Vasile SIMILEANU, PhD

Abstract: The projection of power by a state actor is closely linked to the resources it possesses. In the present analysis, we have limited our focus to the examination of social (human) resources, rare mineral resources, and military capabilities – elements that are central to current geostrategic and geopolitical developments. These developments necessitate a reevaluation of power centers and spheres of influence. They are driven by emerging alliances with significant geopolitical and geo-strategic implications, shaped by the Russia – China axis as well as ongoing conflicts.

Keywords: USA, China, Russia, human resources, rare earths, military resources, power projection, NATO, Romania

Resursele au reprezentat, în istoria frământată a civilizaţiei umane, de la mersul biped şi descoperirea focului şi până în prezent, la saltul IA şi cucerirea spaţiului cosmic, o necesitate şi motorul proiectării puterii unui actor statal sau al unei alianţe politico-militare sau economice.

Omenirea, în dezvoltarea sa a avut nevoie de resurse. În ultima perioadă, se vorbeşte numai despre resursele energetice sau cele care sunt reprezentate de „pă-mânturile rare”. Oare este chiar aşa?

Din punctul nostru de vedere, analiza resurselor este mult mai complexă. Să nu uităm că părinţii geopoliticii considerau statul ca un organism viu, ca o celulă! În interiorul acestei „celule”, lichidul amniotic al statului este reprezentat de resurse. Care sunt aceste resurse?

În primul rând este spaţiul geografic specific actorului statal, unde resursele umane (populaţia este caracterizată de legi specifice de compoziţie date de limbă, religie, cutume şi tradiţii, IQ ş.a.) sunt vitale pentru existenţa statului.

Categorii de resurse în arhitectura puterii statului:

• Resursele umane (demografice, educaţionale, profesionale) asigură forţa de muncă şi elitele conducătoare (administraţie, diplomaţie, armată). Este sursa capitalului uman, adică a capacităţii de inovare, adaptare şi leadership. O so-cietate educată sporeşte rezilienţa statului şi capacitatea acestuia de adaptare la schimbări globale.^1,2

• Resursele naturale (energie, apă, teren, minerale) fundamentează autonomia strategică a statului (accesul la energie, hrană, apă). Este un element de in-fluenţă geopolitică (ex: Rusia – gaz; Arabia Saudită – petrol). Absenţa acestor resurse generează vulnerabilitate sau dependenţă externă.³

• Resursele economice şi financiare permit finanţarea aparatului de stat, a infra-structurii şi a proiecţiei externe a puterii actorului statal. Capitalul economic este baza puterii soft şi hard (investiţii, sancţiuni, ajutoare externe). Susţine dezvoltarea tehnologică şi puterea militară.⁴

• Resursele militare (umane, logistice, industriale, tehnologice) oferă capacitatea de coerciţie, descurajare şi apărare a suveranităţii statului. Sprijină diplo-maţia şi poziţia geopolitică a statului în planurile zonal, regional şi global. Este o componentă a hard power şi a capacităţii de proiecţie externă.⁵

• Resursele informaţionale şi tehnologice permit controlul informaţiei, influ-enţarea opiniei publice şi superioritatea în războiul informaţional.⁶ Capaci-tează războiul cibernetic şi inteligenţa artificială.⁷ Sunt cheia superiorităţii strategice în epoca postmodernă.

• Resursele simbolice şi culturale (soft power)⁸ asigură legitimitatea internă şi influenţa internaţională prin cultură, valori, modele de guvernare.⁹ Exportul de idei (ex: democraţie, modele educaţionale) oferă influenţă fără constrângere.¹⁰

Proiecţia puterii

Sursă: Vasile Simileanu, 2016

Proiecţia puterii unui stat este determinată de capacitatea sa de a influenţa mediul internaţional prin instrumente militare, economice şi ştiinţifico-tehnologice. Trei dimensiuni esenţiale contribuie la această capacitate: resursele umane, con-trolul asupra resurselor critice (precum pământurile rare) şi bugetele militare.

În cele ce urmează, vom aborda impactul resurselor umane, al pământurilor rare şi al resurselor militare în proiectarea puterii, în planurile geopolitic şi geostra-tegic, cât şi efectele, pe care le generează în apariţia unor fricţiuni şi conflicte dintre actorii şi alianţele militare, la nivel global.

Analiză Comparativă a resurselor umane, pământurilor rare şi bugetelor militare 2024

 

Actor	Resurse Umane	Pământuri Rare	Buget Militar (mld USD)	Capacitate de Proiecţie
SUA	Populaţie tânără, elită STEM globală	Dependente de importuri (80% din China), tehnologii avansate	886	Globală: aeriană, navală, spaţială, cibernetică
China	Populaţie vastă, avans STEM rapid	Controlează 60-70% extracţie + rafinare	296	Regională, expansivă (BRI, Pacific, Africa)
Rusia	Populaţie în declin, infrastructură militară veche	Rezerve moderate, rol regional	109	Continentală, terestră, slabă navală
UE	Forţă de muncă calificată, demografie în scădere	Fără rezerve proprii, dependentă de importuri	240 (cumulat)	Economică, limitată militar
România	Populaţie activă în scădere, emigrată	Fără zăcăminte relevante	~9	Regională, bază logistică NATO

 

1. RĂZBOIUL RESURSELOR SOCIALE (UMANE)

Resursa umană (sau socială) este un concept esenţial în ştiinţele sociale, eco-nomie, militare, management şi dezvoltare durabilă, şi face referire la totalitatea aptitudinilor, cunoştinţelor, competenţelor, experienţei şi capacităţii de muncă a in-divizilor, care pot fi mobilizate în scopul realizării unor activităţi economice, sociale sau instituţionale.

În general, resursa umană reprezintă ansamblul calităţilor fizice, intelectuale, morale şi sociale ale populaţiei, care contribuie la activităţile economice, culturale şi politice ale unei societăţi.¹¹

Din punct de vedere economic şi de management, resursele umane reprezintă totalitatea oamenilor, care participă, direct sau indirect, la procesele de muncă dintr-o organizaţie sau economie, având rol esenţial în dezvoltarea acesteia prin competen-ţele, motivaţia şi capacitatea lor de inovare.¹² În studiul „Inteligenţa: Un concept unifi-cator pentru ştiinţele sociale”, (autori Richard Lynn, profesor de psihologie, şi Tatu Vanhanen, profesor de ştiinţe sociale), autorii ne prezintă, printre altele, harta IQ-ului în Europa, precizând că nivelul mediu al coeficientului de inteligenţă poate fi un indicator bun pentru calitatea sistemului de educaţie dintr-o ţară.

 Harta IQ la nivel european

Sursa: https://natureworldtoday.com/a-selection-of-maps-is-tw/23/

În state precum Finlanda, Danemarca şi Suedia, care au pus în prim plan re-forme ale educaţiei, menite să crească numărul persoanelor care termină o facultate, nivelul IQ-ului a crescut, în timp ce România se află pe ultimele locuri la nivel euro-pean, cu un IQ mediu de 91, iar la nivel global ţara noastră: 13 din 43, la egalitate cu Armenia, Georgia, Kazahstan şi Vietnam.

Aşa cum au precizat cei doi analişti, educaţia este primordială în menţinerea IQ-ului unui stat şi are efecte în realizarea strategiilor politico-economice şi sociale ale acestuia. Reforma educaţională este necesară, odată cu standardizarea criteriilor de apreciere a studenţilor, dar şi cu promovarea noilor abordări, care sunt ca materii de studii la universităţile din străinătate.

 Harta nivel IQ mondial

Sursa: https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/harta-iq-ului-in-europa-si-in-lume-cum-stau-romanii-la-capitolul-inteligenta-768510?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=58367564&__grua=b9cbd8dc13f19f9e7eb 854f472bfa274&__grrn=1

Topul celor mai bune universităţi din lume

Sursa: QS University Rankings 2025

Ca o concluzie, evoluţia IQ-ul nu este dată numai de inteligenţa nativă a unui popor, ci şi de gradul de instruire al acestuia! Strategiile actorilor statali au ca prin-cipală temă atragerea în sferele de atracţie a unor puteri regionale sau mondiale a persoanelor superdotate intelectual, cu IQ foarte ridicat, cu specializări de top, care să îşi desfăşoare activitatea în societăţi transnaţionale (multinaţionale) de prim rang.

Cum se transpun toate acestea la nivelul instituţiei militare? Vom căuta să exemplificăm ce reprezintă resursa umană în organizaţiile militare.

Resursa umană militară reprezintă totalitatea persoanelor calificate şi instruite, care pot fi mobilizate, angajate sau implicate în activităţi de apărare, securitate na-ţională şi ordine publică, în scopul protejării intereselor strategice ale unui stat, atât în timp de pace, cât şi în timp de conflict. Resursa umană militară este constituită din personalul militar activ, în rezervă sau în retragere, capabil să participe la acţiuni militare, operaţii de apărare naţională sau internaţională, precum şi la activităţi de sprijin şi logistică specifice structurilor de apărare.¹³

La nivelul factorilor de decizie militari, resursa umană militară reprezintă com–ponenta umană a sistemului militar, cuprinzând soldaţi, subofiţeri, ofiţeri şi personal civil, pregătiţi profesional pentru a răspunde cerinţelor operaţionale, strategice şi tactice ale forţelor armate.¹⁴

Resursele umane militare au în compunere:

• Forţe active – personalul angajat permanent în structurile militare.

• Rezerve militare – personal instruit anterior, mobilizabil în caz de necesitate.

• Recruţi şi candidaţi – cetăţeni apţi pentru serviciul militar, aflaţi în proces de selecţie / formare.

Importanţa strategică este dată de nivelul de instruire şi IQ-ul forţelor militare, precizate mai sus, deoarece „factorul uman constituie principala resursă strategică a armatei, capabilă să asigure superioritate în câmpul tactic şi strategic.”¹⁵

Resursele militare reprezintă ansamblul mijloacelor umane, materiale, finan-ciare, informaţionale şi tehnologice, care pot fi mobilizate, organizate şi utilizate de către un stat sau alianţă în scopul asigurării securităţii şi desfăşurării acţiunilor militare, atât în timp de pace, cât şi în situaţii de criză sau război. Acestea sunt totalitatea mij-loacelor necesare pentru constituirea, organizarea, instruirea, înzestrarea, mobilizarea şi susţinerea capacităţii de luptă a forţelor armate,¹⁶ având următoarele componente:

• Resursa umană militară: personal militar activ, rezervişti, personal civil specializat;

• Resurse materiale: armament, muniţii, echipamente, vehicule, combustibil, hrană;

• Resurse financiare: bugetul alocat apărării, fonduri speciale, sprijin logistic;

• Resurse informaţionale: capacităţi de culegere şi analiză de informaţii, sisteme C4ISR (comandă, control, comunicaţii, computere, informaţii, supraveghere şi recu-noaştere);

• Resurse tehnologice şi industriale: industria de apărare, centre de cercetare-dez-voltare, capacităţi de producţie militară.

Concluzie: Prin resurse militare se înţelege întregul potenţial naţional, ce poate fi angajat în susţinerea capacităţii de apărare a statului, incluzând factorul uman, infrastructura militară, industria de apărare, logistica, resursele informaţionale şi capacitatea strategică.¹⁷

La nivel doctrinar NATO, resursele militare sunt reprezentate de către:

• Forţele combatante – efectivele direct implicate în operaţii,

• Forţele de sprijin – logistică, transport, comunicaţii,

• Sistemul de comandă şi control,

• Rezerve strategice şi tactice,

• Capacităţi de mobilizare – în caz de criză sau război.

Plecând de la aceste abordări, resursele militare au reprezentat o importanţă deosebită în proiectarea noilor strategii ale aliaţilor, Summitul NATO de la Haga (24-25 iunie 2025) stabilind obiectivele strategice pentru proiectarea puterii, în actualul context geostrategic şi geopolitic, astfel:

1. Obiectivul „5% din PIB” pentru apărare

Toţi aliaţii NATO s-au angajat să atingă un buget combinat de 5% din PIB alocat apărării şi activităţilor conexe până în 2035. Dintre acestea, 3,5% pentru cheltuielile militare directe (trupe, armament, muniţii), iar 1,5% pentru activităţi conexe precum infrastructură, rezilienţă, cyber-apărare, inovaţie şi industrie de apărare.¹⁸

Se va face o evaluare intermediară în 2029 pentru a verifica progresul.¹⁹

2. „Quantum leap” în cheltuieli şi capabilităţi

Secretarul general Mark Rutte a calificat planul drept „salt cuantic” în cheltuielile de apărare, susţinut de obiective noi de capabilitate: Creşterea cu 400% a sistemelor de apărare aeriană & antirachetă, creşterea numărului de brigăzi (de la ~80 la ~130 în Europa), logistică, transport, sprijin medical şi producţia de muniţii pe scară mare.

3. Burden‑sharing: Europa îşi asumă mai mult

Summitul a marcat un punct de transfer al sarcinii: se aşteaptă ca Europa şi Canada să-şi asume o povară financiară sporită, reducând dependenţa şi sarcina pe SUA.

Exemple clare: Canada a adoptat ţinta de 5% PIB (3,5% militar + 1,5% infra-structură şi industrie).²⁰

4. Consolidarea bazei industriale, tehnologice şi cooperative

S-au stabilit noi Capability Targets şi o Defence Production Action Plan pentru a oferi semnale clare industriei: cooperare transatlantică, achiziţii comune, elimina-rea barierei comerciale în apărare şi sprijin pentru industria de apărare europeană şi partenerii din zona Indo-Pacific (IP4).

5. Consolidarea articolului 5 şi sprijin pentru Ucraina

Summitul a reafirmat angajamentul „ironclad” (ferm) faţă de articolul 5 – apă-rare colectivă. Deşi finalul declaraţiei nu include referiri explicite la aderarea Ucrainei, s-a afirmat că cheltuielile pentru sprijinul acesteia vor fi considerate parte din obiec-tivul de 5%.

Domeniu	Abordare la summit
Buget	5% PIB total apărare; 3,5% militar + 1,5% infrastructură / cyber / inovaţie; revizuire 2029
Capabilităţi	Creştere masivă echipamente: apărare aeriană, muniţii, brigăzi, logistică
Industrie	Standardizare, cooperare transatlantică, IP4 şi sprijin pentru producţia din Ucraina
Burden-sharing	Europa preia mai mult; Canada şi alţii ating obiective
Politică strategică	Solidaritate prin articolul 5; sprijin Ucrainei integrat în planul financiar

2. COMPETIŢIA RESURSELOR DE SECURITATE

Se vorbeşte în actuala perioadă de evoluţii în schimbarea centrelor de putere mondiale şi a sferelor de influenţă. Este realitatea momentului şi o perioadă dificilă pentru civilizaţia umană, care face eforturi pentru a nu se ajunge la un conflict major, specific unui război mondial.

Ca urmare a evoluţiilor geostrategice, cu două conflicte majore în escaladare şi cu implicarea a foarte mulţi actori statali şi non-statali, vom căuta să analizăm „triada geostrategică” şi efectele sale în planul geopolitic.

Clasamentul puterilor mondiale în funcţie de bugetele militare

 

Ţara	Loc Militar	Buget Militar (2024-25) mld USD	% din PIB (2024)	Loc Cultural (soft power)
Statele Unite	1 (0,0744 Pwr)	997  (~842 mld cerut 2024)21	~3,4%	1 (scor ~78.8)
China	3 (0,0788 Pwr)	314  (buget real SIPRI)	~1,7%	3 (scor ~71.2)
Rusia	2 (0,0788 Pwr)	149  (creştere 38%)	7,1%	<10 (soft power foarte redus)
India	4 (0,1184 Pwr)	86	2,3%	în afara top 10
Germania	4 / stabil⁴	88,5  (plus încă ~109 mld prevăzuţi 2025)	~1,9-2,1%	în top 10
Regatul Unit	6	81,8  (~55-60 mld GBP 2024-25)	~2,3%	2
Franţa	7	64,7	~2,1%	top 10
Japonia	8	55,3  (reuşită +21% în 2024)	1,4%	top 10
Coreea de Sud	5-6	47,6	2,6%	top 20
Italia	10	38	1,6%	top 20
Turcia	9-10	25	1,9%	top 20

 

Note:

Clasamentul militar hard power (PwrIndex) din GlobalFirepower 2025.

Bugetele sunt date din 2024, cu excepţia celor estimate pentru 2025.

Datele soft power sunt din Brand Finance 2024.

Germania şi UK sunt pe locul 4 în bugete SIPRI, deşi poziţiile pot varia în alte surse.

Bugete exprimate în USD, convertite conform ratei de schimb.

Surse utilizate pentru tabel:

Putere militară (hard power):

• Global Firepower Index 2025: https://www.globalfirepower.com

• Clasament „PowerIndex” (PwrIndx)

• Date despre forţe armate, tancuri, avioane, personal activ etc.

Bugete militare:

• SIPRI – Stockholm International Peace Research Institute (Raport 2024, publicat aprilie 2025):
  https://www.sipri.org

• Baza de date: SIPRI Military Expenditure Database

• Visual Capitalist – „Mapped: The World’s Military Spending 2024”:
  https://www.visualcapitalist.com

• World Bank & Wikipedia (List of countries by military expenditure):
  https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_military_expenditures

Putere culturală (soft power):

• Brand Finance – Global Soft Power Index 2024: https://brandfinance.com

• Global Times – articol despre ascensiunea Chinei în soft power:
  https://www.globaltimes.cn/page/202404/1310198.shtml

Alte surse de completare / validare:

• Defense News, The Economist, BBC, Reuters, Statista (pentru estimări PIB şi cheltuieli militare ca % din PIB)

Menţiuni:

• SUA conduc detaşat: aproape 1 trilion USD, adică 37% din cheltuielile globale.

• China vine după, cu 314 mld USD, reprezentând 12% din totalul mondial.

• Rusia a crescut bugetul militar cu +38% în 2024, până la 149 mld USD, ~7% din PIB

• Germania accelerează puternic: buget 2024 de 88,5 mld USD, plus ~109 mld în 2025, cu ţinta NATO 5% din PIB.

• UK cheltuie 2,3% din PIB (~82 mld USD / ~56 mld GBP), cu planuri de urcare la 5% până în 2035.

• Japonia cheltuie 55 mld USD, +21% comparativ cu anul anterior, consolidându-şi rolul regional.

Distribuţia bugetelor militare ale SUA, Chinei şi Rusiei, comparativ cu România

 

Ţară	Buget Total (2025)	Distribuţie pe categorii principale
SUA	850-892 mld USD	Army, Navy, Air Force, Space, Coast Guard + funcţional
Rusia	132-145 mld USD	~90% echipamente, muniţii; ~10% personal (+pensie)
China	~246 mld USD (oficial)	În total PLA – fără detaliere publică pe ramuri
România	~9,33 mld USD	Buget unitar, fără subdiviziune oficială

 

BRICS+ vs NATO

Expansiunea BRICS+ a atras în sfera de atracţie o serie de actori statali din Asia, Africa şi America de Sud, având ca efect segregarea şi distrugerea coeziunii sistemului mondial actual.

În acest sens, Sudul Global caută să creeze o nouă ordine total diferită faţă de cea susţinută de Nordul Colectiv.

SUA, China şi Rusia urmăresc sinergia între resurse şi strategie naţională, dar fiecare o face prin mijloace adaptate intereselor şi vulnerabilităţilor sale.

Există o interdependenţă complexă, dar şi sfere de autonomie strategică – SUA se „de-risk-ează”, China construieşte infrastructură globală, iar Rusia utilizează energia şi Arctica precum active geopolitice.

Strategiile evoluează în relaţia dintre competiţie şi interdependenţă – modelul „complex interdependence” al lui Keohane & Nye explică această dinamică²²

Observaţii comparative

Domeniu	SUA	China	Rusia
Dependinţele resurselor	Ridicate în minerale critice (China)	Semi-autonomă, dar securizează global (BRI)	Exportator major, militarizează infrastructura arctică
Strategia tehnologică	Interdependenţă raţională cu China	Creare ere tehnopolitice independente	Foloseşte tehnologii pentru securitatea energetică
Instrumente geopolitice	Diplomaţie resurse + de-risking lanţuri	BRI + standardizare + influenţă soft / format	Controlul gazelor / energiei, acces arctic via militarizare
Interdependenţe asimetrice	Dependenţă faţă de China în minerale	Dependenţă tehnologică mai redusă către SUA	Energia export ca bun geopolitic

Dezechilibrul mondial produs de evoluţia binomului Rusia – China

A. SUA

În conformitate cu tendinţele geopolitice, SUA reprezintă o garanţie de securitate mondială şi îşi menţine statutul de hegemon, prin:

• Reţeaua globală de baze militare americane

SUA menţine aproximativ 750 baze în peste 80 de ţări, cu peste 67.200 militari staţionaţi în Europa (Germania, Italia, Marea Britanie) şi un total de circa 80.000 militari în NATO – rol esenţial în descurajare şi reacţie rapidă.

• Prezenţa operaţională NATO în Europa

Bazele-cheie NATO din Europa sunt dispuse la Ramstein, Aviano, Rota, Grafen–woehr etc. şi forţele dislocate în statele situate pe flancul estic (Polonia, state baltice) cu peste 5.000 de militari rotaţi – parte a iniţiativei Enhanced Forward Presence. SUA şi NATO au consolidat prezenţa pe flancul estic după invazia din Ucraina, cu trupe fixe în Germania (~40.000), Polonia (~10.000), România (~2.500), state baltice (~2.000).

• Capacitate navală globală („blue-water navy”)

Marina SUA dispune de 11 portavioane, flote globale şi instalaţii strategice în Italia, Japonia etc., oferind capacitatea de operare în oceane îndepărtate, esenţială pen-tru proiecţie de forţă globală. NATO se bazează pe flote interoperabile, portavioane şi exerciţii maritime pentru a consolida prezenţa în Atlantic, Mediterana şi Indo-Pacific²³.

 Dispunerea bazelor militare americane

Sursă: https://chatgpt.com/c/686392d3-b320-800e-b5db-a49739f742ed

• Capacităţi tehnologice, cibernetice şi informaţionale

Puterea SUA / NATO se bazează pe investiţii tehnologice masive: drone, AI, apărare cibernetică şi spaţială. SUA domină indexul cyber, urmată de UK, China, Rusia, Olanda, Franţa.

Infrastructura de bază sprijină sisteme C4ISR, care detectează, comasează şi coordonează operaţiuni militare la distanţă.²⁴

Proiecţia puterii

 

Resursă	SUA / NATO – rol strategic
Baze terestre	750+ baze globale + 80.000 militari în Europa – putere de mobilizare şi reacţie imediată
Prezenţă NATO	Rotiri în Polonia, Baltice şi Europa Centrală – descurajare consolidată
Putere navală	11 portavioane, flote globale – proiecţie din oceane până în regiuni îndepărtate
Tehnologie & Cyber	Avantaj în AI / drone / cyber – dominaţie informaţională, rezilienţă strategică

 

Strategiile SUA

 

Dimensiune	Strategie / Mecanism
Militară	•Reţea globală de baze militare (800+ baze în 70+ ţări) • Comandamente regionale (CENTCOM, EUCOM etc.) • Proiecţie navală prin grupuri de portavioane • Parteneriate NATO, AUKUS, Quad
Tehnologică	• Dominanţă în R&D militar (AI, drone, cyber, spaţiu) • Space Force şi capabilităţi ISR (intelligence, surveillance, reconnaissance)
Economică	• Dolarizarea economiei globale • Sancţiuni economice şi controale la export (Ex: China, Iran, Rusia) • Soft power prin FMI, Banca Mondială
Diplomatică	• Alianţe multilaterale (NATO, G7, ONU) • Reţea de ambasade şi influenţă culturală globală
Informaţională	• Dominanţă media globală (CNN, Hollywood, social media) • Strategii de influenţă narativă în spaţii strategice

 

B. CHINA

Republica Populară China doreşte supremaţia mondială şi detronarea SUA din poziţia de lider mondial.

În acest sens, va trebui să abordăm strategiile, pe care le-a dezvoltat binomul Federaţia Rusă – Republica Populară Chineză, în scopul retrogradării organizaţiilor şi statelor occidentale. Odată cu declanşarea invaziei ilegale a Ucrainei, Rusia şi China au consolidat organizaţiile BRICS+ şi Tratatul de Cooperare Economică de la Shanghai, în paralel cu proiecţia Uniunii Vamale Eurasiatice, în scopurile perfide de a schimba legităţile sociale existente.

În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că războiul din Ucraina a avut drept scop slăbirea statelor occidentale şi a organizaţiilor şi alianţelor specifice acestui areal.

China, la rândul său, şi-a consolidat puterea în Asia-Pacific şi a investit în atra-gerea de noi state în sfera sa de influenţă, prin BRICS+, dar şi prin controlul pieţei de prelucrare a pământurilor rare, investind foarte mult în cercetare şi energie verde. Prin aceste măsuri, a reuşit să reducă o parte din handicapurile faţă de Occident.

Cu toate acestea, China şi Rusia nu au reuşit să detroneze SUA, chiar dacă sunt tot felul de scenarii în favoarea acestor actori statali, promovate de popaganda ruso-chineză.

Astfel, China a adoptat strategii privind proiectarea puterii la nivel mondial prin intenţia de a extinde influenţa în zonele Asia-Pacific, BRICS+ şi Tratatul de Coo-perare economică de la Shanghai, astfel:

• A creat prima bază militară în Africa în Djibouti

Prima şi singura bază militară chineză oficială din străinătate se află în Djibouti, la Golful Aden. Aceasta include un port, o pistă de aterizare, facilităţi logistice, spital militar (~1.000-2.000 de militari) şi infrastructură pentru submarine şi nave de luptă, având ca principal rol de sprijin operaţional, luptă contra piraţilor, securizarea rutelor maritime strategice.²⁵

• A adoptat strategia „String of Pearls” – Coridorul maritim Indo-Pacific

China construieşte sau finanţează porturi şi baze dual-use (comercial + militar) în: Pakistan (Gwadar), Sri Lanka (Hambantota), Myanmar (Kyaukpyu), Bangladesh, Maldive, Somalia, Sudan.

Scop: securizarea rutelor energetice (Strâmtorile Malacca, Hormuz etc.), extinderea influenţei în Asia de Sud şi Oceanul Indian.

• Neavând ieşire la Marele Ocean planetar şi fiind „înlănţuită” în insule, a adoptat strategia militarizării „lanţului de insule” (strategia amiralului Liu), care au fost transformate în baze militare cu piste de aterizare, hangare, radar, sisteme antiaeriene şi antinavă, ce au oferit o capacitate de rază lungă a avioanelor de luptă, a bombardierelor, rachetelor balistice anti-navă, care în prezent pot acoperi mari porţiuni din Marea Chinei şi întreaga regiune.

• Baze şi infrastructură strategică pe teritoriul chinez

Pe insula Hainan se află baze navale şi aeriene sofisticate (Yulin, Longpo, Sanya, Lingshui), care susţin submarine nucleare, portavioane, drone şi rachete, cât şi insta–laţii pentru silozuri ICBM (kit silo fields) şi complexul subteran „Beijing Military City”.

• Coridorul economic Belt and Road Initiative (BRI, Noul Drum al Mătăsii)

BRI investeşte masiv în infrastructură globală: căi ferate, porturi (ex. Ham-bantota, Gwadar), conducte energetice, centre digitale. Aceste proiecte asigură influ-enţă economică şi acces geostrategic pe trei direcţii: Nord (C. Asia – Europa), Central (C. Asia – Iran – Mediterana), Sud (Asia de Sud – Ocean Indian – Arctic).

• Independenţa energetică – resurse naturale

China are o dependenţă ridicată faţă de importurile de hidrocarburi şi minerale strategice din Rusia, Arabia Saudită, Africa, iniţiind investiţii chineze directe în exploa-tări sau parteneriate cu terţe state, în scopul reducerii vulnerabilităţii, transfor-marea resurselor în facilitatori pentru influenţă globală.

• Tehnologie, cibernetică, spaţial şi informaţional

Deţine şi îşi dezvoltă o infrastructură C4ISR robustă: sateliţi, reţele 5G (Huawei), AI, cyber. Agenda „cyber-sovereignty” se manifestă în planurile privind controlul fluxurilor de date şi standardele tehnice pe plan global. În acelaşi timp, generează strategii privind alinierea tehnologiei cu geopolitica – legând centrele BRI de controlul informaţiei.

Sinteză vizuală şi strategică

 

Resursă	Instrument de proiecţie al puterii Chinei
Bază externă (Djibouti)	Logistică marină, evacuări, operaţiuni maritime în Oceanul Indian
String of Pearls	Control maritim strategic, influenţă regională strategică
Insule militarizate	Dominare aeriană / maritimă, descurajare regională (Taiwan, Filipine)
Baze terestre interne	Platforme pentru submarin nuclear, portavioane, atacuri convenţionale / nucleare
BRI economic	Infrastructură globală pentru proiecţie economică şi militară
Resurse energetice	Securitate şi levier politic prin resurse critice
Tehnologie & Cyber	Superioaritate digitală, influenţă informaţională, standarde globale tehnologice

 

Strategiile Chinei

 

Dimensiune	Strategie / Mecanism
Militară	•Dezvoltare PLA în mod integrat (terestru, naval, aerian, cyber, spaţiu) • Strategia „anti-acces şi negarea zonei” (A2/AD) în Marea Chinei de Sud • Baze militare în Djibouti, Cambodgia, posibil Pakistan
Tehnologică	• Dominanţă în AI, quantum, 5G, drone • Iniţiativa „Civil-Military Fusion” pentru tehnologii duale
Economică	• Iniţiativa „Belt and Road” (BRI) ca reţea de influenţă globală • Investiţii strategice în infrastructuri critice (porturi, telecom) • Creditare şi control asupra datoriei în state fragile
Diplomatică	•Soft power prin Institutele Confucius, media globală (CGTN) • Forumuri alternative (BRICS, SCO, China-Africa Forum)
Informaţională	• Cenzură internă & proiecţie narativă externă • Export de modele de guvernanţă digitală (Surveillance States)

 

C. RUSIA

Rusia, după URSS, rămâne o putere militară semnificativă, investind intens în producţia de armament convenţional, strategic şi hibrid, beneficiind de un sistem de producţie interoperabil şi inovaţie robotică. Ca strategii, Rusia a adoptat planuri politico-militare privind extinderea globală a sferelor de influenţă în zona arctică, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Cu toate efectele negative ale conflictului cu Ucraina şi unele tendinţe de „evadare” din CSI a unor republici din componenţa fostei URSS, sarcinile economice, pierderile umane şi presiunea sancţiunilor indică unele limite, peste care nu poate trece proiecţia politico-militară de la Kremlin, pe termen lung.

Ca obiective centrale au rămas:

 Zona Arctică a Rusiei şi nord-estul Chinei: aprovizionare cu petrol şi gaze naturale

Notă: 1 = Regiunea Murmansk; 2 = Republica Karelia; 3 = Regiunea Arhanghelsk;
4 = Districtul Autonom Neneţ; 5 = Republica Komi; 6 = Districtul Autonom Iamal-Neneţ; 7 = Teritoriul Krasnoiarsk; 8 = Republica Sakha (Iakutia); 9 = Districtul Autonom Chukotka; 10 = Provincia Heilongjiang; 11 = Provincia Jilin; 12 = Provincia Mongolia Interioară; 13 = Provincia Liaoning

Sursă: https://www.researchgate.net/figure/Russias-Arctic-Zone-and-Chinas-Northeast-supplies-of-oil-and-natural-gas-Note-1_fig1_365559999

• Reînarmare militară intensivă

Astfel, la nivelul anului 2025, Rusia s-a angajat într-un proces de reînarmare agresivă, majorând bugetul apărării la aproximativ 7,7% din PIB (cca. 172 mld USD), pentru a-şi menţine operativ arsenalul militar, compus din 750 rachete Iskander şi 560 Kh-101 (în producţie), şi cca. 250.000 de obuze lunar – comparabil cu rezervele combinate ale NATO.

Pentru acest an s-a autorizat înfiinţarea unei noi structuri de forţe de aproxi-mativ 210. 000 militari dedicată gestionării dronelor şi acapacităţilor robotice extinse. Totodată, acaparea producţiei cu costuri reduse şi eficienţă industrială a permis Rusiei să producă muniţie şi echipamente la un raport preţ-calitate inferior celui al NATO.

• Modernizare strategică & ameninţare nucleară

În contextul ameninţărilor globale şi, în special, al războiului din Ucraina, con-ducerea politico-militară de la Kremlin a investit în lansarea proiectelor şi a producţiei de rachete hipersonice Oreshnik (cu rază de aproximativ 5.500 km), operaţiona-lizare iniţiată în noiembrie 2024 şi producţie de masă în 2025.

Investiţiile masive în sistemele nucleare au determinat consolidarea descurajării strategice, în contextul sancţiunilor occidentale.

 Sursă: https://www.analizeeconomice.ro/2019/08/cum-arata-pib-ul-rusiei-la-nivel.html

• Tendinţele globaliste

Rusia a reorganizat şi amplificat forţele terestre, inclusiv corpuri combinate şi divizii noi (e.g. 25a, 18a arme mixte, 104a VDV) adăugând ~180.000 de militari activi, atingând ~1,5 mil. destinate pentru Europa (inclusiv NATO şi ţările baltice).

În acelaşi timp, şi-a dezvoltat şi diversificat prezenţa militară consolidată în zona arctică, prin baze, poduri aeriene, rachete dual-use, forţe navale cu capacitate de a acţiona în zone îngheţate, prin procesul de modernizare iniţiat încă din anul din 2008.

Pentru zonele Orientului Mijlociu şi Africii, Rusia a căutat să îşi consolideze prezenţa militară şi diplomatică în Siria, iar în Africa prin grupul paramilitar „Africa Corps” şi parteneriate strategice (Iran, cooperaţie Cuba – China – India).

• Războiul hibrid şi revoluţia tehnologică militară

Federaţia Rusă a continuat să utilizeze doctrina „războiului de generaţie nouă” (Gerasimov), bazată pe atacuri psihologice, dezinformare, atacuri cibernetice – complementar conflictului convenţional, axându-şi diversificarea acţiunilor prin promovarea de noi forme de conflicte asimetrice multimodale.

Ca urmare a conflictului din Ucraina, Rusia a depus eforturi majore pentru dezvoltarea AI şi a dronelor autonome, urmând ca 30% din forţele de luptă să fie instrumentate cu robotică până în 2030.

Cooperarea tehnico-militară cu Iran şi China intensifică accesul rus la tehno-logii de top şi drone avansate.

• Constrângeri economice determinate de strategia multipolară

Sancţiunile Occidentului ca urmare a ilegalităţii invaziei Ucrainei au deter-minat o inflaţie de cca 8%, urmată de deprecierea agresivă a rublei, deşi resursele petroliere şi veniturile cu Asia oferă un tampon economic pe termen scurt.

Ca urmare a iniţierii binomului Rusia – China, Kremlinul mizează pe de-dola-rizare, parteneriatele non-occidentale (BRICS+, SCO, Uniunea Vamală Eurasiatică) şi pe investiţiile infrastructurale în Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, în acest sens gene-rând strategii pentru activarea unei reţele geoeconomice integrate în aceste areale. SPIEF 2025 a confirmat această orientare – contracte în valoare de peste 7,5 tril. ruble (aprox. 90 mld USD), consolidând o ordine globală multipolară. Cel puţin, în acest mo-ment, multipolaritatea impusă de relaţia Moscova – Beijing este fragilă şi nu poate destructura actualul echilibru global.

• Rezistenţă, rezilienţă şi vulnerabilităţi

Incertitudinea conflictului din Ucraina, pierderea influenţei în Siria şi actuala situaţie din Iran sugerează o limită de sustenabilitate pe termen lung. În acelaşi timp, relaţiile tensionate cu Armenia sau Azerbaidjan sau cu unele state din CSI indică o vulnerabilitate regională pentru Moscova. Apariţia unor critici interne şi a unei opo-ziţii anti-putiniste demonstrează că strategia militară agresivă ar putea epuiza resursele pe termen mediu şi lung.

Coridoarele strategice ruse

 

Coridor	Regiuni principale	Proiecţie strategică	Rute majore
Europa de Vest	Europa de Est, Marea Baltică, Neagră	Intervenţii în Europa de Est, control Marea Baltică şi Neagră	Drumuri, căi ferate, rute navale
Arctic	Peninsula Kola, Oceanul Arctic	Control rute maritime arctice, baze strategice arctice	Rute maritime arctice
Caucaz şi Mediterană	Caucaz, Siria, Marea Neagră	Influenţa în Caucaz şi Orientul Mijlociu	Rute terestre, rute navale în Mediterană
Asia Central şi Estică	Asia Centrală, Siberia	Controlul bazelor în Asia Centrală, acces Asia-Pacific	Rute feroviare, aeriene

 

Strategiile Rusiei

 

Dimensiune	Strategie / Mecanism
Militară	• Prezenţă regională prin forţe expediţionare (Siria, Africa) • Doctrine A2/AD (Anti-access/Area denial) • Modernizarea forţelor nucleare şi convenţionale • Wagner / PMC-uri ca instrument de influenţă neconvenţională
Tehnologică	• Focus pe arme hipersonice, război electronic, EW • Investiţii moderate în AI şi sisteme C4ISR
Economică	• Exporturi de energie ca instrument geopolitic • Proiecte energetice strategice (Nord Stream, Turkish Stream)
Diplomatică	• Formate alternative (CSTO, BRICS, SCO) • Sprijin pentru regimuri autoritare şi guverne contestate
Informaţională	• Operaţiuni de influenţă / hibridă (cyber, dezinformare) • Media rusească internaţională (RT, Sputnik)

 

3. RĂZBOIUL „PĂMÂNURILOR RARE”

Resursele naturale sunt cele care apar liber, fără intervenţia antropică în spaţiul geografic a unui actor statal. Din categoria resurselor naturale fac parte: mineralele, hidrocarburile, reţeaua hidrografică, atmosfera şi curenţii de aer, zona climatică, flora şi fauna dispusă pe formele de relief ş.a. Aplicarea unor strategii fără o planificare şi o utilizare adecvată, de intervenţie antropică pot determina diminuarea sau dispariţia acestor resurse. Resursele naturale nu sunt inepuizabile, iar exploa-tarea lor fără a asigura regenerabilitatea unora dintre ele va avea ca efect reducerea sau chiar dispariţia acestora. În acest sens se impune exploatarea raţională, iar gestio-narea durabilă a resurselor devine o problemă importantă la nivel global, dacă nu vom respecta amprenta ecologică, pentru a nu afecta şi alte resurse de mediu, cum sunt calitatea aerului, calitatea apei, evoluţia florei şi a faunei, nivelul de precipitaţii, toate acestea datorate şi încălzirii globale. Aplicarea ineficientă a unor strategii a avut ca efect de cele mai multe ori dezastre ecologice.

Resursele subsolului, în componenţa cărora intră hidrocarburile (petrol, gaze naturale, cărbuni, minerale, pământuri rare, metale grele etc.) vor trebui prelucrate cu mare eficienţă pentru a nu aduce dezastre ecologice, resursele neregenerabile, care sunt în cantitate limitată şi nu se pot reface în timp (petrol, gaxe naturale, cărbuni, sare şi unele metale sau nemetale rare) din acest punct de vedere fiind resurse strategice.

O altă categorie este compusă din resursele solului, compuse din sol în sine, terenurile agricole, fauna şi flora, apa de suprafaţă şi, nu în ultimul rând, materialul lemnos extras din păduri.

O altă categorie este cea a resurselor regenerabile, care se pot reface în timp, dacă acestea sunt exploatate raţional.

Pământurile rare sunt un grup de 17 elemente chimice din tabelul periodic, esenţiale industriei strategice, precum tehnologiei (smartphone-uri, baterii, ecrane), apărării (radare, ghidaje pentru rachete), energiei verzi (turbine eoliene, vehicule electrice). În această categorie intră Neodim (Nd) – magnet permanent pentru motoare electrice, Praseodim (Pr) – aliaje magnetice, Disprosiu (Dy) – creşte stabilitatea mag-neţilor la temperaturi ridicate, Terbiu (Tb) – în ecrane şi LED-uri, Europiu (Eu) – fluorescenţă în monitoare şi televizoare, Ytriu (Y) – superaliaje şi componente elec-tronice.

Aceste pământuri rare, în revoluţia inteligenţei artificiale şi a exploatărilor spaţiale, au dat startul la o competiţie acerbă între statele puternic industrializate, pentru a deţine supremaţia şi prelucrarea acestora.

Resursele strategice la nivel NATO şi BRIC+

 

Categoria resurselor strategice	NATO		BRICS+		Observaţii principale
	Export anual (tone)	Import anual (tone)	Export anual (tone)	Import anual (tone)
Neodim & Praseodim (magneţi puternici)	~12.000	~25.000	~90.000	~3.000	China domină producţia şi exportul, NATO importă masiv pentru industria tech şi auto.
Ceriu & Lantan (catalizatori, baterii)	~8.000	~15.000	~25.000	~6.000	Ceriu şi lantan sunt mai răspândite, dar rafinarea concentrată în China.
Ytriu & Terbiu (iluminat, electronice)	~5.000	~10.000	~10.000	~2.000	Importuri importante în NATO, BRICS+ exportă mai mult, China lider în rafinare.
Disprosiu & Europiu (magneti şi display-uri)	~3.000	~10.000	~5.000	~3.000	Produse de nişă, dar critice, cu fluxuri comerciale controlate în principal de China şi aliaţi.

 

Resursele strategice – detalierea pe state

Mai jos, vom căuta să prezentăm o clasificare privind categoria pământurilor rare pe categorii şi state²⁶:

 

Element	Principalii producători	Observaţii
Neodim (Nd)	China, SUA, Australia	folosit în magneţi
Praseodim (Pr)	China, Australia, Brazilia	magneţi, turbine eoliene
Ceriu (Ce)	China, India, SUA	polizatoare, catalizatori
Lantan (La)	China, Brazilia, India	sticlă specială, baterii
Samariu (Sm)	China, Rusia	magneţi de înaltă temperatură
Disprosiu (Dy)	China, Myanmar, Vietnam	esenţial în magneţi de motoare electrice
Terbiu (Tb)	China, Madagascar	ecrane fluorescente, LED
Ytriu (Y)	China, Nigeria	lasere, ceramică avansată
Holmiu (Ho)	China	magneţi, date optice
Erbiu (Er)	China	fibră optică
Tuliu (Tm)	China	lasere medicale, radiografii

 

În tabelul anexat vă prezentăm Top 5 state după volumul producţiei totale de pământuri rare:

 

Rang	Ţară	Cota globală (%)
1	China	~60-70%
2	Myanmar	~12-15%
3	Australia	~10-12%
4	SUA	~5-7%
5	India	~1-2%

 

Conform datelor deţinute, China ar fi lider de piaţă în producţia pământurilor rare, deţinând monopolul actual. Controlează 60-70% din extracţia globală şi peste 85% din procesarea acestor elemente.

A. SUA

Resurse critice: minerale strategice (rare earth, cobalt etc.) → vulnerabilitate; strategia Naţională de Securitate 2022 include consolidarea capacităţilor interne şi detaşarea de China.

Strategii implementate:

• „Minerals diplomacy” – acorduri cu Ucraina, Groenlanda, Canada pentru secu-rizarea resurselor.

• De-risking – stimulente pentru industria internă, politici GAO.

• Grand strategy – combină competiţie şi interdependenţă cu China.

B. CHINA

Resurse critice: control într-un număr foarte mare de minerale rare şi tehno-logii; spaţial şi 5G ca tehnoputere.

Strategii:

• BRI: infrastructură globală cu scop geo-economic şi strategic.

• Technopolitical spheres: vizează independenţă tehnologică şi extinderea stan-dardelor chineze ca model global.

• Interdependenţă complexă: relaţia SUA – China deja include minerale, tehno-logie, dar asimetrică.

C. RUSIA

Resurse critice: proiecte energetice extinse – exporturi de hidrocarburi (~60%), control al gazelor naturale, uraniu.

Strategii:

• Militarizarea energiei: securitatea conductelor terestre şi nord-marine din zona arctică.

• Nord Stream & China: Rusia oferă energie, iar China oferă investiţii / China im-portă resurse.

• Energie ca instrument geopolitic: cooperare / restricţii energetice ca pârghie de influenţă.

Trei state, trei modele distincte

 

Stat	Model dominant de proiecţie	Cheia strategică
SUA	Global, militar-tehnologic	Baze + alianţe + inovaţie militară
Rusia	Regional-extins, militar-energetic	Forţă convenţională + influenţă hibridă
China	Sistemic, economic-tehnologic	Infrastructură globală + inovaţie + control narativ

 

Comparaţii privind distribuţia fondurilor din bugetul militar – 2024

 

Ţară	Buget total (2024) mld USD	Personal & operaţii (%)	Achiziţii (mld. USD)	Cercetare & R&D (mld USD)	Alte cheltuieli (mld USD)
SUA	997    (37% GDP)	~60% dintre celelalte sectoare (inclusiv personal & operaţii)	Armată: 25,8 Forţele Aeriene: 56,4 Marina: 81,2	Armată: 14,5 Forţele Aeriene: 46,8  Marina R&D: 26,2	Spaţiu, rachete, sprijin extern (~33 spaţiu, 30 rachete, 48 ml Ucraina)
China	314	Informaţii necunoscute precis din surse deschise	Necunoscut – buget central, legături cu modernizare PLA	În prima fază – spaţiu, drone, cyber (parte din PLA reorganizat 2024)	Nu defalcat – dar se ştie că include investiţii spaţiale, nucleare, modernizare nucleară
Rusia	149 (7,1% GDP)	Include personal, operaţii curente şi susţinere socială militară	Majoritatea pentru producţia locală de arme, rachete, tancuri, artilerie	Necunoscut – făcut intern; probabil semnificativ din producţia autohtonă	Măsuri energetice şi de susţinere financiară pentru personalul militar – inclus în buget
România	9,33 mld  (2,24% GDP) – 2025	În total buget apărare ~2,13% GDP (6,416 )	Tichete de achiziţii interne – 1,132 (~0,38% GDP)	Inclus R&D – ~265  (~0,09% GDP)	Pensii militare, suport logistic, social (~36,7% din totalul apărării ~ 44,2 mld din buget general – dar monitorizat separat)

 

4. STUDIU DE CAZ: ROMÂNIA

România are resurse naturale limitate faţă de SUA, China şi Rusia, dar poziţia în Marea Neagră şi metalele rare oferă un potenţial strategic pentru viitor.

Poziţionare geopolitică şi infrastructură strategică

România este un punct strategic pentru NATO şi UE, dar poziţia sa e minoră comparativ cu SUA, China şi Rusia.

 

Ţară	Importanţa geopolitică şi infrastructură strategică	Observaţii comparative
România	Poziţie cheie în estul NATO, port strategic la Marea Neagră	Pod geopolitic între UE, NATO şi spaţiul estic
SUA	Putere globală, baze militare în toată lumea, lider NATO	Hegemon global militar şi politic
China	Extindere globală prin Belt and Road, bază regională în Asia	Putere emergentă globală şi regională
Rusia	Control vast teritorial, bază pentru influenţă în Europa şi Asia	Rival strategic major în vecinătatea Europei

 

• • Resurse naturale

 

Ţară	Resurse minerale şi naturale cheie	Observaţii comparative
România	Aur, argint, săruri, metale rare emergente, petrol onshore şi offshore	Resurse moderate, cu potenţial important în Marea Neagră
SUA	Petrol şi gaze (Texas, Alaska), cărbune, metale rare, minerale strategice	Lider mondial în petrol / gaze, producţie diversificată
China	Minerale rare dominante global, cărbune, petrol, minerale industriale	Cel mai mare producător de minerale rare, bază industrială uriaşă
Rusia	Petrol, gaze naturale (cea mai mare rezervă), metale, cărbune	Cel mai mare exportator de gaze naturale, vaste resurse minerale

 

• Resurse energetice

 Harta resurselor energetice din România

Sursă: https://newsenergy.ro/analiza-dupa-ce-a-blocat-investitiile-in-productia-de-gaze-statul-scoate-la-licitatie-noi-perimetre-petroliere-inclusiv-in-marea-neagra

România are o poziţie regională importantă, dar depinde mult de importuri şi dezvoltare viitoare. SUA şi Rusia sunt puteri energetice globale, iar China se trans-formă rapid.

 

Ţară	Capacitate şi surse energetice cheie	Observaţii comparative
România	Nucleare (Cernavodă), gaze Marea Neagră, regenerabile (eolian, solar)	Mix diversificat, dar de scară medie
SUA	Producţie masivă petrol / gaze, energie nucleară avansată, regenerabile	Lider global în energie diversă, independenţă energetică
China	Cărbune dominant, creştere rapidă în regenerabile şi nuclear	Mare poluator, tranziţie rapidă către energie verde
Rusia	Cel mai mare exportator de gaze naturale, petrol şi cărbune	Energia reprezintă coloana vertebrală a economiei

 

• Resurse umane şi educaţionale

România are un potenţial bun în educaţie STEM, dar este limitată ca scară. SUA, China şi Rusia domină regional şi global prin investiţii şi resurse umane.

 

Ţară	Nivelul forţei de muncă calificate şi infrastructura educaţională	Observaţii comparative
România	Resursă valoroasă în IT şi STEM, diaspora importantă	Talent semnificativ, dar cu pierderi de creiere (brain drain)
SUA	Cele mai bune universităţi globale, cercetare avansată	Lider global în inovaţie şi capital uman
China	Investiţii masive în educaţie şi cercetare, forţă de muncă enormă	Progres rapid în educaţie şi inovaţie
Rusia	Tradiţie în ştiinţe şi tehnologie, sistem educaţional solid	Forţă în domenii militare şi spaţiale

 

• Resurse industriale şi tehnologice

România este în curs de dezvoltare tehnologică, dar depăşită ca scală şi in-vestiţii de marile puteri. SUA şi China sunt lideri globali, Rusia se concentrează pe tehnologia militară.

 

Ţară	Capacităţi industriale şi tehnologice cheie	Observaţii comparative
România	Industrie IT emergentă, cercetare laser, producţie apărare regională	Specializări locale, dar cu o scală limitată
SUA	Lider mondial în IT, AI, apărare, spaţiu, biotehnologie	Ecosistem tehnologic cel mai avansat
China	Fabrică globală, putere tehnologică în creştere rapidă	Dezvoltare masivă în AI, 5G, infrastructură digitală
Rusia	Industria de apărare puternică, cercetare spaţială şi nucleară	Capacitate tehnologică militară şi ştiinţifică importantă

 

• Resurse digitale şi cibernetice

România este un actor important în securitate cibernetică regională, dar mult sub SUA, China şi Rusia în capacităţi şi resurse.

 

Ţară	Infrastructură IT, securitate cibernetică	Observaţii comparative
România	Centre de date, strategii NATO / UE, creştere în securitate cibernetică	Poziţionare regională importantă în domeniul cibernetic
SUA	Lider global în securitate cibernetică şi tehnologie digitală	Dominanţă în infrastructură şi inovare cibernetică
China	Putere cibernetică cu tehnici avansate, control guvernamental	Capacitate ofensivă şi defensivă masivă
Rusia	Operaţiuni cibernetice avansate, rol major în războiul hibrid	Putere regională în cyberwarfare

 

Bugetele militare – Raport analitic comparativ

• • Bugete militare (în miliarde USD)

 

Ţară	Buget total (2024, mld USD)	PIB alocat Apărării (%)	Observaţii cheie
SUA	~850	3,5%	Cel mai mare buget militar global, finanţează toate dimensiunile (terestru, aerian, naval, cibernetic) şi cercetarea avansată
China	~320	2,1%	Al doilea buget mondial, concentrare pe modernizare, expansiune navală şi cibernetică
Rusia	~90	4,3%	Buget redus numeric faţă de SUA / China, dar procent PIB ridicat; focus pe forţe terestre şi nucleare
România	~8,3	2,0%	Buget în creştere, dar mic în termeni absoluţi; focus pe modernizare şi interoperabilitate NATO

 

• Forţe militare totale (număr personal activ)

 

Ţară	Personal activ (militari)	Rezerva (militari)	Observaţii cheie
SUA	~1.400.000	~800.000	Forţe puternic profesioniste, cu pregătire avansată
China	~2.000.000	~510.000	Cea mai mare armată terestră activă din lume
Rusia	~1.000.000	~2.000.000	Forţe mari de rezervă, mobilizare rapidă posibilă
România	~70.000	~60.000	Forţe reduse numeric, dar aliniate standardelor NATO

 

Evoluţiile bugetului militar al României

 

Anul	Buget militar (mld. USD)	% din PIB	Sursă
1990	1,74	4,55%	MacroTrends27
1991	1,38	4,77%	MacroTrends
1992	0,83	4,25%	MacroTrends
1993	0,72	2,74%	MacroTrends
1994	0,94	3,11%	MacroTrends
1995	0,98	2,61%	MacroTrends
1996	0,87	2,37%	MacroTrends
1997	1,07	3,02%	MacroTrends
1998	1,25	3,00%	MacroTrends
1999	0,96	2,64%	MacroTrends
2000	0,94	2,50%	MacroTrends
2001	0,99	2,42%	MacroTrends
2002	1,06	2,29%	MacroTrends
2003	1,25	2,09%	MacroTrends
2004	1,53	2,01%	MacroTrends
2005	1,98	1,98%	MacroTrends
2006	2,25	1,82%	MacroTrends
2007	2,61	1,49%	MacroTrends
2008	3,00	1,40%	MacroTrends
2009	2,23	1,28%	MacroTrends
2010	2,09	1,23%	MacroTrends
2011	2,38	1,30%	MacroTrends
2012	2,10	1,23%	MacroTrends
2013	2,45	1,29%	MacroTrends
2014	2,69	1,35%	MacroTrends
2015	2,58	1,45%	MacroTrends
2016	2,64	1,41%	MacroTrends
2017	3,62	1,72%	MacroTrends
2018	4,36	1,81%	MacroTrends
2019	4,61	1,84%	MacroTrends
2020	5,05	2,03%	MacroTrends
2021	5,30	1,86% (1,95%?)	MacroTrends
2022	5,19	1,73%	MacroTrends
2023	5,61	–	MacroTrends
2024	8,72	–	TradingEconomics
2025	~9,33	2.24%	Wikipedia

 

Surse: World Bank, SIPRI, MacroTrends, Wikipedia

Aceste fluctuaţii ale bugetului militar s-au datorat următorilor factori:

– Scădere abruptă după 1990-’93, de la ~4,5% la ~2,7% din PIB, reflectând tranziţia post-comunistă.

– Stabilizare în intervalul 2000-2020 între 1-2% din PIB.

– Creştere importantă începând cu 2020: 2% din PIB, atingând 5 + miliarde USD anual.

– Salt semnificativ în 2024 (8,7 B) şi estimare 2025 (9,3 B) legat de actualizare NATO şi tensiuni regionale.

În contextul geostrategic şi geopolitic actual, în faţa României stau următoarele provocări:

– majorarea bugetului militar la 5% din PIB până în anul 2035,

– relansarea industriei de apărare;

– adaptarea strategiilor militare actuale la noile tehnologii impuse prin impactul AI;

– ridicarea nivelului de operativitate al serviciilor de Intelligence.

• • Forţe terestre (tancuri, blindate, artilerie)

Ţară	Tancuri estimate)	Blindate	Artilerie (tunuri şi lansatoare)	Observaţii
SUA	~6,000	~40,000	~14,000	Tehnologie avansată, mobilitate ridicată
China	~7,000	~35,000	~9,000	Puternic în blindate şi artilerie, modernizare rapidă
Rusia	~12,000	~20,000	~6,000	Număr mare de tancuri, focus pe artilerie terestră
România	~600	~1,500	~500	Flotă mică, modernizată parţial cu echipamente NATO

• • Forţe aeriene (avioane de luptă şi elicoptere)

Ţară	Avioane de luptă	Elicoptere militare	Observaţii
SUA	~2,200	~6,000	Superioritate aeriană globală, capacităţi stealth
China	~1,600	~1,200	Modernizare rapidă, dezvoltare drone militare
Rusia	~1,500	~1,000	Capacitate puternică, dar cu echipamente uneori învechite
România	~70	~150	Flotă mică, modernizare cu F-16 şi elicoptere Puma / Black Hawk

• • Forţe navale (nave militare)

Ţară	Total nave militare	Portavioane	Distrugătoare / Fregate	Submarine	Observaţii
SUA	~480	11	70+	70+	Flota navală cea mai avansată şi puternică
China	~350	3	40+	70+	Creştere rapidă, extindere în Marea Chinei şi global
Rusia	~350	1 (puţin operaţional)	20+	60+	Focus pe submarine şi corvete, flota surface aging
România	~20	0	6	3	Flotă mică, focus pe apărarea Mării Negre

• Capacităţi nucleare şi strategice

Ţară	Forţe nucleare (testate / estimate)	Observaţii
SUA	~5,428 focoase nucleare active	Cel mai avansat arsenal nuclear, disuasiune globală
China	~400 focoase nucleare (în creştere)	Modernizare accelerată a arsenalului nuclear
Rusia	~5,977 focoase nucleare active	Cel mai mare arsenal nuclear, strategic şi tactic
România	0	Nu posedă arme nucleare

Analiza sintetică a structurilor de Intelligence şi CyberSecurity

• • Structuri şi agenţii principale

Ţară	Agenţii principale de intelligence	Specificităţi şi focus
România	SRI (Serviciul Român de Informaţii), DGIA (militar), DGIPI	Intelligence intern şi militar, contraspionaj, cyber
SUA	CIA, NSA, FBI Intelligence, DIA, NGA	Intelligence global, tehnologic, cyber, HUMINT, SIGINT
China	MSS (Ministerul Securităţii de Stat), PLA Intelligence	Inteligenta internă şi externă, spionaj economic, cyber
Rusia	FSB, SVR, GRU	Intelligence intern, extern, spionaj militar şi cyber

• • Capacităţi tehnologice şi cibernetice

Ţară	Nivel tehnologic în intelligence cibernetică	Observaţii
România	Capacităţi în creştere, colaborare NATO / UE	Participă activ la securitatea cibernetică regională
SUA	Tehnologii avansate, acces global la date SIGINT	Lider în supraveghere globală şi cyber intelligence
China	Investiţii masive în AI pentru colectare şi analiză	Spionaj economic şi cibernetic sofisticat
Rusia	Capacităţi puternice de atac şi contraspionaj cibernetic	Folosită intens în războiul hibrid

• • Capacităţi HUMINT (informaţii umane)

Ţară	Resurse umane şi reţele de spionaj	Observaţii
România	Reţele interne, cooperare cu partenerii NATO	Capacitate moderată, focus pe contraspionaj şi antiterorism
SUA	Reţea globală extinsă, agenţi în teren în multe ţări	Cea mai complexă şi bine finanţată reţea HUMINT
China	Extinse reţele economice şi diplomatice, spionaj industrial	Foarte activă în spionaj economic şi furt de tehnologie
Rusia	Reţele tradiţionale puternice în Europa şi Asia	Istoric în spionaj militar şi contrainformaţii

• • Bugete şi resurse

Ţară	Estimare buget intelligence (miliarde USD)	Observaţii
România	Estimări modeste, parte din bugetul apărării şi securităţii	Buget limitat, focus pe capacităţi regionale
SUA	>80 (parte din bugetul „black ops” şi public)	Cel mai mare buget de intelligence din lume
China	Estimări între 20-30	Creştere rapidă şi prioritizare strategică
Rusia	Estimări 15-20	Prioritate mare, dar cu resurse mai limitate

• • Rol strategic şi cooperare internaţională

Ţară	Cooperare internaţională şi rol în securitate globală	Observaţii
România	NATO, UE, parteneriate regionale	Poziţie importantă ca stat membru NATO şi UE
SUA	Lider global în coaliţii de intelligence şi contraterorism	Supraveghere globală şi leadership strategic
China	Cooperare limitată, accent pe autonomie	Rival strategic, cu expansiune a influenţei
Rusia	Cooperare redusă, folosire în scopuri geopolitice	Rival major, cu activităţi agresive de spionaj

• Analiză Comparativă

 

Actor	Resurse Umane	Pământuri Rare	Buget Militar (2024)	Capacitate de Proiecţie
SUA	Populaţie tânără, elită STEM globală	Dependente de importuri (80% din China), tehnologii avansate	886	Globală: aeriană, navală, spaţială, cibernetică
China	Populaţie vastă, avans STEM rapid	Controlează 60-70% extracţie + rafinare	296	Regională, expansivă (BRI, Pacific, Africa)
Rusia	Populaţie în declin, infrastructură militară veche	Rezerve moderate, rol regional	109	Continentală, terestră, slabă navală
UE	Forţă de muncă calificată, demografie în scădere	Fără rezerve proprii, dependentă de importuri	240 (cumulat)	Economică, limitată militar
România	Populaţie activă în scădere, emigrată	Fără zăcăminte relevante	~9	Regională, bază logistică NATO

 

Surse: Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), UNESCO, USGS, Eurostat, INS, NATO

• Recomandări Strategice pentru România:

• Consolidarea capitalului uman prin educaţie STEM şi reţinerea elitelor

• Integrarea în lanţuri europene de procesare a resurselor critice

• Alocarea a >2,5% din PIB pentru apărare, cu accent pe capabilităţi moderne (ISR, drone,cyber)

• Contracararea prin orice mijloace a teoriei graniţelor pe Carpaţi, elaborată de către Rusia, fiind utilizată în discursul unor analişti ca o justificare teoretică pentru o strategie agresivă de recâştigare a influenţei în fostul spaţiu sovietic şi dincolo de acesta, care prevede:

• Carpaţii (în special Carpaţii Orientali şi Meridionali) ca un potenţial obsta-col natural şi o limită geopolitică naturală pentru expansiunea sa spre vest.

• În unele naraţiuni strategice, se presupune că Rusia ar putea dori o zonă tampon, care să ajungă până la Munţii Carpaţi (teoria unei Republici Moldova federală, compusă din Moldova românească pănă pe Carpaţii Orientali şi Meridionali, Republica Moldova, Transnistria, Găgăuzia) – ceea ce ar însemna integrarea sau dominarea estului Ucrainei, Republicii Moldova şi, ipotetic, a estului României.

5. CONCLUZII

Aşa cum afirmam la începutul analizei, lumea este în continuă mişcare, în scopul de a găsi soluţii de proiectare a puterii în cele cinci dimensiuni ale geopo-liticii: terestră, navală, aeriană, spaţiul extra-atmosferic şi spaţiul global virtual al inteligenţei artificiale. Cine nu ţine pasul, va pierde!

„Bătălia” se dă între cei trei mari competitori: SUA, China şi Rusia, care deţin resurse foarte mari şi care doresc să atragă în sfera de atracţie statele cu resurse unice, necesare îndeplinirii scopurilor strategice pentru supremaţia mondială. Pentru a sta la masa dialogului ai nevoie de strategii viabile.

În paginile analizei, am căutat să ne raportăm la nişte indicatori sintetici ai marilor puteri, pentru a înţelege situaţia reală a României.

Mai jos, voi prezenta atuurile acestor state, în scopul de a determina factorii de decizie din România de a genera strategii, care să ne menţină pe „marea tablă de şah”.

SUA

• rămân o superputere globală, cu resurse naturale, umane şi tehnologice imense şi diversificate;

• rămâne liderul global, cu un buget militar de aproape 1 trilion $;

• domină scena globală de intelligence, cu resurse, tehnologie şi reţele umane vaste;

• dispun de mase critice educate în domenii strategice;

• investesc în autonomie strategică.

CHINA

• este în plină expansiune, cu un focus puternic pe spionaj economic şi tehnologii emergente (AI);

• are resurse naturale şi umane uriaşe, cu o creştere rapidă în tehnologie şi energie verde;

• îşi extinde rapid capacităţile, cu un accent pe creşterea numerică şi tehnologică, fiind un competitor strategic global major;

• are al doilea buget global, dar cifrele oficiale sunt subestimate, iar componentele interne (achiziţii, R&D) nu sunt publice, însă modernizarea PLA (drone, spaţiu, naval) indică investiţii majore;

• dispune de mase critice educate în domenii strategice;

• controlează extracţia şi rafinarea globală a pământurilor rare;

• avansează naval şi logistic.

RUSIA

• este o superputere în resurse energetice şi militare, cu un potenţial strategic în spaţiul eurasiatic;

• dispune de forţe mari, în special terestre şi nucleare, cu un buget mai mic, dar accent pe puterea convenţională şi disuasiune nucleară;

• intensifică cheltuielile (+38% în 2024), punând accent pe producţia autohtonă de armament, sustenabilitate socială şi energie ca instrument de putere;

• suferă de pierderi demografice şi migraţie intelectuală;

• rămâne putere nucleară terestră;

• păstrează o reţea tradiţională puternică de intelligence, combinată cu capacităţi cibernetice agresive şi strategii de război hibrid.

ROMÂNIA:

• are capacităţi regionale solide şi colaborări puternice cu NATO şi UE, dar buget şi tehnologie limitate comparativ cu marile puteri;

• are un buget şi forţe militare relativ mici, dar în creştere, aliniate standardelor NATO, cu focus pe interoperabilitate şi apărare regională;

• investeşte semnificativ (2,24% din PIB, ~ 9,3 mld. $), dedicând o parte importantă pensiilor militare şi logisticii (36,7%) şi acordând fonduri clare pentru achiziţii şi cercetare-dezvoltare (~1,4 mld. $);

• suferă de pierderi demografice şi migraţie intelectuală;

• nu deţine rezerve relevante, dar poate contribui prin poziţionare industrială în lanţuri europene;

• are rol de pivot estic în arhitectura NATO.

Bibliogafie

1. Air University (SUA): https://www.airuniversity.af.edu

2. Armstrong, M. (2006), Human Resource Management Practice, Kogan Page.

3. Belt and Road Initiative (China): https://www.beltroad-initiative.com

4. Brookings Institution, „Military AI and Human-Machine Teaming”.

5. ECFR Power Atlas: https://ecfr.eu/special/power-atlas

6. European Commission, Critical Raw Materials Act, 2023.

7. Eurostat, Human Resources Indicators, 2023.

8. GAO Report (resurse critice) – https://www.gao.gov/products/gao-22-104824

9. Huntington, S. P., Who Are We? (2004).

10. IEA (International Energy Agency) – World Energy Outlook.

11. Klare, M. (2001), Resource Wars, Le Billon, P. (2005), The Geopolitics of Resource Wars.

12. Le Billon, P. (2001). The political ecology of war: natural resources and armed conflicts. Political Geography.

13. Military Expenditure Database, 2024.

14. Mureşan, M. (2012), „Resursa umană în sistemul militar”, Revista Impact Strategic, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară.

15. NATO Defence Expenditure Reports, 2024.

16. NATO Human Capital Guidelines, 2021.

17. Niţu, I. (coord.), Resursele de putere ale statului, UNAp „Carol I”, 2015.

18. Nye, J.S. (2004), Soft Power: The Means to Success in World Politics; FMI, World Economic Outlook.

19. RAND Corporation, Cyber Capabilities and National Power.

20. Rare Earths Statistics, 2023.

21. SIPRI – Reports on Environmental Security and Conflicts.

22. Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI)

23. Strategia Energetică a României: https://energie.gov.ro

24. SWP Berlin (China): https://swp-berlin.org

25. The Arctic Institute: https://www.thearcticinstitute.org

26. UNDP, Human Development Reports (hdr.undp.org)

27. UNESCO Institute for Statistics, Gross Enrollment Ratios, 2024.

28. United States Geological Survey (USGS)

29. US Government Accountability Office (GAO): https://www.gao.gov/products/gao-22-104824

30. World Bank, Resource Governance Index.

31. World Economic Forum, AI and the Future of Work in Defense (2022).

32. https://www.theguardian.com/world/2025/jun/25/trump-praises-nato-states-as-summit-prepares-to-lift-defence-spending-target?utm_source=chatgpt.com

33. https://www.oiip.ac.at/publikation/nato-is-safe-but-for-how-long-what-needs-to-be-taken-from-the-hague-summit-24-25-june-2025/?utm_source=chatgpt.com

34. https://www.re-russia.net+15politico.com+15en.wikipedia.org+15

35. https://www.globalfirepower.com

36. https://www.visualcapitalist.com