Nicolae PARCEVSCHII

PREAMBUL.

După Pacea Westfalică de la 1648 și în special după Primul Război Mondial entitatea internațională a purces pe calea formării statelor naționale în Europa în special și alte părți ale globului în particular. Timp de 100 ani civilizația a parcurs o cale tehnologică enormă de la primele aparate de zbor la cele cosmice și intragalactice. De la capacitățile umane de a procesa informații la cele ale Intelectului Artificial, cu tendințe certe de a crea noi ființe hibride- androizi cu capacități digitale de procesare a informațiilor. În vâltoarea evenimentelor legate de pandemia COVID- 19, războiul din Ucraina am uitat cu totul de un eveniment deosebit- modificarea genetică umană și viitorul speciei umane.  Azi dinamica dezvolțării MGU depășește cu mult dinamica dezvoltării AI.

Astăzi statele naționale nu mai reprezintă un obiectiv central al diplomației clasice în construcția noii ordine globale. Globalizarea cu pași rapizi pășește în spaţiul Percepției, Conștientizării și Acțiunii umane privitor la viitorul său celest redat în sursele biblice de câteva mii de ani.

1. MODIFICAREA GENETICĂ A OMULUI (MGU).

Oamenii de știință chinezi au stârnit un val de controverse la nivel mondial în 2018, când au anunțat că au reușit să editeze genomul a două fete gemene, Nana și Lulu. Experimentul a fost realizat cu ajutorul tehnologiei CRISPR-Cas9, care permite modificarea genelor din ADN.

Biologul molecular He Jiankui, responsabil pentru experimentul controversat, a fost condamnat la trei ani de închisoare și amendat pentru încălcarea normelor etice și a legislației chineze.

Spre deosebire de China, unde cercetările privind editarea genetică a embrionilor umani nu au fost interzise la început, majoritatea țărilor au condamnat astfel de experimente din motive etice.

• Numărul de laboratoare: Există aproximativ 100 de laboratoare din China care desfășoară cercetări în domeniul editării genetice umane.
• Dimensiunea medie a laboratorului: Un laborator tipic are o echipă de 10-20 de cercetători.
• Numărul de experimente pe an: Un laborator tipic poate realiza 10-20 de experimente de editare genetică pe an.
• Numărul de gene modificate pe experiment: Un experiment tipic poate modifica 1-10 gene.

Pe baza acestor informații, se poate estima că oamenii de știință chinezi pot modifica un număr cuprins de la 200.000 de gene umane în 24 de ore, iar un 2020  productivitatea  de editare a atins câteva milioane  pe zi. Genomul homo sapiens este stocat pe 23 de perechi de cromozomi. Douăzeci și două dintre acestea sunt perechi de cromozomi autozomali, în timp ce cealaltă pereche determină sexul. Genomul uman haploid e format puțin mai mult de 3 miliarde de perechi de bază de AND. După cum menționționează savanții chinezi ei pot genera orice tip de viață pe cale industrială.

Cercetătorii chinezi nu s-au oprit la editarea genelor umane. Ei au realizat experimente și pe maimuțe, implantându-le o variantă umană a genei care influențează dezvoltarea creierului. Maimuțele transgenice au demonstrat o memorie de  scurtă durată semnificativ mai mare decât maimuțele naturale.

Modificarea genetică a embrionilor umani ridică o serie de întrebări tulburătoare legate de identitatea și natura unei ființe genomodificate. Cum ar fi definită o astfel de ființă, lipsită de antropogeneză și identitate națională?

 Modificarea genetică a omului a declanșat o dezbatere globală acerbă cu privire la etica și consecințele sale. Este esențial ca această discuție să fie purtată cu responsabilitate, luând în considerare binele comun și valorile umane fundamentale.

Tehnologiile de corecție psihosemantică și o nouă specie de hominizi. Dezvoltarea tehnologiilor de corecție psihosemantică a personalității conform teoriei profesorului rus Igor Smirnov, complică și mai mult tabloul. Implementarea lor combinată cu modificarea genetică ar putea duce la apariția unei noi specii de hominizi.

1. Reflexii privind modificarea genomului în contextul globalizării și al societății informaționale postmoderne:

Provocări:

• Dezvoltarea unui cadru etic global: Este necesară o cooperare internațională pentru a elabora un cadru etic clar care să reglementeze editarea genetică a omului.
• Educație și conștientizare publică: Este esențial să se informeze publicul larg despre riscurile și beneficiile editării genetice pentru a facilita o dezbatere publică informată.
• Transparență și responsabilitate: Cercetările și aplicațiile din domeniul editării genetice trebuie să se realizeze cu transparență și responsabilitate, respectând principiile etice și drepturile omului.

Oportunități:

• Eradicarea bolilor genetice: Editarea genetică are potențialul de a eradica bolile genetice, oferind o viață mai sănătoasă și mai bună pentru generațiile viitoare.
• Îmbunătățirea calității vieții: Editarea genelor ar putea fi utilizată pentru a îmbunătăți calitatea vieții prin corectarea defectelor genetice și tratarea unor afecțiuni medicale complexe.
• Avansarea cunoașterii: Cercetările din domeniul editării genetice pot contribui la o mai bună înțelegere a funcționării genelor și a biologiei umane.

Pericole:

• Inegalitate genetică: Accesul inegal la tehnologiile de editare genetică ar putea duce la o accentuare a inegalităților sociale, favorizând o elită genetică privilegiată.
• Eugenie: Utilizarea editării genetice pentru a selecta trăsături dorite ar putea duce la practici eugenice discriminatorii și stigmatizarea indivizilor cu anumite caracteristici.
• Efecte secundare neintenționate: Tehnologiile de editare genetică sunt relativ noi și pot avea consecințe neprevăzute, afectând sănătatea individului sau chiar specia umană.
• Pierderea diversității genetice: Editarea genelor ar putea duce la o reducere a diversității genetice umane, cu consecințe negative pentru adaptabilitatea și reziliența speciei.
• Controlul social și manipularea genetică: Există riscuri ca tehnologiile de editare genetică să fie utilizate pentru controlul social sau manipularea genetică a populației.

Societatea informațională postmodernă:

• Globalizarea și societatea informațională postmodernă accelerează diseminarea informațiilor și a tehnologiilor, inclusiv a celor din domeniul editării genetice.
• Acest context accentuează necesitatea unei guvernări globale eficiente și a unei dezbateri publice informate cu privire la riscurile și beneficiile editării genetice.
• Modificarea genomului este un instrument extrem de puternic cu un potențial enorm de a transforma societatea umană. Este esențial să abordăm această tehnologie cu prudență și responsabilitate, luând în considerare atât beneficiile, cât și pericolele asociate.
• Dezvoltarea unui cadru etic global, educația publică și o cooperare internațională strânsă sunt esențiale pentru a ne asigura că editarea genetică este utilizată în beneficiul umanității și nu pentru a o distruge.

• Conflictul dintre antropogeneza, identitatea națională și modificarea genetică umană:

Etnogeneza:

• Procesul de formare a unei etnii, definit de o serie de caracteristici comune, precum limba, cultura, tradițiile și istoria.
• Identitatea etnică este o componentă importantă a identității naționale.

Identitatea națională:

• Sentimentul de apartenență la o națiune, definit de factori comuni precum limba, cultura, istoria, teritoriul și simbolurile naționale.
• Națiunile moderne s-au format adesea pe baza principiului etnic, dar pot include și minorități etnice diverse.

Modificarea genetică:

• Tehnologie emergentă cu potențialul de a modifica trăsăturile umane, inclusiv cele asociate cu etnia.
• Utilizarea editării genetice pentru a selecta anumite caracteristici ar putea duce la omogenizarea genetică și la o diminuare a diversității etnice.

Conflicte potentiale:

• Eugenie: Editarea genelor ar putea fi utilizată pentru a selecta trăsături considerate “dezirabile” din punct de vedere etnic, ducând la discriminare și stigmatizare.
• Pierderea diversității: Omogenizarea genetică ar putea duce la pierderea tradițiilor, culturilor și limbilor minoritare, afectând identitatea națională.
• Dispariția etniilor: Editarea genelor ar putea fi utilizată pentru a modifica sau elimina complet anumite trăsături etnice, ducând la dispariția unor etnii.

Provocări:

• Echilibru între progres științific și identitate: Găsirea unui echilibru între beneficiile editării genetice și protejarea diversității etnice și a identității naționale.
• Dezvoltarea unui cadru etic: Crearea unui cadru etic clar care să reglementeze editarea genetică și să prevină abuzurile.
• Educație și conștientizare: Informarea publicului larg despre riscurile și beneficiile editării genetice pentru a facilita o dezbatere publică informată.

Concluzie:

MGU este o problemă complexă cu implicații etice, sociale și religioase semnificative. Este important ca societatea să aibă o discuție deschisă și informată despre această tehnologie pentru a lua decizii responsabile cu privire la viitorul speciei umane. Este esențial să abordăm această tehnologie cu prudență și responsabilitate, luând în considerare atât beneficiile, cât și pericolele asociate. Protejarea diversității etnice și a identității naționale este o provocare importantă în contextul globalizării și al progreselor științifice. Doar prin dialog și colaborare la nivel global se poate găsi un echilibru între progresul științific și valorile umane fundamentale.

Principalele puncte de conflict religios includ:

• Imaginea lui Dumnezeu: Unele religii consideră omul ca fiind creat după chipul lui Dumnezeu, iar MGU ar fi o încălcare a acestui design divin.
• Sfințenia vieții: Modificarea genelor ar putea fi văzută ca o manipulare a vieții umane, care este considerată sacră de multe religii.
• Inegalitatea: MGU ar putea duce la o societate cu două clase, unde cei bogați își pot modifica genele pentru a obține avantaje, în timp ce cei săraci nu.
• Controlul naturii: MGU ar putea fi văzută ca o încercare de a controla natura și de a juca rolul lui Dumnezeu.

Pozițiile religiilor:

Religiile abrahamice:

• Catolicismul: Se opune majorității formelor de MGU, considerând că interferează cu planul lui Dumnezeu.
• Protestantismul: Există o varietate de opinii, de la acceptare la respingere totală.
• Islamul: Majoritatea autorităților religioase interzic MGU, cu excepția cazurilor în care este utilizată pentru a vindeca boli.
• Budismul: Permite MGU dacă este utilizată pentru a reduce suferința.
• Hinduismul: Există o varietate de opinii, de la acceptare la respingere totală.