prof. Ionuţ PURICA^*

După invazia Rusiei în Ucraina Marea Neagră a căpătat o nouă poziţie geostrategică. Dacă până atunci era percepută ca o sursă de gaz din zăcăminte off-shore şi ca o cale de transport cu vapoare nu foarte aglomerată, dintr-o dată a devenit o zonă strategică din mai multe puncte de vedere:

MILITAR

Astfel NATO vede Marea Neagră ca limita estică a unei potenţiale apărări în cazul unei expansiuni militare a Rusiei. Deja se intensifică discuţiile cu Georgia, Azerbaidjan şi, recent, cu Armenia, care se îndepărtează de Rusia. Conform Tratatului strâmtorilor Bosfor şi Dardanele nu pot trece prin aceste strâmtori decât nave ale ţărilor riverane Mării Negre. Ca scenariu ‘out of the box’ dacă flota a 6-a din Mediterana doreşte să intre în Marea Neagră va trebui sa fie împrumutată României pe o perioadă dată. Evident înarmarea ţărilor din flancul estic al NATO şi crearea de culoare de mobilitate pentru trupe în cazul unui atac al armatei Rusiei a căpătat un nivel ridicat de prioritate. Deja se reiau în condiţii noi serviciul militar şi pregătirea apărării în adâncime a teritoriului cu pregătirea planurilor de mobilizare generală. Se defineşte o nouă doctrină militară bazată pe noile tipuri de arme, cum sunt dronele de luptă, rachetele hipersonice, războiul electronic de bruiaj, ca să nu mai vorbim de reluarea ideilor de pregătire de lovituri cu bombe atomice. Se pare că 80 de ani de pace în Europa au condus la o formă de saturaţie, care poate reaprinde conflicte uitate pe continent.

INDUSTRIAL

Necesitatea de a produce mai multe arme mai mult sau mai puţin clasice a condus la transformări în industrie, care s-a văzut subit în situaţia de a trece pe producţie de război (din necesitatea de a alimenta războiul din Ucraina astfel menţinân-du-l departe de zona UE). Industriile din UE sunt în situaţia de a se adapta rapid la noua situaţie, lucru care le avantajează într-un fel, făcând investiţii masive în noi fabrici de armament. Mai mult, se caută furnizori de arme şi în afara UE, ex. Coreea de Sud, aşa cum de altfel şi Rusia caută asemenea furnizori în Asia. Este clar că, dacă există o potenţială criză a industriei dată de energia scumpă, noua situaţie contribuie la o reindustrializare rapidă, e adevărat pentru situaţii de război. E interesant de văzut care va fi impactul în indicatorii dezvoltării economice dat de aceasta dinamică.

POLITIC

Este clar că dacă Rusia a intenţionat să dezbine UE şi NATO efectul a fost total opus. Finlanda şi Suedia au renunţat la neutralitate şi au intrat în NATO, membrii NATO

sunt uniţi şi reacţionează în sincron în raport cu situaţia existentă. Alegerile din UE şi alte ţări NATO sunt un moment de indeterminare, care se speră că va trece repede, cu toate că există îngrijorarea unei vulnerabilităţi posibil de exploatat de către Rusia. O serie de doctrine politice se reformulează, inclusiv cea a Rusiei, care clamează sus şi tare ameninţarea cu folosirea bombelor atomice, fără însă a înţelege că acest lucru recreează situaţia Războiului Rece, punând Rusia în situaţia de a fi anihilată de alte ţări posesoare de arme atomice, în cazul folosirii armelor sale. Evident este puţin probabil să se întâmple, dar butonul, care declanşează rachetele balistice, poate să fie apăsat de grupări, care nu sunt controlate de decidenţii oficiali, de exemplu din armata rusă. Trimiterea unui submarin nuclear rusesc în Cuba aduce aminte de situaţia din 1963, când spectrul unui război nuclear era mai pregnant. Einstein spunea că nu ştia cum va fi al treilea război mondial, dar sigur al patrulea va fi cu pietre şi bâte, dat fiind regresul masiv al civilizaţiei. Alegerile recente reflectă o serie dintre schimbările de politică datorate condiţiilor de mai sus.

ENERGIE

Marea Neagră este nu numai un rezervor de gaz natural în depozite offshore, ci şi o sursă imensă de hidraţi de metan în apă. În aceasta perioadă se dezvoltă tehnologii de extracţie şi exploatare a acestei resurse, care, pe termen lung, poate creşte mult importanţa zonei. Evident se poate avea în vedere şi potenţialul eolian valorificat prin parcuri eoliene offshore, precum şi potenţialul valurilor, pentru care se dezvoltă tehnologii de conversie specifice. De altfel, ocuparea Crimeei de către Rusia are şi un aspect energetic, care priveşte zăcămintele din jurul peninsulei, zăcăminte care acum sunt în ape teritoriale ruseşti. Practic toate ţările din jurul Mării Negre, cu excepţia Georgiei, au găsit rezerve de gaz natural şi fie deja le exploatează, fie se pregătesc să o facă în timp scurt. Mai mult, prin Marea Neagră trec o serie de conducte submarine, care aduc gaz din Rusia spre UE şi Turcia. Perspectiva energetică în situaţia dată este încă incertă, cu speranţa că nu se va ajunge la întreruperea fluxurilor de vectori energetici din cauza unor decizii la extremă luate de decidenţi oficiali sau de grupuri de interese, care au avantaje din întreruperea alimentării, aşa cum s-a întâmplat cu conductele Nord Stream.

CONCLUZIE

În timp de pace valoarea unei investiţii este dată de intensitatea ei de utilizare, care generează fondurile de recuperare a investiţiei. Investiţiile făcute pentru război (reamintim vechiul dicton latin: se vis pacem para bellum – dacă vrei pace pregăteşte-te de război) sunt valoroase prin acţiunea lor deterentă asupra inamicului potenţial, deci prin faptul că nu sunt utilizate. Sperăm că investiţiile prezente în înarmare să nu fie tratate ca investiţii de pace, în sensul că vor trebui folosite pentru a le justifica.