Evenimentele politice actuale confirmă că “deschiderea” din anii ʼ90 ai secolului trecut, nu a fost decât o iluzie. Ambițiile teritoriale ale Rusiei, generate de un moment de slăbiciune, pe fondul colapsului ideologic al comunismului și al dezmembrării Uniunii Sovietice, nu au luat decât o pauză, iar stalinismul a fost curând restartat, reinventat și actualizat sub forma a ceea ce mulți numesc “putinism”. Lumea bipolară a fost și ea reinventată prin resuscitarea axei Moscova – Beijing – Teheran, iar Occidentul democratic întruchipat prin NATO, ca simbol al unui presupus „imperialism colonial” continuă să rămână dușmanul strategic al Rusiei. Conflictele contemporane au reluat linia strategică a celor din perioada „Războiului Rece” cu implicarea directă sau indirectă a Rusiei și aliaților săi pe de o parte, a NATO pe de altă parte : cel din Ucraina; cel din Orientul Mijlociu, unde Hamasul se bazează pe ajutorul logistic și ideologic al Teheranului; tensiunile din jurul Taiwanului resuscitate de Beijing sau cele dintre Venezuela de stânga a lui Maduro și fosta Guyană britanică aflată în siajul de influență occidentală. De asemenea, tot mai pronunțata prezență rusă și chineză în Africa a alimentat sentimentele anti-occidentale a unor elite locale, care au căpătat adesea forme conflictuale, cu a  fost recentele crize politice din Mali sau Niger.

În acest context, în care asistăm la o nouă etapă de turbulență geopolitică globală, o lucrare de anvergură care să explice pentru publicul românesc principalele concepte și noțiuni utilizate în geopolitica contemporană este pe cât de utilă, pe atât de necesară. „Lexiconul geopolitic” vine deci ca o necesitate, ridicându-se, prin volumul și minuțiozitatea informațiilor pe care le conține, la înălțimea lucrărilor de referință din geopolitica mondială, cum este faimosul „Dicționar de Geopolitică” coordonat de Yves Lacoste, publicat acum aproape trei decenii (1995).

Lucrarea profesorului Vasile Simileanu are meritul de a explica într-o manieră logică și corelativă termenii analizați, prin conectarea acestora cu geografia, istoria, politologia și științele militare, iar acolo unde este cazul, cu specificul etnic și natural local. De aceea „Lexiconul geopolitic” are o mare gamă de adresabilitate : de la cadre didactice și specialiști, la elevi și studenți, contribuind astfel la reducerea analfabetismului funcțional din sfera științelor sociale și nu numai, capitol la care România ocupă unul dintre locurile fruntașe la nivel european.

Radu Săgeată

10.12.2023