Prof. univ. dr. Dumitru BORŢUN

  Am început colaborarea cu GeoPolitica în 2014, când domnul Vasile Simileanu m-a invitat să fac parte din Colegiul Ştiinţific al revistei. Am semnat formularul de acceptare pe 23 decembrie, adică în ajunul Crăciunului; am considerat atunci că primesc un dar frumos şi interesant. Ceea ce s-a adeverit în cei nouă ani, care s-au scurs.

A urmat colaborarea cu Şcoala de vară organizată de Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea” şi, desigur, cu GeoPolitica, revistă de Geografie Politică, Geopolitică şi Geostrategie: „Globalizare şi responsabilitate. Je ne suis pas Charlie!”, nr. 58 (4/2014); „De la paradigma confruntării la alianţa umanis-melor. O abordare epistemologică a conflictelor ideologice”, nr. 60 (2/2015); „Repere metodologice pentru elaborarea unui Proiect de Ţară”, nr. 61 (3/2015); „Cum să ne purtăm cu imigranţii?”, nr. 62 (4/2015). În 2015 am participat cu un studiu, „Occidentul şi Orientul ca paradigme culturale”, la volumul „Dialogul Occident-Orient: abordări geopolitice”, coordonat de Laura Comănescu, Vasile Simileanu, Cristian Tălângă, apărut la editura Top Form. Peste un an, alt studiu al meu, „Bazele manipulării”, apărea în volumul „Geointelligence şi securitate în mediul global”, coordonat de Laura Comănescu, Cătălin Nae şi Vasile Simileanu (Top Form, 2016).

Avem, mai sus, tabloul unei colaborări consistente, susţinute şi de înalt nivel teoretic şi aplicativ. Când spun „teoretic” mă gândesc nu doar la abordarea conceptuală a realităţilor, ci şi la funcţia praxiologică a unei astfel de abordări; în viziunea mea, teoria trebuie să fie o lentilă care măreşte, care nu micşorează, un instrument care ne permite să vedem realitatea mai în amănunt, în concreteţea elementelor componente, a însuşirilor specifice şi a relaţiilor dintre componente şi dintre însuşirile lor. Când spun „aplicativ” mă refer la faptul că o teorie bună ne ridică la nivelul adevărului abstract pentru a putea coborî la adevărul concret, ceea ce măreşte impactul activităţii umane asupra realităţii, mărind aria de control, capacitatea de previziune şi eficienţa acţiu-nilor noastre. O bună teorie oferă nu numai adevăruri abstracte, ci şi adevăruri concrete, direct aplicabile. În acest sens afirma Boltzano că „nimic nu este mai practic decât o bună teorie”. Aşadar, pentru a avea succes în practică trebuie să avem la dispoziţie o teorie bună, pe care să o cunoaştem bine şi pe care să o aplicăm corect.

Ei, bine, în cei 20 de ani pe care îi împlineşte acum, revista GeoPolitica a dovedit că oferă teorii bune şi că îi şi ajută pe cititori să le cunoască bine, adică să le înţeleagă (e meritul celor care scriu, precum şi al diriguitorilor care îi selectează şi îi îndrumă). În ceea ce priveşte aplicarea corectă a teoriei, această sarcină le revine celor care folosesc revista în activitatea lor: diplomaţi, cercetători, demnitari responsabili cu politica externă a României, precum şi specialişti din instituţiile care se ocupă cu formarea acestora – cum ar fi Institutul Diplomatic Român, Colegiul Naţional de Apărare, Fun-daţia Universitară a Mării Negre „Mircea Maliţa”, Universitatea „Babeş-Bolyai”, unde funcţionează de două decenii Facultatea de Studii Europene (FSE) sau Şcoala Naţio-nală de Studii Politice şi Administrative, unde funcţionează un foarte bun Departament de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană.

Închei cu urarea ca revista GeoPolitica să evolueze pe aceeaşi linie redacţională şi să dezvolte colaborarea cu instanţele responsabile de locul României în lume, care au mare nevoie de cunoaştere, de înţelegere, de acţiune eficientă şi de etica lucrului bine făcut, pus în slujba interesului naţional.