Discursul rostit de Excelenţa Sa Domnul Osman Koray ERTAŞ,
Ambasadorul Turciei în România
la conferinţa academică organizată cu ocazia aniversării a 140 de ani
de relaţii diplomatice între România şi Turcia

Excelenţa Voastră,
Stimate domnule Preşedinte al Academiei Române,
Distinşi Oaspeţi,

Sunt bucuros să mă aflu astăzi aici, la unul dintre cele mai importante evenimente din acest an cu ocazia aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice între ţările noastre. Le mulţumesc pentru organizarea acestui eveniment domnului profesor Tahsin Cemil, distins istoric şi cercetător, şi domnului preşedinte Emil Constantinescu, care la rândul său, a fost parte la consolidarea legăturilor noastre bilaterale la cel mai înalt nivel.

Stimaţi oaspeţi,

Relaţiile Turciei cu România au cunoscut o dezvoltare continuă pe parcursul celor 140 de ani de istorie. Familia Regală a României a pus bazele unei relaţii atât cu Imperiul Otoman, cât şi cu Republica Turcia din epoca modernă, iar această apropiere se manifestă şi astăzi. Chiar şi în timpul Războiului Rece, în ciuda faptului că ne-am aflat în tabere diferite, am avut o relaţie deosebită având în vedere specificul perioadei respective. Însă, despre acestea ne vor vorbi mai târziu distinşii academicieni prezenţi astăzi aici alături de noi.
În cele ce urmează, îmi voi îndrepta atenţia către relaţiile noastre în istoria modernă. Voi prezenta apoi pe scurt politica externă umanitară şi întreprinzătoare a Turciei.
Relaţiile cu România au cunoscut o dezvoltare foarte rapidă după anii ’90. După tranziţia României la democraţie, Ankara şi Bucureşti au devenit mai întâi aliaţi apropiaţi şi parteneri comerciali. Apoi, prin acordul încheiat la cel mai înalt nivel în 2011, am devenit parteneri strategici. Astăzi, România este una din ţările din vecinătatea noastră cu care avem cele mai strânse relaţii la nivel politic, militar şi economic.
Co-etnicii turco-tătari, ca elemente vii ale istoriei noastre comune, reprezintă un pod durabil de prietenie. Avem o apreciere deosebită pentru politica României în dreptul compatrioţilor noştri. O astfel de abordare încrezătoare, inclusivă şi tolerantă ar trebui să fie un model pentru alte ţări din regiune.
Cooperarea economică şi comercială este unul din fundamentele relaţiei noastre. Turcia este cel mai mare partener comercial al României după Uniunea Europeană. În 2017, volumul schimburilor comerciale bilaterale au atins 5,5 miliarde de dolari, o creştere constantă înspre scopul de 10 miliarde de dolari. Turcia are investiţii în România de peste 7 miliarde de dolari, inclusiv cele din ţări terţe. Peste 15.000 de companii turceşti sunt active în România în industrie, comerţ, servicii, industria bancară, imobiliare, construcţii, alimente, producţie şi transporturi. Datorită acestor schimburi economice şi comerciale intense, numărul de zboruri către Turcia a crescut la 50 pe săptămână.

Stimaţi invitaţi,

Doresc acum să prezint şi câteva aspecte privind politica externă umanitară şi întreprinzătoare pe care Turcia o urmează în ultima perioadă.
În timp ce o parte a lumii se bucură de cea de-a patra revoluţie industrială, în regiunea noastră încă există războaie proxy, confruntări sectare, lupte teritoriale, terorism şi multă suferinţă. Din nefericire, surplusul acestor ţări bogate din regiune e investit în armament şi violenţă, în locul bunăstării, prosperităţii şi dezvoltării.
Deşi aceste probleme ne afectează şi pe noi în mod direct, nu ne permitem luxul de a ne raporta la ele din postura de observator, de pe margine. Avem nevoie să rezolvăm aceste probleme printr-o viziune a politicii externe principială, bazată pe proactivitate şi întreprindere.
Această politică externă o numim întreprinzătoare şi umanitară. Întreprinzătoare, deoarece ne urmăm politica externă printr-o abordare realistă, independentă, creativă şi eficientă, care poate îmbina diferite elemente de putere într-un mod optim, fără a ezita în a lua iniţiativa şi care urmăreşte totodată dezvoltarea şi pacea.
Politica noastră externă mai poate fi numită şi umanitară datorită efortului şi dezideratului nostru de a contribui la pacea, bunăstarea şi prosperitatea umanităţii fără a discrimina pe criterii etnice, religioase sau sectare. Cu această abordare şi mulţumită ultimelor evoluţii, am devenit cel mai mare furnizor de asistenţă umanitară din lume. În anul 2017, asistenţa umanitară oferită de Turcia a ajuns la 8,06 miliarde de dolari. În 2016 contribuţia a fost de 6 miliarde de dolari. Raportat la nivelul produsului intern brut din ultimii doi ani, Turcia a devenit cel mai generos donator de ajutor umanitar din lume.
Ţara noastră găzduieşte, totodată, cel mai mare număr de refugiaţi din lume. Turcia este unul dintre statele care plătesc cel mai scump preţ datorită conflictului din Siria şi a efectelor sale dincolo de frontiere. În prezent, găzduim peste 3,5 milioane de refugiaţi sirieni. Am cheltuit 32 de miliarde de dolari pentru a-i primi în ţara noastră. În unele oraşe, numărul refugiaţilor sirieni a depăşit chiar numărul localnicilor nativi. În jur de 350.000 de bebeluşi sirieni s-au născut în Turcia. Migranţii sirieni şi irakieni din ţara noastră au acces la servicii medicale gratuite. Un număr de aproximativ 613.000 de copii au parte de educaţie gratuită. Toate serviciile de bază din taberele de refugiaţi sunt acoperite de noi, gratuit, iar multe organizaţii internaţionale ne consideră un exemplu în acest sens.

Stimaţi invitaţi,

Pe lângă criza refugiaţilor, Turcia a fost nevoită să facă faţă simultan altor trei dificultăţi şi anume: cea mai sângeroasă tentativă de lovitură de stat din istoria sa, atacuri violente teroriste şi războaie intermediare la graniţele noastre. Oricare din aceste crize, chiar şi la scară mai mică, ar fi putut cu uşurinţă să destabilizeze oricare ţară europeană dacă ar fi avut loc. Am văzut cu toţii efectele generate de criza refugiaţilor din anul 2015, crize politice interne, guverne slăbite, fundamentele Uniunii Europene sub semnul întrebării, noi pulsaţii xenofobe şi radicale.
Cu toate acestea, Turcia a reuşit să fie un element de stabilitate în regiune. În doi ani am reuşit să ridicăm starea de urgenţă pe care am fost nevoiţi să o instalăm după lovitura de stat, şi să ne concentrăm pe agenda reformistă, cu accent pe procesul de aderare la Uniunea Europeană. Considerăm că preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în 2019 este o oportunitate importantă în acest sens.
Contactele noastre atât la nivelul NATO, cât şi bilateral, continuă cu perseverenţă, la fel şi reuniunile în format trilateral. Trilaterala Miniştrilor de Externe din Turcia, Polonia şi România a avut loc la Bucureşti acum două săptămâni. A fost un prilej pentru noi ca aliaţi apropiaţi să discutăm despre subiecte de interes regional. Indiferent de evoluţiile tranzitorii, Turcia este un aliat puternic şi un prieten al României. Legăturile noastre de acum 140 de ani continuă să producă rezultate pozitive în beneficiul popoarelor noastre, în special în securitate, economie şi comerţ.
În încheiere, aş dori să mulţumesc experţilor şi distinşilor academicieni români pentru prezenţa la Bucureşti din diverse oraşe cu ocazia acestei conferinţe. Apoi, mulţumesc TIKA pentru că a făcut acest eveniment posibil. De asemenea, Institutul de Turcologie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului merită toate felicitările şi aprecierile noastre. Nu în ultimul rând, felicit România pentru aniversarea centenarului Marii Uniri.

Trăiască prietenia turco-română!