¹

Lt. col. rtr. Nicolae PARCEVSCHII^

PREAMBUL

Atunci când organizaţiile Păcii tac, orice război există în spaţiul fizic, virtual şi mental.

„Nu se ştie cu ce arme va fi dus cel de al Treilea Război Mondial, dar cel de al Patrulea Război Mondial va fi dus cu bâta”,

aceste cuvinte îi sunt atribuite lui Albert Einstein.

Unii experţi estimează că au existat peste 14.000 de războaie de-a lungul istoriei, care au dus la moartea a peste 1 miliard de oameni. Această cifră include atât conflicte majore, cum ar fi cele două războaie mondiale, cât şi conflicte mai mici, cum ar fi războaiele civile şi războaiele de gherilă.

I. SUBIECTULUI RĂZBOIULUI ŞI PĂCII

Voi începe expunerea cu descrierea noţiunii de Război în Dreptul Internaţional.

În Dreptul Internaţional, războiul este definit ca un conflict armat dintre două sau mai multe state, caracterizat prin utilizarea forţei armate. Se distinge în două categorii de război:

1. Războiul internaţional:

• Are loc între state suverane.

• Este reglementat de jus ad bellum, care cuprinde reguli, ce stabilesc când şi cum statele pot recurge la forţa armată. Principiul fundamental al jus ad bellum este interzicerea recurgerii la forţă, cu excepţia cazurilor de autoapărare sau de autorizare din partea Consiliului de Securitate al ONU.

2. Războiul intern:

• Are loc în interiorul unui stat, între guvern şi un grup insurgent sau o altă entitate non-statală.

• Este reglementat de jus in bello, care cuprinde reguli, ce protejează persoanele şi bunurile civile în timpul conflictului armat. Jus in bello se aplică indiferent de cauza conflictului şi de cine îl poartă.

Conflictul – un conflict militar este o ciocnire violentă între două sau mai multe grupuri organizate, care implică folosirea forţei armate pentru a obţine obiective politice, strategice sau economice. Poate fi la scară mică, ca o revoltă sau o lovitură de stat, sau la scară largă, ca un război între state.

Există mai multe tipuri de conflicte militare, inclusiv:

• Război: Un conflict armat de mare amploare între state, care implică mobilizarea resurselor naţionale şi utilizarea forţei militare intense.

• Insurgenţă: O rebeliune armată împotriva unui guvern sau a unei autorităţi stabilite.

• Război civil: Un conflict armat între grupuri rivale din cadrul aceluiaşi stat.

• Război de gherilă: O tactică militară, care implică atacuri rapide şi ambuscade împotriva unui inamic mai puternic.

• Terorism: Acte de violenţă motivate politic, care au scopul de a instiga frica sau de a provoca daune civile.

Biblia şi Pacea: o privire de ansamblu

Biblia conţine numeroase pasaje, care se referă la pace, atât la nivel individual, cât şi la nivel societal. Iată o privire de ansamblu asupra câtorva teme cheie:

1. Dumnezeu este Sursa Păcii:

• Psalmul 29/11: „Domnul dă putere poporului Său; Domnul îi binecuvântează cu pace.”

• Isaia 9/6: „Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi conducerea va fi pe umărul Lui; Numele Lui va fi numit: Sfetnic minunat, Dumnezeu Puternic, Tată veşnic, Domn al Păcii.”

• Ioan 14/27: „Pacea Mea vă dau; pacea Mea o primesc eu; nu cum dă lumea, eu vă dau. Să nu se tulbure inima voastră, nici să nu se înspăimânte.”

2. Pacea ca Rod al Mântuirii:

• Efeseni 2/14-17: „Căci El este pacea noastră, Cel care a făcut din cei doi unul şi a dărâmat zidul despărţirii dintre ei, şi anume vrajba din firea lor, făcând pace prin cruce, împăcându-i cu Dumnezeu într-un singur trup, prin moartea Lui. A venit şi a vestit pace vouă, celor departe, şi pace celor aproape.”

• Coloseni 1/20: „Şi prin El a împăcat toate lucrurile cu Sine, pe cele de pe pământ şi pe cele din ceruri, făcând pace prin sângele crucii Sale pe ea.”

3. Pacea ca Stare de Dreptate şi Bunăstare:

• Psalmul 37/27: „Căci cel drept va locui în ţară şi va avea belşug de pace.”

• Isaia 32/17: „Dreptatea va fi temelia scaunului de domnie, şi dreptatea va fi rodul lui.”

• Miheia 4/4: „Fiecare va sta sub viţa sa şi sub smochinul său, şi nimeni nu-i va face frică; căci gura Domnului i-a vorbit.”

4. Urmărirea Păcii ca Responsabilitate Creştină:

• Matei 5/9: „Fericiţi cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!”

• Romani 14/19: „De aceea, să ne străduim să păstrăm pacea între noi şi să ne zidim unii pe alţii.”

• Iacov 3/18: „Roada dreptăţii este semănată în pace de cei care fac pace.”

5. Pacea Mesianică:

• Isaia 9/5-6: „Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi conducerea va fi pe umărul Lui; Numele Lui va fi numit: Sfetnic minunat, Dumnezeu Puternic, Tată veşnic, Domn al Păcii. Stăpânirea Lui se va întinde şi va avea o pace fără sfârşit pe tronul lui David şi peste împărăţia lui, ca s-o întărească şi să o întărească prin dreptate şi prin dreptate, de acum şi în veac. Zelul Domnului oştirilor va face aceasta.”

• Miheia 5/5: „Şi El va fi pacea. Când Aşur va invada ţara noastră şi va păşi pe hotarele noastre, atunci ne vom ridica împotriva lui cu şapte păstori şi cu opt conducători ai turmei.”

Motivele pentru care omenirea continuă să trăiască
sub incidenţa războiului

Iată câţiva dintre factorii cheie:

• Natură umană: Unii susţin că războiul este o parte inerentă a naturii umane, o manifestare a instinctelor noastre de agresivitate şi competiţie. Ideea că războiul este inevitabil a fost susţinută de filosofi şi istorici de-a lungul secolelor.

• Dispută politică: Războiul este adesea folosit ca instrument de a rezolva dispute politice, de a obţine resurse sau de a exercita puterea asupra altora. Statele naţionale concurează adesea pentru putere şi influenţă, iar războiul poate fi văzut ca o modalitate de a-şi atinge obiectivele.

• Inegalitate economică: Războiul poate fi declanşat şi de inegalitatea economică şi socială. Ţările sărace şi subdezvoltate pot fi mai predispuse la conflicte, deoarece populaţia lor poate fi frustrată de lipsa de oportunităţi şi poate fi mai receptivă la mesaje extremiste.

• Ideologie: Războiul poate fi motivat şi de ideologii, cum ar fi naţionalismul, religia sau comunismul. Persoanele, care cred cu tărie în aceste ideologii, pot fi dispuse să folosească violenţa pentru a-şi promova cauzele.

• Eşecul diplomaţiei: Războiul este adesea ultimul recurs, după ce sunt epuizate alte mijloace de rezolvare a conflictelor, cum ar fi diplomaţia şi negocierea. Eşecul diplomaţiei poate duce la escaladarea tensiunilor şi la izbucnirea războiului.

Este important de reţinut că nu există un singur factor, care să determine războiul. De obicei, războiul este rezultatul unei combinaţii de factori, inclusiv natura umană, dispute politice, inegalitate economică, ideologie şi eşecul diplomaţiei.

Deşi războiul a fost o parte tragică a istoriei umane, există speranţă pentru un viitor mai paşnic. Cu o muncă şi o dedicare continue, putem construi o lume, în care conflictele sunt rezolvate în mod paşnic, iar războiul devine o relicvă a trecutului.

II. STAREA DE FAPT A ZILELOR NOASTRE

Nu mă refer la motivele şi originile asupra acestui război nedeclarat reciproc de Rusia şi Ucraina, început la 24 februarie 2022. Voi menţiona doar că este un război secularist civilizaţional între Est şi Vest, protagonişti fiind Papa Climentius IV (1200-1268)² şi cneazul rus Alexandr Nevschii (1221-1263). În fond originile acestui război sunt descrise amănunţit în revista „GeoPolitica”³ din România.

Dacă ne referim la zilele noastre, declanşatorul îl găsim la Summitul NATO de la Bucureşti 2008 (adoptarea Declaraţiei de la Bucureşti privind viitorul NATO). Summitul de la Strasbourg, Franţa şi Kehl 2009 (concentrarea pe relaţiile cu Rusia şi securitatea energetică). Summitul NATO de la Lisabona, Portugalia 2010 (adoptarea Noii Concepţii Strategice a NATO). Summitul de la Varşovia, Polonia 2016 (consolidarea flancului estic al NATO ca răspuns la agresiunea Rusiei). Anume atunci au fost puse bazele acestui război în formă subtilă şi lentă. Atât Estul, cât şi Vestul nu au dorit să se audă reciproc şi să se înţeleagă între ei.

Un alt motiv se regăseşte în criza existenţială a Doctrinei Globaliste şi a dinamicii Uniunii Europene, care a intervenit către anul 2022.

Declaraţiile recente ale SUA şi ale unor lideri UE privind permisiunea pentru Ucraina de a lansa lovituri asupra regiunilor interne ale Rusiei transformă acest conflict regional în unul Mondial şi îl trece de pe filiera armelor convenţionale pe segmentul armelor nucleare tactice şi chiar strategice. Nu trezeşte îndoială că Rusia va aplica ANT⁴ asupra ţărilor UE şi celor situate în nemijlocita apropiere – Ucraina, Polonia, România. ANT poate fi aplicat nu neapărat sub formă termonucleară, dar sub formă neutronică. O zic destul de responsabil⁵.

Azi ne lovim de o eroare dramatică şi solidară a gândirii politico-militare din Est. Iar miza că Rusia nu va aplica ANT este complet eronată.

Constatăm că unii lideri iresponsabili din Est au păşit pe calea amplificării acestui conflict şi transformarea directă a lui în Război Mondial. Mai mult ca atât o fac în ajunul propriilor campanii electorale din ţările respective. Sper totuşi că raţiunea se va plasa pe planul întâi şi această tendinţă apocaliptică va fi rezolvată ca şi Criza din Caraibe 1962.⁶

Totuşi trebuie să constat că după declaraţiile iresponsabile ale liderilor SUA şi ale unor ţări UE atestăm schimbarea paradigmei războiului din Ucraina sub incidenţa transformării în Război Mondial deschis şi direct.

III. CARE VA FI SITUAŢIA MOLDOVEI
ÎN CONDIŢIILE SCHIMBĂRII PARADIGMEI RĂZBOIULUI

Este imposibil de prezis cu certitudine care ar fi situaţia Moldovei în cazul unui atac nuclear rusesc asupra ţărilor europene. Consecinţele ar depinde de o serie de factori, inclusiv de amploarea şi ţintele atacului, precum şi de răspunsul internaţional.

Cu toate acestea, este posibil să reflectăm cu privire la unele dintre consecinţele potenţiale. Un atac nuclear ar putea avea un impact devastator asupra Moldovei, provocând pierderi masive de vieţi omeneşti şi infrastructură. Ţara s-ar putea confrunta, de asemenea, cu consecinţe economice şi sociale semnificative pe termen lung.

În plus, un atac nuclear ar putea creşte riscul ca Moldova să fie atrasă în conflict.

Este important de reţinut că acestea sunt doar scenarii posibile şi este imposibil de ştiut cu certitudine ce s-ar întâmpla în cazul unui atac nuclear rusesc. Cu toate acestea, este clar că un astfel de eveniment ar avea consecinţe grave pentru Moldovei.

Guvernul Republicii Moldova trebuie să fie conştient de riscurile unui atac nuclear rusesc asupra Ucrainei şi României. Să dezvolte un plan naţional de urgenţă pentru a face faţă consecinţelor unui atac nuclear.

Soarta ţărilor mici

Să nu uităm că soarta ţărilor mici în conflagraţiile mondiale a fost variată de-a lungul istoriei, fiind influenţată de o serie de factori, printre care:

Poziţia geografică:

Ţările situate în apropierea marilor puteri sau pe zone de conflict au fost adesea mai predispuse la invazie şi ocupare.

Putere militară şi economică:

Ţările cu o armată şi o economie puternice au avut şanse mai mari să se apere sau să negocieze o poziţie mai favorabilă.

Alianţe şi relaţii diplomatice:

Apartenenţa la o alianţă puternică sau relaţiile strânse cu alte ţări au putut oferi protecţie ţărilor mici.

Voinţa politică şi rezistenţa populară:

Ţările cu o conducere determinată şi o populaţie dornică să lupte au putut rezista cu succes chiar şi unor invadatori mai puternici.

Intervenţia străină:

Uneori, ţările mici au fost salvate de intervenţia unor puteri mai mari, care aveau propriile interese în a împiedica victoria unei anumite părţi în conflict.

Consecinţe posibile:

• Pierderea suveranităţii şi a independenţei: Ţările mici au putut fi anexate de puteri mai mari sau forţate să devină state satelite.

• Ocupare şi control străin: Ţările mici au putut fi ocupate de forţe străine, cu pierderea controlului asupra propriului guvern şi economiei.

• Distrugere şi pierderi de vieţi omeneşti: Conflictele majore au provocat adesea devastări semnificative ţărilor mici, cu pierderi masive de vieţi omeneşti şi infrastructură.

• Schimbări politice şi sociale: Războiul a putut duce la schimbări majore ale regimurilor politice, ale frontierelor şi ale structurilor sociale din ţările mici.

Exemple:

• Acordul de la München 1938.

• Pactul Molotov Ribbentrop 1939.

• Conferinţa de la Ialta 1945.

• Conferinţa de la Potsdam 1945.

• Acordul de Tokio 1945.

• Primul Război Mondial: Multe ţări mici au fost trase în conflict, adesea ca urmare a alianţelor existente. Imperiul Otoman s-a prăbuşit, iar mai multe state noi au apărut în Europa de Est.

• Al Doilea Război Mondial: Ţările mici au fost ţinta agresiunii din partea puterilor Axei, multe fiind ocupate şi supuse unor regimuri brutale de ocupaţie.

• Războiul Rece: Ţările mici au fost adesea prinse în lupta dintre SUA şi Uniunea Sovietică, uneori devenind focare de conflicte proxy.