În luna mai 2019 au avut loc, la Constanţa şi Bucureşti, două evenimente publice pe teme geopolitice privind situaţia de securitate în spaţiul extins al Mării Negre, organizate în parteneriat de către numeroase asociaţii civice din Ucraina şi România: masa rotundă internaţională „Ameninţări securitare în regiunea Mării Negre. Fizionomia Pontului Euxin în paradigma geopolitică post-Crimeea” (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa, 20 mai a.c.) şi masa rotundă internaţională „Agresiunea hibridă ca o nouă formă de politică externă: 5 ani de experienţă de contracarare internaţională a ocupării teritoriilor ucrainene de către Federaţia Rusă” (Primăria Sectorului 1, Bucureşti, 21 mai a.c.).

Cele două activităţi publice au fost iniţiate şi derulate de către Organizaţia negu-vernamentală „Centrul de Discursuri Politice ale Democraţiei” (Cernăuţi, Ucraina), Organizaţia neguvernamentală „Centrul pentru Cooperare Regională «Dialog»” (Cernăuţi, Ucraina), Universitatea Naţională „Yuriy Fedkovych” (Cernăuţi, Ucraina), Fundaţia „Resurse şi Iniţiative Publice” (Cernăuţi, Ucraina), în co-organizare şi parteneriat cu Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea” (Bucureşti), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Asociaţia „Casa Mării Negre / Black Sea House” (Constanţa), precum şi cu susţinerea Primăriei Sectorului 1 Bucureşti.

În cadrul mesei rotunde internaţionale de la Constanţa au fost analizate, prioritar, ameninţările hibride din arealul extins al Mării Negre. Publicul constănţean / dobrogean a avut ocazia de a se familiariza, pe baza evaluărilor experţilor în domeniu din cele două ţări, cu noile ameninţări hibride din regiune, cu detalii privind procesele geopolitice de apropiere a Ucrainei de Uniunea Europeană şi NATO, cu acţiunile politice ale UE şi

NATO în spaţiul extins al Mării Negre, cu demersurile diplomaţiei româneşti şi ucrainene de a consolida coeziunea şi consistenţa proiectului geopolitic euro-atlantic în regiune etc.

Experţii din Ucraina (Serghei Hakman, politolog, conferenţiar universitar, Cernăuţi; Serhii Fedunyak, profesor universitar la Universitatea Naţională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi; Alexandr Rusnak, preşedinte al organizaţiei neguvernamentale „Centrul pentru Cooperare Regională «Dialog»”, Cernăuţi; Evhen Magda, director executiv al Institutului de Politică Globală, conferenţiar universitar, Kiev) au prezentat, în premieră pentru Constanţa şi pentru întreaga regiune a Dobrogei, evaluări detaliate privind situaţia războiului din raioanele de est ale Ucrainei (Donbas), cauzele acestuia, precum şi perspectivele de soluţionare.

Specialiştii din România prezenţi la eveniment (Vasile Simileanu, directorul revistei „GeoPolitica”, preşedintele Asociaţiei de Geopolitică „Ion Conea”, Bucureşti; Marian Zidaru, conferenţiar universitar, Constanţa; Marioara Cojoc, conferenţiar universitar, Universitatea „Ovidius” Constanţa; Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre / Black Sea House” Constanţa, fost diplomat în Ucraina şi Federaţia Rusă etc.) au evidenţiat particularităţile situaţiei actuale de securitate din regiunea Mării Negre.

La evenimentul de la Constanţa au fost discutate numeroase teme geopolitice de actualitate (Cum a fost posibilă agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei – lecţii pentru sistemul internaţional de securitate; Pacea în Pontul fără hegemon(i): care sunt mecanismele politice, juridice, economice pentru soluţionarea conflictelor din regiune, prioritar a conflictului ruso-ucrainean?), precum şi diferite teme conexe (Cum au fost posibile lebedele negre geopolitice din acvatoriul Mării Negre (Crimeea, Donbasul) şi ce mai urmează? Cum îşi pot proteja, revigora şi reconfigura Europa şi SUA, alături de ţările partenere din regiune, proiectul geopolitic propriu la Pontul Euxin – proiect bazat pe democraţie, stabilitate, securitate, co-participare, coeziune? Care sunt semnele noii lumi geopolitice care se testează în regiunea Mării Negre? Cum pot fi evitate noi turbulenţe, noi lebede negre, noi agresiuni în acvatoriul pontic? Cum va fi posibilă pacea în Donbas?).

Discuţiile din cadrul mesei rotunde de la Bucureşti s-au concentrat pe analizarea experienţei ucrainene şi româneşti de contracarare internaţională a ocupării teritoriilor ucrainene de către Federaţia Rusă. Discuţiile au evidenţiat că anexarea Republicii Autonome Crimeea de către Federaţia Rusă (martie 2014) a devenit deja un episod de referinţă al istoriei contemporane şi totodată o lebădă neagră în geopolitica regiunii. Pentru prima dată după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, comunitatea internaţională s-a confruntat cu o agresiune militară deschisă împotriva unei ţări neutre şi independente, după tentativa precedentă din Georgia (2008). Invazia Rusiei în Ucraina şi ocuparea unui teritoriu al acesteia a consemnat de facto sfârşitul vechii orânduiri politice care a dominat Europa mai mult de jumătate de secol, iar în prezent se testează constituirea unui nou model al arhitecturii politice a Europei, proces care are ca dimensiune esenţială adaptarea mecanismelor democratice în lupta împotriva totalitarismului, lumii unipolare şi agresiunii externe de tip hibrid. Experţii prezenţi din Ucraina şi România au evidenţiat instrumentele prioritare de contracarare a războiului informaţional desfăşurat de Federaţia Rusă, trecând în revistă experienţele particulare, în acest sens, ale Kievului şi Bucureştiului.

Cele două evenimente au beneficiat şi de prezenţe inedite din Ucraina, precum Roman Zinenko (fost combatant ucrainean din Donbas, fost voluntar în cadrul batalionului „Dnipro”, scriitor, autor al cărţii „Încercuirea de la Ilovaisk”, Kiev) şi trei reprezentante ale unei asociaţii de caritate din Kiev care desfăşoară prioritar activităţi în sprijinul cetăţenilor ucraineni arestaţi în conflictul ruso-ucrainean (Alla Makukh – preşedinte al ONG „Bereginya” / Protectoarea, Olena Sugak – vicepreşedinte al ONG „Bereginya” şi Lyudmila Kostyshyn – membră a ONG „Bereginya”).

La cele două evenimente au fost prezentate volumele „Russia’s Hybrid Aggression: Lessons for World”, autor Evhen Mahda, Editura Kalamar, Kiev, 2018 şi „Încercuirea de la Ilovaisk”, autor Roman Zinenko, Editura Folio, Kiev, 2017, precum şi expoziţia de fotografii „Războiul privit cu ochii unei mame”, realizată de ONG „Bereginya”, Kiev, Ucraina.

Cele două activităţi publice au reprezentat totodată o oportunitate multiplicată pentru desfăşurarea unui schimb de experienţă şi bune practici între reprezentanţii mediilor analitice din România şi Ucraina, precum şi pentru consolidarea dialogului dintre aceştia.

Principalele evaluări şi concluzii ale celor două evenimente:

• Anexarea Crimeei şi războiul din Donbas, proiectul geopolitic rusesc Novorossia, precum şi militarizarea treptată a regiunii au readus în prim-planul Europei punctele critice din vecinătatea sa estică, în particular turbulenţele produse în spaţiul extins al Mării Negre. Pontul Euxin pare a fi devenit un Pont fără hegemon(i) şi fără coeziuni, un teatru de confruntări geostrategice şi spaţiu de coexistenţă a unor ideologii, strategii politice, interese statale divergente, câteodată opuse. În acest context, (prioritar) comunitatea europeană şi Ucraina caută modalităţi eficiente de rezolvare a crizei ruso-ucrainene cu limitarea pierderilor, compromisuri strategice şi respectarea obligatorie a normelor de drept internaţional.

• Foarte probabil, ameninţările şi agresiunile din regiune au exploatat plenar propriile carenţe şi slăbiciuni ale proiectului euro-atlantic la Marea Neagră, precum şi slă-biciunile sistemelor politice ale ţărilor din regiune, iar experţii prezenţi la eveni-mente au conturat un sumar analitic al vulnerabilităţilor care au permis degradarea rapidă a situaţiei de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, propunând totodată şi predicţii privind evoluţiile securitare din acest spaţiu.

Dezbaterile care au avut loc la Constanţa şi Bucureşti (inedite la nivel naţional prin prisma formatului şi tematicii acestora), în condiţiile unor tensiuni geopolitice şi militare în creştere în acvatoriul Mării Negre, care au generat conflicte recente la doar 400 km de Constanţa (distanţa în linie dreaptă până la Sevastopol) şi care menţin conflicte în curs de desfăşurare la sub 800 de km distanţă în linie dreaptă faţă de frontiera României (care este totodată frontiera estică actuală a UE şi NATO), au produs un interes major pentru publicul românesc şi mediile analitice din România.

Cele două evenimente au demonstrat totodată că există în România şi Ucraina resurse solide pentru consolidarea parteneriatelor bilaterale în domenii de interes reciproc (combaterea războiului hibrid, apropierea Ucrainei de Europa şi implementarea stan-dardelor acesteia, consolidarea vectorului european al Ucrainei etc.), în pofida unor teme recurente în dosarul bilateral (pe teme privind situaţia minorităţilor naţionale) care îşi aşteaptă clarificări şi soluţionări.

Dr. Dorin POPESCU
Asociaţia „Casa Mării Negre / Black Sea House”