Nicolae PARCEVSCHII^

PREAMBUL

Procesul electoral este unul complex şi multidimensional, cu reverberaţii şi legături subliminale. Orice context voluntarist este taxat dur de electorat. Procesul alegerii fiind unul conştient, are la bază semnalul venit din subconştientul individual sau de masă.

SITUAŢIE GENERALĂ

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt programate pentru 28 septembrie 2025.

Conform ultimelor sondaje sociologice, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) al preşedintelui Maia Sandu îşi menţine poziţia de lider, dar cu o scădere vizibilă a spri-jinului faţă de alegerile anterioare.

Conform unui sondaj IMAS din aprilie 2025, PAS ar fi primit aproximativ 24,4% din voturi, iar printre cei care s-au hotărât asupra alegerii lor – aproximativ 33,1%. Partidul Socialiştilor (PSRM), pro-rus, câştigă aproximativ 13,1% (17,7% printre cei care s-au hotărât), iar blocurile Alternativă şi Victorie – aproximativ 8,8% şi, respectiv, 8,6%. Alte partide, precum Partidul Nostru, au, de asemenea, un sprijin de aproximativ 6,5-8,8%.

În pofida presiunii dure a PAS asupra opoziţiei şi a restricţiilor privind dreptu–rile civile, nemulţumirea în masă a populaţiei faţă de guvernarea PAS poate contribui la creşterea sprijinului pentru forţele de opoziţie. Cu toate acestea, opoziţia se confruntă cu obstacole, inclusiv restricţii pentru unele partide (de exemplu, încercări de a interzice blocul Pobeda), presiuni asupra liderilor opoziţiei şi un război informativ.

Acest lucru creează o situaţie paradoxală: pe de o parte, PAS are resurse ad-ministrative şi control asupra mass-media, pe de altă parte – nemulţumirea şi oboseala crescândă a populaţiei faţă de problemele economice şi sociale.

FACTORI PARADOXALI CARE POT INFLUENŢA REZULTATUL ALEGERILOR

• Sprijinul pentru PAS este menţinut datorită carismei Maiei Sandu şi cursului pro-european, în ciuda dificultăţilor şi crizelor economice.

• Opoziţia poate beneficia de nemulţumirea în masă şi oboseala populaţiei, dar, în acelaşi timp, se confruntă cu presiuni administrative şi restricţii, ceea ce îi reduce şansele de succes complet.

• Revenirea forţelor pro-ruse este posibilă dacă PAS îşi pierde majoritatea în parlament, ceea ce va exacerba ruptura politică din ţară.

• Nivelul ridicat de incertitudine în rândul alegătorilor (aproximativ 20% nu s-au decis încă, 6% nu vor merge la urne) creează paradoxul rezultatelor.

• Influenţa factorilor externi, cum ar fi presiunea din partea Rusiei şi situaţia geo-politică, poate spori sprijinul pentru partidele pro-ruse sau, dimpotrivă, poate mobiliza susţinătorii PАS.

FACTORII CARE AR PUTEA CONDUCE LA O VICTORIE NEAŞTEPTATĂ
A OPOZIŢIEI DIN MOLDOVA

În pofida presiunilor din partea PAS, printre punctele cheie se numără:

• Nemulţumirea în masă a populaţiei faţă de problemele economice şi sociale. Scăderea nivelului de trai, creşterea preţurilor şi agravarea dificultăţilor eco-nomice sporesc sentimentele de protest în rândul alegătorilor, ceea ce poate mobiliza electoratul opoziţiei.

• Votul de protest ca formă de exprimare a nemulţumirii faţă de guvern. Analogia cu alegerile din România arată că, chiar şi în democraţiile relativ stabile, un elec-torat de protest poate schimba în mod neaşteptat peisajul politic, sprijinind forţele populiste sau de opoziţie.

• Presiunile şi restricţiile din partea PAS pot provoca o reacţie adversă. Repre-siunea şi restricţiile privind drepturile civile pot creşte simpatia pentru opoziţie, percepută ca victimă a nedreptăţii, ceea ce va spori sprijinul acesteia în rândul populaţiei.

• Dezbinare şi conflicte interne în coaliţia PAS pro-europeană. Conflictele intra-partide şi lipsa de unitate între forţele pro-europene prezintă riscuri pentru stabilitatea bazei lor electorale şi pot slăbi poziţia PAS. Utilizarea noilor teh-nologii şi a reţelelor sociale pentru mobilizarea electoratului.

• Opoziţia poate utiliza eficient metode moderne de comunicare şi poate atrage tineri alegători, aşa cum a demonstrat deja experienţa ţărilor vecine. Influenţa factorilor externi şi sprijinul din străinătate. Intervenţia actorilor externi, finan-ţarea şi campaniile de informare pot schimba cursul alegerilor în favoarea opo-ziţiei, mai ales dacă aceasta se poziţionează ca o alternativă la regimul existent.

• Paradoxul resurselor administrative. Deşi PAS dispune de resurse administra-tive, utilizarea excesivă a acestora poate provoca respingere în rândul unor ale-gători, stimulându-i să voteze pentru opoziţie ca mijloc de rezistenţă la autoritarism.

NARATIVULE POLITICE CARE POT FUNCŢIONA ÎN FAVOAREA OPOZIŢIEI

Narativele aflate sub presiunea autorităţilor (PDS) includ următoarele strategii cheie:

• Utilizarea unor forme creative şi neconvenţionale de comunicare cu alegătorii. Opo–ziţia poate folosi noi formate de dialog cu cetăţenii, care provoacă un răspuns mai mare decât conferinţele şi declaraţiile de presă tradiţionale. Acest lucru permite o creştere a vizibilităţii şi a importanţei politice a opoziţiei, în special dacă sunt implicaţi activişti din diaspora cu idei şi experienţă noi.

• Mobilizarea sentimentelor de protest prin apelarea la reflexele publice anxioase. Opoziţia poate exploata nemulţumirea şi temerile existente ale populaţiei, transfor–mându-le în energie politică pentru a lupta împotriva regimului, ceea ce este eficient având în vedere resursele şi presiunea limitate.

• Coordonarea şi cooperarea între grupurile de opoziţie disparate. Experienţa isto-rică arată: combinarea eforturilor diferitelor forţe de opoziţie şi cooperarea cu societatea civilă reprezintă o ameninţare pentru regim şi îi creşte şansele de succes.

• Utilizarea activă a sprijinului extern şi al diasporei. Opoziţia din exil şi reprezen-tanţii diasporei pot coordona acţiuni, pot disemina informaţii despre încălcări, pot organiza proteste şi pot menţine contacte cu activişti din interiorul ţării, ceea ce consolidează mobilizarea internă.

• Dezvăluirea şi publicarea manipulării şi presiunilor din partea autorităţilor. Publi-carea faptelor de presiune politică, manipulare a opiniei publice şi încercări de interferenţă în activităţile opoziţiei şi ale instituţiilor civile contribuie la formarea unei atitudini negative faţă de autorităţi şi la creşterea potenţialului de protest.

• Utilizarea tehnologilor informaţionale şi a reţelelor sociale pentru a ocoli cenzura şi a crea canale alternative de comunicare cu alegătorii, ceea ce este deosebit de important atunci când mass-media tradiţională este restricţionată.

• Sublinierea legitimităţii şi a sprijinului opoziţiei în societate, în pofida barierelor administrative, care pot provoca proteste în masă şi presiuni asupra autorităţilor, mai ales dacă rezultatele alegerilor sunt percepute ca fiind falsificate.

• Tehnologii moderne ca răspuns la presiune – utilizarea tehnicilor cognitive şi psiho–logice pentru a submina încrederea în guvern, a identifica punctele slabe ale aces–tuia şi a crea o naraţiune alternativă, care permite influenţarea conştiinţei publice şi mobilizarea electoratului.

CONCLUZIE

Opoziţia poate rezista eficient presiunii PAS dacă poate folosi o abordare cre-ativă a comunicării, poate combina eforturile, poate implica diaspora şi sprijinul străin şi poate expune şi contracara manipulările guvernului. În general, opoziţia are şanse de succes datorită nemulţumirii populaţiei, dar rezultatul alegerilor va depinde de echilibrul dintre resursa administrativă a PAS şi capacitatea opoziţiei de a mobiliza electoratul. PAS îşi poate păstra puterea dacă reuşeşte să păstreze electoratul pro-european şi să utilizeze oportunităţile administrative, în ciuda criticilor şi probleme-lor interne.

În pofida presiunii şi restricţiilor, opoziţia poate conta pe un succes neaşteptat dacă poate consolida sentimentele de protest, poate utiliza instrumente moderne de comunicare şi poate beneficia de problemele interne ale coaliţiei de guvernământ.

Bibliografie

1. Parchevschii N. Disertaţie doctorală, „Teoria jocurilor reflexive în geopolitică şi viaţa socială”, 180 de pagini.

2. Parchevschii N. Disertaţie de master „Prognoza şi modelarea reflexivă a rezultatelor alegerilor parlamentare din 2025 din Moldova”, 82 de pagini.

3. Parchevschii N. Disertaţie de master. „Analiza de 25 factori a situaţiei politice şi campaniilor electorale”, 75 de pagini.