Interviu cu prof. univ. dr. Cristian BARNA^

Vasile SIMILEANU: Cum comentaţi schimbările generate de revoluţia informaţională în planul securităţii internaţionale?

Cristian BARNA: Unul dintre factorii, care au condus la schimbări profunde în evoluţia intelligence-ului, este înlă-turarea barierelor fizice şi ideologice, care împiedicau cândva comunicarea şi interacţiunea – precum se întâmpla în timpul Războiului Rece. În această lume a perioadei ideologice postbelice, în care societăţile sunt mai degrabă subminate din punct de vedere politic, economic şi cultural, serviciile de informaţii se confruntă cu noi provocări, glo-balizarea accelerată şi drumul către o societate bazată pe informaţie şi cunoaştere nefăcând lumea mai sigură. De asemenea, reţelele de comunicaţii au devenit un câmp de luptă global în competiţia militară, economică şi co-mercială şi/sau politică şi diplomatică.

Explozia informaţională face lucrurile mai complexe prin adăugarea unor cantităţi proporţionale de date utile şi inutile. Acum, provocarea nu este colectarea lor, ci reorganizarea structurilor analitice pentru a folosi aceste date cu mai multă imaginaţie.

Această tranziţie la societatea informaţională, dublată de revoluţia tehnologică în comunicaţii, înlătură privilegiul informaţional. Mai mult, volumul tot mai mare de date şi informaţii, creşterea vitezei şi a capacităţii de stocare şi procesare a acestora au dus la o inundaţie informaţională, care creează o super-saturaţie şi face ca proce-sele de analiză, prognoză şi luare a deciziilor să fie dificil de orientat în direcţia corectă.

Revoluţiile „Facebook” şi „Twitter” demonstrează impactul instrumentelor virtuale atât asupra vieţii noastre de zi cu zi, cât şi asupra nivelului de securitate internaţională, evoluţia rapidă a social media, tendinţa actuală a oamenilor de a interacţiona şi comunica fără bariere, date fiind aceste facilităţi tehnologice, determinând unele grupări să acţioneze în afara realităţii tangibile, dezvoltând astfel un colectivism online greu de anticipat.

Aceste forme de evoluţie ale „puterii digitale”, în epoca globalizării informaţionale, înseamnă, în egală măsură, atât oportunităţi, cât şi vulnerabilităţi (radicalizarea online a teroriştilor, fake news, troli, boţi etc.), care, atunci când se concretizează, au consecinţe negative asupra climatului de securitate societală.

V.S.: Ce pot face serviciile de informaţii în acest război informaţional?

Cristian BARNA: Analiza platformelor de social media poate ajuta serviciile de in-formaţii să înţeleagă anumite fenomene emergente ca praguri şi indicatori ai cri-minalităţii sau violenţei. Analiza statistică a relevat că există postări pe Twitter, atât înainte, cât şi după apariţia unui fenomen violent. Astfel, prin evaluarea traficului pe platformele de socializare, poate fi accelerată identificarea fenomenelor emergente. De exemplu, dacă ar face o geo-localizare a evenimentelor promovate în reţelele sociale, serviciile de informaţii ar putea obţine hărţi cu posibile noi locaţii ale unei activităţi criminale sau teroriste în curs de desfăşurare.

Legăturile, pe care utilizatorii unei platforme de socializare le stabilesc, oferă posibilitatea profiling-ului subiecţilor (opinii personale, date despre cunoştinţe, cerc relaţional online, statut social, fotografii, în care utilizatorul a fost etichetat de alţi utilizatori etc.).

De exemplu, utilizatorii Facebook pot fi etichetaţi cu nume în fotografiile postate pe profilurile sau grupurile altor utilizatori, în spaţiile cu fotografiile prietenilor sau conexiunile, pe care le întreţin, informaţii, care nu au putut fi accesate printr-o simplă analiză a propriilor fotografii ale unui utilizator. În plus, se pot vedea şi lo-curile frecventate de utilizator împreună cu alte persoane din cercul său relaţional.

Alt exemplu este folosirea opţiunii de check-in / localizare, care oferă posibilitatea de a observa, uneori chiar în timp real, unde se află utilizatorul la o anumită oră. Astfel, dacă se creează o postare, putem determina zona, în care a fost realizată, acest fapt indicând locaţia aproximativă a utilizatorului, într-o anumită zonă, oraş sau regiune.

Prin urmare, radiografierea platformelor de socializare poate duce la o serie de oportunităţi care, dacă sunt utilizate de serviciile de informaţii, acestea pot obţine o serie de date de interes.

De reţinut, însă, că cei care folosesc platformele de socializare în scopuri, care nu servesc valorilor şi intereselor legitime, cunosc toate aceste oportunităţi şi benefi-ciază de ele, aşa că platformele de socializare pot fi considerate mai mult o zonă „demilitarizată” sau un ring de luptă, în care toate părţile luptă pentru dobândirea „puterii digitale”.

V.S.: Ce poate face mediul academic în acest sens? Ce rol poate juca Revista GeoPolitica?

Cristian BARNA: Încă din 1995, Alvin şi Heidi Toffler considerau că serviciile de informaţii treceau printr-o criză de identitate, fiind nevoite să-şi pună la îndoială misiunea principală. Nici astăzi, această criză de identitate nu se poate spune că s-a încheiat, în principal din cauza unui mediu de securitate volatil, care necesită în mod constant noi abordări şi noi tipuri de misiuni.

Într-un mediu internaţional fluid, serviciile de informaţii nu îşi mai pot permite o acumulare de capital intelectual pe termen lung din cauza revoluţiei informaţionale, care permite transmiterea instantanee a ceea ce se întâmplă în lume cu o cadenţă de 24 de ore pe zi, şapte zile din şapte. Iar complexitatea lumii de astăzi face ca nivelul de expertiză al majorităţii serviciilor de informaţii să nu mai fie suficient, explozia informaţională forţând serviciile de informaţii mai ales să-şi dezvolte capacităţi de monitorizare şi colectare de informaţii din noile media.

Ca atare, dezvoltarea serviciilor de informaţii este strâns legată de integrarea instrumentelor informaţionale în activitatea curentă, de comunicarea rapidă prin intermediul platformelor de lucru colaborative, transformarea presupunând integrarea cu succes a inovaţiilor tehnologice, doctrinare, organizatorice şi de învăţare, precum şi remodelarea pattern-urilor de gândire, şi schimbarea culturală, un proces, prin care serviciile de informaţii devin organizaţii de învăţare preeminentă, pentru a obţine un avantaj competitiv asupra adversarilor. De aceea, comunitatea ştiinţifică, în cazul nostru Revista GeoPolitica, trebuie să ofere expertiza necesară pentru a capacita serviciile de informaţii în a face faţă noilor ameninţări generate de revoluţia infor-maţională.