ridicată de piețele externe, fluxurile de migrație și instabilitatea politică în regiune, în special în contextul statutului incert al Transnistriei. Necesitatea adaptării la schimbările globale asociate cu schimbarea structurilor tehnologice ale celui de-al șaselea ciclu și cu creșterea cerințelor de durabilitate ecologică. Posibile scenarii de dezvoltare a Moldovei în al șaptelea ciclu (aproximativ 2060–2100 și mai departe).: Integrarea cu succes în tendințele tehnologice globale cu formarea de noi industrii bazate pe tehnologiile cuantice, energia durabilă, materiale inovatoare și biotehnologie. Dezvoltarea educației și a științei va permite țării să se adapteze la noile condiții economice, formând cadre calificate pentru industriile viitorului. Va fi posibilă reducerea dependenței de migrația forței de muncă prin dezvoltarea pieței interne a muncii și crearea de condiții atractive pentru tineri. Context socio-politic: În condițiile unei lumi multipolare și a interacțiunii globale, Moldova își va putea consolida cooperarea cu vecinii și organizațiile internaționale, va participa la formarea sistemelor de securitate colectivă și a guvernării durabile. Provocările schimbărilor climatice, limitarea resurselor și progresul tehnologic vor necesita reforme și abordări inovatoare în management și politică socială. Riscuri: Fără modernizare și investiții active, țara poate rămâne la periferia noilor structuri tehnologice, ceea ce va agrava problemele socio-economice. Influența factorilor geopolitici ai regiunii și șocurile economice globale pot rămâne o încercare semnificativă pentru stabilitate și creștere. Moldova se află în al șaselea ciclu într-un stadiu dificil de avans tehnologic și economic, cu sarcina principală de integrare în infrastructura inovatoare globală și de rezolvare a problemelor structurale interne. În al șaptelea ciclu, țara va trebui să se transforme mai profund, stăpânind noi structuri tehnologice și modele socio-economice pentru a ocupa un loc demn în lumea globală a viitorului. Acest lucru va necesita strategii, investiții și cooperare internațională direcționate pentru dezvoltare durabilă în fața provocărilor secolului XXI.

8. PLANIFICARE STRATEGICĂ REFLEXIVĂ

Acesta este procesul de elaborare și implementare a programelor și planurilor de acțiune orientate spre atingerea obiectivelor pe termen lung, în care are loc o analiză constantă și o ajustare a deciziilor, ținând cont de situația în schimbare și de experiența dobândită (reflexie).

O caracteristică importantă a unei astfel de planificări este adaptabilitatea și capacitatea de a lua în considerare nu numai condițiile actuale, ci și cele preconizate în viitor. Planificarea strategică reflexivă nu este doar elaborarea de planuri, ci un proces dinamic și adaptabil, care include studiul și modelarea comportamentului diferiților subiecți, anticiparea evenimentelor și crearea de scenarii alternative. Aceasta contribuie nu numai la dezvoltarea durabilă, ci și la prevenirea crizelor, precum și la formarea de noi ordine globale și structuri tehnologice.

Rolul în al șaselea ciclu (aproximativ 2018–2060) Al șaselea ciclu este caracterizat de un progres tehnologic rapid – digitalizarea, inteligența artificială, biotehnologiile și tehnologiile de mediu creează o nouă ordine economică și socială. Planificarea strategică reflexivă servește aici ca un instrument pentru gestionarea schimbărilor complexe și a incertitudinii, ajutând la formarea unor scenarii de dezvoltare flexibile. Datorită reflexiei, este implementată prognoza transformărilor tehnologice, economice și sociopolitice, permițând ajustarea direcțiilor strategice în condiții de inovație constantă și crize. O sarcină importantă devine gestionarea riscurilor globale – economice, de mediu și geopolitice. Planificarea reflexivă contribuie la formarea de noi modele de guvernare a statelor și a organizațiilor internaționale într-o lume multicentrică și la consolidarea influenței digitale.

Rolul în al șaptelea ciclu (aproximativ 2060–2100 și ulterior) Al șaptelea ciclu este prognozat ca o etapă a revoluțiilor tehnologice calitative, inclusiv calculul cuantic, noi forme de materiale și energie și, eventual, noi concepte de viață și conștiință. Aici, planificarea strategică reflexivă devine și mai importantă, deoarece schimbările vor fi de natură fundamentală și transcendentă. Planificarea devine un instrument capabil să asigure integrarea descoperirilor inovatoare în sistemele sociale, economice și politice, precum și să gestioneze provocările etice și globale. Reflexivitatea ajută la prezicerea efectelor secundare și a interacțiunilor complexe ale noilor tehnologii cu societatea, la minimizarea riscurilor și la maximizarea potențialului de inovare.

CONCLUZIE

Al șaselea ciclu este caracterizat de o revoluție tehnologică cu accent pe digitalizare, biotehnologie și ecologie, o creștere economică treptată din 2018, trecând spre o criză structurală mai aproape de anii 2040–2060. Mai departe, la sfârșitul secolului XXI, se așteaptă începutul unui nou ciclu, marcat de inovații radicale și o nouă creștere economică. Analiza evenimentelor cheie din secolul al XX-lea, luând în considerare coeficientul secțiunii de aur (indicile φ ≈ 1,618), aplicat cronologiei, arată corelații interesante între intervalele de timp și fazele de dezvoltare. Secțiunea de aur este o proporție în care raportul părții mai mici la cea mai mare este egal cu raportul părții mai mari la întreg, aproximativ 0,618 la 1. Intervalul de timp al secolului al XX-lea este de aproximativ 1895–1999 (aproximativ 105 ani). Să împărțim axa cronologică, aplicând secțiunea de aur, în perioade cheie (cu rotunjire): Primul segment semnificativ are o lungime de aproximativ 65 de ani (~105 * 0,618): 1895–1960 Al doilea – aproximativ 40 de ani (restul),

1960–1999 Dacă ne uităm la evenimente într-o astfel de perspectivă: În perioada 1895–1960 (primul segment ~61,8) vedem: dezvoltarea radioului și aviației, Primul Război Mondial, Revoluția Rusă, Marea Criză economică mondială, al Doilea Război Mondial, începutul erei spațiale și a erei atomice, formarea ONU, primii pași ai Războiului Rece, crearea NATO, Războiul Coreean și primele valuri de decolonizare. Aceasta este o perioadă de șocuri tehnologice, politice și sociale intense, care poate fi considerată o „fază de germinare și creștere rapidă”.

Al doilea segment 1960–1999 (~38,2) este asociat cu relaxarea Războiului Rece, intensificarea acestuia în anii 1980, dezvoltarea economiei digitale și a tehnologiilor (calculatoare personale, internet), precum și prăbușirea URSS, transformările democratice în Europa, formarea Uniunii Europene. Aceasta este „faza de maturitate, reevaluare și tranziție”. Secțiunea de aur. În interiorul fiecărei perioade, se pot evidenția, de asemenea, relații de secțiune de aur. De exemplu, în interiorul primei perioade:

Aproximativ 1895–1935 (aproximativ 40 de ani) – de la începutul secolului până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce anii 1895–1929 (dezvoltarea tehnologiei și Marea Criză) ocupă aproximativ 0,618 din acest segment, iar celelalte evenimente (al Doilea Război Mondial și consecințele sale) – restul de 0,382. În mod similar, în era tehnologică de după cel de-al Doilea Război Mondial, gama poate avea raporturi caracteristice. Etapele istorice cheie și schimbările în problemele tehnologice se încadrează în modelele secțiunii de aur, reflectând armonia naturală a dezvoltării și schimbării fazelor de crize și creșteri. O altă legătură matematică cu secțiunea de aur este șirul lui Fibonacci, unde raportul numerelor succesive tinde spre φ. Perioadele de creșteri și scăderi în timp, schimbări tehnologice și sociale pot corela indirect cu intervale apropiate de numerele șirului (de exemplu, 13, 21, 34, 55 de ani), ceea ce confirmă ciclicitatea dezvoltării cu o anumită armonie internă. În consecință, analiza cronologiei secolului XX prin prisma secțiunii de aur ajută la observarea unei alternanțe armonioase a crizelor și creșterilor, schimbarea modurilor tehnologice și a schimbărilor sociale, ceea ce rezonează cu modelele naturale și matematice de dezvoltare a sistemelor complexe.

Începutul secolului XXI (2000–2025): Dezvoltarea accelerată a tehnologiilor informației continuă, împreună cu progresele în biotehnologie, genetică și nanotehnologie. În această perioadă are loc implementarea pe scară largă a internetului, a comunicațiilor mobile și a serviciilor digitale. Inteligența artificială începe să capete forme practice reale, capabile să automatizeze multe sarcini de rutină și să ajute la diagnosticarea și tratarea bolilor. Apar case „inteligente”, sisteme de control autonome și robotică. Criza financiară globală continuă cu valuri de recesiuni, ceea ce stimulează căutarea de noi modele economice și tehnologii durabile. Accentul este pus pe durabilitatea ecologică – energia regenerabilă și tehnologiile de reducere a impactului asupra mediului sunt în curs de dezvoltare.

Perioada 2025–2050: Apariția inteligenței artificiale puternice (AGI) – computere și programe capabile să gândească și să ia decizii la nivelul și peste nivelul uman. Biotehnologiile ating noi culmi: prelungirea vieții, biologia sintetică, dezvăluirea și corectarea genomului. Dezvoltarea interfețelor neuronale care conectează creierul uman cu computerele. În economie și societate, digitalizarea și automatizarea cresc, modelele de ocupare a forței de muncă și de management se schimbă, apare o nouă socializare bazată pe rețele și platforme informaționale. Dezvoltarea tehnologiei spațiale dă startul explorării Lunii, Marte și asteroizilor. Se dezvoltă activ calculul cuantic și noi materiale utilizate în energie, medicină și producție.

Perioada 2050–2075: Singularitatea tehnologică implică schimbări calitative în viața umană: fuziunea omului și a mașinii, posibilă nemurire biotehnică, noi moduri de comunicare și învățare. Orașele se transformă în spații inteligente și ecologice, cu infrastructură inovatoare. Apar noi modele sociale, politice și economice, adaptate la provocările ecologice și de resurse globale. Asigurarea securității în spațiul cibernetic și integrarea roboticii în diferite domenii devin critice. Explorarea spațiului continuă, prezența militară și economică pe orbită se extinde, se stabilește treptat o reglementare internațională a acestor zone strategice cheie.

Perioada 2075–2100: Dezvoltarea de noi forme de energie, inclusiv fuziunea termonucleară, face din criza energetică un lucru din trecut. Apar noi sisteme de producție și distribuție a resurselor, eficiența și siguranța ecologică cresc semnificativ. Omul și inteligența artificială lucrează într-o simbioză strânsă, se formează forme post-umane de viață și conștiință. Se formează o civilizație globală cu o guvernare multipolară, bazată pe principiile dezvoltării durabile și ale utilizării comune a resurselor.

Războaiele și conflictele sunt mai degrabă asociate cu controlul asupra inovațiilor și resurselor spațiului, au loc în formate digitale și hibride, cu o confruntare militară directă minimă. Paradigmele din sociologia conflictelor militare reprezintă abordări metodologice pentru studierea naturii, mecanismelor și consecințelor conflictelor militare în societate. În sociologia militară, paradigmele clasice se bazează pe ideile unor teoreticieni precum K. Marx, R. Dahrendorf (teoria dialectică a conflictului), G. Simmel (funcționalism conflictual), precum și reprezentanți moderni care aplică modelarea matematică și teoria jocurilor pentru analiza conflictelor și gestionarea acestora.

În ceea ce privește legătura conflictelor militare cu ciclurile Kondratiev – aceasta este teoria ciclurilor economice pe termen lung (cu o durată de aproximativ 50-60 de ani), dezvoltată de economistul N.D. Kondratiev, unde conflictele militare sunt considerate un element important al acestor cicluri. Războaiele pot acționa ca etape „intermediare” sau „finale” în fazele de creștere și scădere a ciclurilor economice mari, influențând soluția contradicțiilor și stimulând dinamica economică. În special, în etapele ascendente ale ciclurilor Kondratiev, se observă o exacerbare a conflictelor sociale și militare, cauzată de creșterea tensiunii sociale și de intensificarea grupurilor de clasă și politice, ceea ce este confirmat de datele istorice privind tulburările și războaiele din perioadele de creștere a forțelor productive. Astfel, paradigmele sociologiei militare oferă o bază metodologică pentru studiul conflictelor, iar conceptul ciclurilor Kondratiev oferă o perspectivă economico-istorică, legând dinamica conflictelor militare de ciclurile economice și sociale pe termen lung.

Paradoxul reducerii duratei ciclurilor. Paradoxul reducerii valurilor ciclurilor Kondratiev în secolul XXI constă în faptul că, din punct de vedere istoric, aceste cicluri s-au caracterizat printr-o durată de aproximativ 45-60 de ani, dar în ultimele decenii s-a observat o reducere constantă a duratei atât a fazelor ascendente, cât și a fazelor descendente ale valurilor. Acest lucru este legat de accelerarea schimbărilor sociale, tehnologice și economice, ceea ce duce la o schimbare mai rapidă a fazelor dezvoltării economice și a crizelor. În sensul clasic, fiecare val Kondratiev este precedat de o profundă răsturnare tehnologică și de schimbări structurale ulterioare în economie și societate. Cu toate acestea, în secolul XXI, noile revoluții tehnologice (de exemplu, IT, biotehnologie, nanotehnologie) cresc pe fondul limitărilor vechilor instituții și structuri economice, ceea ce provoacă o criză și o transformare mai rapidă decât în ​​secolele trecute. Drept urmare, fazele „crizei structurale” și „marilor șocuri” sunt reduse, iar implementarea noilor moduri tehnologice are loc mai repede. Paradoxul constă în faptul că, odată cu accelerarea proceselor sociale, durata clasică a ciclurilor Kondratiev se scurtează, dar ciclurile în sine își păstrează structura și rolul în descrierea dinamicii pe termen lung a economiei mondiale, demonstrând o dezvoltare inegală și complexă. Reducerea valurilor ciclurilor Kondratiev reflectă accelerarea schimbărilor tehnologice, economice și sociale în secolul 21.

În lumea modernă, ceea ce duce la schimbări mai frecvente ale fazelor de creștere și criză în comparație cu trecutul. În general, secolul 21 ar putea deveni o perioadă de transformări tehnologice fără precedent, conducând omenirea de la era industrială la o societate post-industrială, informațională și biotehnologică.

Aceste schimbări, conform previziunilor oamenilor de știință și futurologilor, vor fi însoțite de provocări sociale și etice complexe, care necesită o nouă viziune asupra lumii și cooperare globală. Astfel, întreaga perioadă de un secol este o succesiune de faze de dezvoltare, crize și descoperiri, în spiritul teoriei ciclurilor și revoluțiilor, continuând ritmul natural al istoriei dezvoltării civilizației umane.

SURSE BIBLIOGRAFICE.

1. Goetzmann, William N. și Rouwenhorst, K. Geert, Originile valorii: inovațiile financiare care au creat piețele de capital moderne (2005, Oxford University Press Inc, SUA), ISBN 0-19-517571-9.

2. Grimm, RE, “Autobiografia lui Leonardo Pisano”, Fibonacci Quarterly, Vol.. 11, No. 1, februarie 1973, pp. 99–104.

3. Gunn J. Isaac Asimov : the foundations of science fiction. — Lanham, Md. : Scarecrow Press, 1996. — ix, 276 p. — ISBN 0-8108-3129-5.

4. Hassler D. M. Isaac Asimov. — Mercer Island, WA : Starmont House, 1991. — iii, 129 p. — ISBN 0-9-3026-1321.

5. Hoppa J. Isaac Asimov : science fiction trailblazer. — Berkeley Heights, NJ : Enslow Publishers, 2009. — 104 p. — ISBN 0766029611.

6. Hrant Arakelian, Mathematics and History of the Golden Section. Logos 2014, 404 p. ISBN 978-5-98704-663-0, (rus.)

7. Isaac Asimov / Ed. by Joseph D. Olander; Martin Harry Greenberg. — New York : Taplinger Pub. Co., 1977. — 247 p. — (Writers of the 21st century). — ISBN 0-8008-4257-X.

8. Mario Livio, Secțiunea de aur – Povestea lui Phi, cel mai uimitor număr, Editura Humanitas, 2016, p. 5, 78

9. Matila Ghyka, Esthétique des Proportions dans la nature et dans les arts, Paris, Gallimard, 1927.

10. Matila Ghyka, Le nombre d’or. Rites et rythmes pythagoriciens dans le développement de la civilisation occidentale. Tome 1 – Les Rythmes. Tome 2 – Les Rites; ouvrage précédé d’une lettre de Paul Valéry, Gallimard 1931.

11. Palumbo D. An Asimov Companion. Characters, Places and Terms in the Robot Empire/Foundation Metaseries. — Jefferson, North Carolina : McFarland & Company, Inc., Publishers, 2016. — 196 p. — (Critical Explorations in Science Fiction and Fantasy; 51). — ISBN 978-0-7864-9823-9.

12. Palumbo D. Chaos theory, Asimov’s foundations and robots, and Herbert’s Dune : the fractal aesthetic of epic science fiction. — Westport, Conn. : Greenwood Press, 2002. — x, 240 p. — (Contributions to the Study of Science Fiction and Fantasy ; 100). — ISBN 0-313-31189-7.

13. Parmanand Singh. “Acharya Hemachandra și (așa-numitul) Șirul lui Fibonacci”. Math. Ed. Siwan, 20 (1) :28-30, 1986. ISSN 0047-6269]

14. Touponce W. F. Isaac Asimov. — Boston : Twayne Publishers, 1991. — xv, 122 p. — (Twayne’s Unired States Authors Series). — ISBN 0-8057-7623-0.

15. Turchin, P. (2016), Ultrasociety: How 10,000 Years of War Made Humans the Greatest Cooperators on Earth, Beresta Books, ISBN 978-0996139519

16. Turchin, P. and Nefedov S. Secular Cycles. — Princeton, NJ: «Princeton University Press», 2009.

17. Turchin, P. Complex Population Dynamics: a Theoretical/Empirical Synthesis. — Princeton, NJ: «Princeton University Press», 2003.

18. Turchin, P. End Times: Elites, Counter-Elites, and the Path of Political Disintegration. — Penguin Press, 2023.

19. Turchin, P. Historical Dynamics: Why States Rise and Fall. — Princeton, NJ: «Princeton University Press», 2003.

20. Turchin, P. Quantitative Analysis of Movement: measuring and modeling population redistribution in plants and animals. — Sunderland, MA: «Sinauer Associates», 1998.

21. Turchin, P. War and Peace and War: The Life Cycles of Imperial Nations. — New York: «Pi Press», 2006.

22. Turchin, P., et al., eds. 2007. History & Mathematics: Historical Dynamics and Development of Complex Societies. — Moscow: «KomKniga». ISBN 5-484-01002-0.

23. Turchin, Peter (2016), Ages of Discord; A Structural-demographic Analysis of American History, Beresta Books, ISBN 978-0996139540, Дата обращения: 22 ноября 2020

24. Turchin, Peter. Figuring Out the Past; The 3,495 Vital Statistics that Explain World History / Peter Turchin, Daniel Hoyer. — Profile Books, 2020. — ISBN 9781541762688.

25. White M. Isaac Asimov : a life of the grand master of science fiction. — New York; Berkeley, Calif. : Carroll & Graf Publishers ; Distributed by Publishers Group West, 2005. — xi, 285 p. — ISBN 0-7-8671-5189.

26. Wolny P. Isaac Asimov. — New York : Rosen Publishing, 2005. — 112 p. — ISBN 9781477776896.

27. Гиленсон Б. А. Азимов // Краткая литературная энциклопедия. — М. : Сов. энцикл., 1978. — Т. 9: Аббасзадэ — Яхутль. — Стб. 41.

28. Могильницкий Б. Г., Николаева И. Ю., Гульбин Г. К. Американская буржуазная «психоистория»: Критический очерк. — Томск, 1985

29. Речкин А. Столетие Айзека Азимова // Троицкий вариант. — 2020. — 14 января (№ 295). — С. 14—15.