Dr. Dan Ion OPREA*
La 6 decembrie 2018, la Bruxelles, Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, a preluat Preşedinţia Consiliului Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consu-matori (EPSCO), în contextul în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019.
Marius Budăi le-a prezentat celorlalţi miniştri ai Muncii din statele membre UE care sunt priorităţile României în domeniul muncii şi afacerilor sociale pe perioada Preşedinţiei Consiliului UE: mobilitatea forţei de muncă, sănătatea şi securitatea la locul de muncă în contextul noilor forme de ocupare şi, nu în ultimul rând, reducerea diferenţei de remunerare dintre femei şi bărbaţi, la capitolul egalitate de gen.
„Preşedinţia Română se va concentra pe dezvoltare durabilă şi pe reducerea decalajelor de dezvoltare între diferite regiuni şi diferite categorii socio-economice, convergenţă şi coeziune, ocuparea forţei de muncă şi drepturi sociale, inovare şi digitalizare, interconectivitate şi competitivitate pentru o Piaţă Internă mai puternică. Ca priorităţi sectoriale pentru domeniul social şi al ocupării forţei de muncă ne propunem să promovăm pe perioada PRES RO 2019 mobilitatea forţei de muncă ca element de bază în asigurarea echilibrului pieţei muncii, prevenirea riscurilor şi promovarea unor condiţii de muncă mai sigure şi mai sănătoase, precum şi creşterea independenţei economice a femeilor prin reducerea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi şi încurajarea participării femeilor pe piaţa forţei de muncă”, le-a transmis ministrul român omologilor din EPSCO.
În aceeaşi zi, miniştrii Muncii din statele membre au agreat poziţia Consiliului (abordarea generală) în ceea ce priveşte înfiinţarea Autorităţii Europene a Muncii (European Labour Authority – ELA), care se doreşte a fi un organism similar Interpol-ului, dar care, în cazul ELA, să consolideze cooperarea dintre autorităţile de pe piaţa muncii din statele UE.
Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, a avut, de asemenea, la Bruxelles, întrevederi bilaterale cu omologii din Austria – Beate Hartinger-Klein, Irlanda – Regina Doherty, Germania – Hubertus Heil, Slovacia – Jan Richter şi Suedia – Ylva Johansson.
Totodată, ministrul român a avut o scurtă întrevedere şi cu Vera Jurova, comisar european pentru Justiţie, Protecţia Consumatorului şi Egalitate de Gen.
***
În data de 8 ianuarie 2019 a avut loc prima reuniune tehnică organizată pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE, care a asigurat pregătirea reuniunii trialogului din data de 10 ianuarie 2019, în baza mandatului pentru începerea negocierilor cu Consiliul UE, obţinut în cadrul plenarei PE din 15 noiembrie 2018.
În contextul schimbărilor substanţiale înregistrate pe piaţa muncii şi a apariţiei noilor forme de muncă, propunerea de directivă:
– completează şi modernizează obligaţiile existente de informare a fiecărui lucrător cu privire la condiţiile sale de muncă;
– creează noi standarde minime pentru a asigura faptul că toţi lucrătorii, inclusiv cei cu contracte de muncă atipice, beneficiază de predictibilitatea şi securitatea relaţiilor de muncă;
– introduce măsuri pentru evitarea impunerii unei sarcini administrative asupra angajatorilor, de exemplu dându-le acestora posibilitatea de a furniza în format electronic informaţiile solicitate. Noile norme vor crea condiţii de concurenţă echitabile pentru întreprinderi, astfel încât angajatorii să beneficieze de o concurenţă corectă pe Piaţa Internă, cu mai puţine lacune.
În contextul evenimentelor organizate în ţară, Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, a participat la un dineu de lucru cu Enrique Calvet Chambon[63], raportor al Parlamentului European pe dosarul condiţii de muncă transparente şi previzibile în UE, care vizează revizuirea Directivei privind obligaţia angajatorului de a informa lucrătorii asupra condiţiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă, aşa numita „Declaraţie scrisă”.
România a salutat obţinerea abordării generale în Consiliul EPSCO (Consiliul Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori) din 21 iunie 2018, organizat de Preşedinţia bulgară a Consiliului UE şi consideră că textul negociat respectă compromisul dintre actualele şi viitoarele forme de muncă, în vederea obţinerii unei ocupări mai sigure a forţei de muncă şi necesitatea de a nu introduce sarcini admi-nistrative disproporţionate pentru angajatori, mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
Reprezentantul României i-a transmis oficialului european că România îşi propune, în timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, să finalizeze discuţiile tehnice cu Parlamentul European şi organizarea ultimelor negocieri pentru obţinerea textului final, în vederea revizuirii şi adoptării directivei.
„Vă asigur că vom căuta, atât eu cât şi echipa mea de negociere, să avem un dialog constructiv între cele două părţi pe toată durata negocierilor şi să găsim soluţii de compromis echitabile, solide din punct de vedere juridic, care să răspundă obiectivelor Parlamentului European, dar care, în acelaşi timp, să poată fi susţinute de un număr cât mai mare de State Membre şi care să asigure o protecţie adecvată pentru lucrători, fără a genera sarcini administrative excesive şi nejustificate la nivelul angajatorilor”, a precizat oficialul român.
Raportorul Enrique Calvet Chambon i-a transmis, la rândul său, ministrului român că este convins că se va putea ajunge la un compromis între Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul UE, astfel încât Directiva „Declaraţia Scrisă” să fie revizuită.
***
Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, a prezentat membrilor comisiilor FEMM[64] (Drepturile Femeii şi Egalitate de Gen) şi EMPL (Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale) ale Parlamentului European priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, în domeniul de competenţă.
Printre priorităţile României, în domeniul afaceri sociale, se numără finalizarea negocierilor cu Parlamentul European pe Directiva privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie a părinţilor şi îngrijitorilor, iar pe segmentul nelegislativ promovarea Concluziilor Consiliului cu privire la eliminarea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi, a declarat ministrul în faţa Comisiei FEMM.
Oficialul român le-a transmis europarlamentarilor din Comisia EMPL că România va urmări finalizarea negocierilor cu Parlamentul European pe Regulamentul privind viitoarea Autoritate Europeană a Muncii (ELA), dar şi avansarea negocierilor cu PE în ceea ce priveşte coordonarea sistemelor de securitate socială.
„Pe segmentul legislativ aferent avem în vedere şi finalizarea negocierilor pe marginea cadrului normativ privind condiţiile de muncă transparente şi predictibile, cu efecte directe atât asupra lucrătorului, cât şi a productivităţii. Aici discutăm de un dosar în care poziţiile co-legislatorilor nu au fost neapărat convergente, dar scopul comun este să avem un rezultat care să ofere o protecţie adecvată lucrătorilor şi să respecte practicile din statele membre. Ne propunem să finalizăm şi negocierile pe revizuirea Directivei privind expunerea la agenţi cancerigeni şi mutageni la locul de muncă (lotul III). Discutăm de un dosar care ne permite să confirmăm încă o dată aplecarea către bunăstarea cetăţenilor, iar atmosfera constructivă în care s-au purtat discuţiile până în prezent îmi dă încrederea că vom adopta acest act legislativ în actualul mandat al Parlamentului. De asemenea, vom promova Concluzii ale Consiliului privind asigurarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă în contextul noilor forme de muncă”, a mai declarat ministrul în faţa europarlamentarilor din Comisia EMPL.
Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale a participat, la Parlamentul European, şi la un prânz de lucru, organizat de Platforma Femeilor Antreprenor, unde s-au abordat teme precum politicile europene în sprijinul femeilor de afaceri, dar şi schimbul de bune practici.
***
Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European, cu privire la expunerea lucrătorilor la agenţii cancerigeni şi mutageni la locul de muncă[65].
Acordul politic provizoriu a fost obţinut în cadrul negocierilor de la sfârşitul lunii ianuarie 2019, pe marginea celei de-a treia revizuiri a Directivei privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (Directiva 2004/37/CE). Această revizuire va consolida drepturile lucrătorilor la un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă. Acordul politic urmează să fie aprobat de statele membre din Consiliul UE.
„Acordul de astăzi este un pas suplimentar pentru a proteja milioane de lucrători de expunerea la agenţi cancerigeni. Directiva va îmbunătăţi condiţiile de muncă pentru lucrătorii din întreaga UE şi va preveni peste 22.000 de cazuri de boli profesionale, potrivit specialiştilor Comisiei Europene”, a declarat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale din România.
Prin această Directivă, se propune reducerea expunerii profesionale la cinci agenţi chimici cancerigeni şi stabilirea de valori-limită de siguranţă. Cei cinci agenţi cancerigeni vizaţi sunt: cadmiul şi compuşii săi anorganici, beriliul şi compuşii săi anorganici, acidul arsenic şi sărurile acestuia, precum şi compuşii anorganici de arsen, formaldehida şi 4,4′-metilen-bis-(2-cloranilină) (MOCA).
Ulterior adoptării acestei Directive, Comisia Europeană trebuie să evalueze şi posibilitatea extinderii domeniului de aplicare, pentru a include o listă a medicamentelor periculoase, inclusiv a medicamentelor citotoxice care sunt cancerigene sau mutagene.
Propunerea care vizează aceşti cinci noi agenţi cancerigeni şi mutageni a fost lansată de către Comisia Europeană în luna aprilie 2018 şi completează lista celor 21 de substanţe care au fost deja limitate. Această iniţiativă se va dovedi extrem de importantă pentru cetăţenii europeni, estimările arătând că peste 1.000.000 de lucrători din UE vor avea condiţii de muncă îmbunătăţite. Introducerea valorilor limită de expunere nu numai că va contribui la reducerea cazurilor de cancer asociat muncii, ci va limita şi alte probleme de sănătate cauzate de substanţele cancerigene şi mutagene. Valorile limită europene promovează, de asemenea, un obiectiv comun şi clar pentru angajatori, lucrători şi pentru autorităţile care asigură respectarea legislaţiei.
***
Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, a participat în data de 6 februarie 2019, la Bruxelles, în calitate de reprezentant al Preşedinţiei României la Consiliul UE, la Conferinţa comună privind promovarea şi consolidarea dialogului social în UE[66], organizată de partenerii sociali europeni.
La întâlnirea organizată de Confederaţia Europeană a Sindicatelor (ETUC), Con-federaţia Întreprinderilor Europene (Business Europe), Centrul European al Angajatorilor şi Întreprinderilor care furnizează servicii publice şi servicii de interes general (CEEP) şi Asociaţia Europeană a Artizanatului şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (SMEunited), Comisia Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale, Incluziune şi Mobilitate, Marianne Thyssen.
Dezbaterile s-au concentrat pe discutarea priorităţilor programului de lucru 2019-2021, cum ar fi digitalizarea şi îmbunătăţirea performanţelor pieţelor forţei de muncă şi a sistemelor sociale. Partenerii sociali europeni au adoptat, cu această ocazie, noul program de lucru privind Dialogul Social European pentru 2019-2021.
„Felicit aprobarea Programului 2019-2021 care reconfirmă voinţa partenerilor sociali europeni de a se implica angajat în gestionarea dimensiunii sociale şi a noilor provocări cu care se confruntă piaţa muncii şi sistemele sociale de protecţie, în contextul noilor forme de muncă şi a noilor calificări impuse de digitalizare şi tehnologizare. Pentru rezultate efective este esenţial ca partenerii europeni să motiveze şi să atragă partenerii sociali naţionali în negocieri şi în dialogul european, astfel încât interesele acestora să se regăsească în măsurile asumate prin acordurile şi programele europene şi să poată fi acceptate şi transpuse adaptat în plan naţional”, a transmis ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale din România.
Declaraţia comună din 2016 a reprezentat un pas important în asumarea partajării guvernanţei economice şi în efortul comun de consolidare a coeziunii europene şi a dimensiunii sociale a Uniunii Europene. Implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale constituie o prioritate în acest sens, iar rolul partenerilor sociali este unul esenţial în gestionarea schimbărilor de pe piaţa muncii, în susţinerea ocupării decente şi a drepturilor, aşa cum important va fi şi parteneriatul în cadrul viitoarei Autorităţi Europene a Muncii (ELA).
***
Preşedinţia României la Consiliul UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu[67] privind directiva care vizează creşterea transparenţei şi predictibilităţii condiţiilor de muncă în UE.
Documentul îşi propune să răspundă provocărilor pieţei muncii în contextul evoluţiilor demografice, digitalizării şi al apariţiei unor noi forme de angajare.
În acelaşi timp, acesta introduce noi drepturi minime şi reguli de informare a lucrătorilor cu privire la condiţiile de muncă.
„Noile forme de muncă oferă oportunităţi, dar creează şi incertitudini în ceea ce priveşte drepturile lucrătorilor şi protecţia lor socială. Directiva va introduce un set de drepturi minime menite să sporească securitatea şi predictibilitatea relaţiilor dintre angajaţi şi angajatori”, a declarat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale din România.
Viitoarea directivă prevede ca angajatorii să informeze lucrătorii asupra aspectelor esenţiale ale relaţiei de muncă, cum ar fi:
– identitatea părţilor implicate în raportul de muncă;
– locul de muncă, precum şi natura muncii;
– valoarea salariului de bază şi a altor drepturi;
– durata standard a zilei sau săptămânii de lucru.
În plus, acordul provizoriu stabileşte o serie de drepturi minime suplimentare pentru lucrători:
– posibilitatea de a lucra, în paralel, la un alt angajator;
– limitarea perioadei de probă la maximum 6 luni; o perioadă de probă mai mare este permisă numai în cazul în care aceasta este în interesul lucrătorului sau este justificată de natura muncii;
– posibilitatea de a solicita, după cel puţin şase luni de vechime la acelaşi angajator, un loc de muncă cu condiţii mai previzibile şi mai sigure;
– dreptul de a beneficia de formare gratuită, atunci când acest lucru este prevăzut în legislaţia UE sau în cea naţională.
Propunerea pentru o mai mare transparenţă şi predictibilitate la locul de muncă a fost lansată de Comisia Europeană în decembrie 2017. În iunie 2018, Consiliului Uniunii Europene şi-a prezentat punctul de vedere care a stat la baza negocierilor cu Parlamentul European.
După aprobarea acordului provizoriu de către Comitetul Reprezentanţilor Perma-nenţi al Consiliului, urmează votul oficial, atât în Consiliu, cât şi în Parlamentul European.
***
Preşedinţia României la Consiliul UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu în ceea ce priveşte Propunerea de regulament de instituire a Autorităţii Europene a Muncii[68] (European Labour Authority – ELA), o structură care va contribui la asigurarea unei mobilităţi echitabile a forţei de muncă în cadrul Pieţei Interne.
Propunerea de regulament are ca scop:
– îmbunătăţirea accesului la informaţie al persoanelor şi angajatorilor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor în domeniile mobilităţii forţei de muncă şi coordonării securităţii sociale, precum şi accesul la servicii relevante;
– consolidarea cooperării dintre autorităţi în ceea ce priveşte aplicarea transfrontalieră a dreptului relevant al UE, inclusiv facilitarea controalelor comune;
– medierea în cazul apariţiei unor dispute între autorităţile naţionale sau probleme transfrontaliere.
În acest fel va creşte eficacitatea structurilor şi instrumentelor existente ale UE în domeniul mobilităţii forţei de muncă transfrontaliere şi coordonării securităţii sociale, pentru că acestea vor beneficia, odată cu înfiinţarea ELA, şi de sprijin operaţional şi tehnic.
Noua structură europeană va veni în sprijinul lucrătorilor şi celor care desfăşoară activităţi independente pe teritoriul UE, dar şi al altor cetăţeni ai Uniunii sau extra-comunitari, care au domiciliul legal în UE şi se află într-o situaţie transfrontalieră proble-matică, practic în sprijinul tuturor persoanelor care se supun regulilor Uniunii Europene în domeniul mobilităţii forţei de muncă transfrontaliere şi coordonării securităţii sociale.
„Finalizarea negocierilor cu Parlamentul European pe Regulamentul privind viitoarea Autoritate Europeană a Muncii (ELA) reprezintă un obiectiv important. La nivel european, se simte nevoia unui organism de implementare care să aducă o valoare adăugată în ceea ce priveşte consolidarea şi extinderea procedurilor şi a forurilor actuale pentru abordarea diferenţelor în ceea ce priveşte coordonarea securităţii sociale şi mobilitatea forţei de muncă. Considerăm că structura şi poziţia ierarhică a ELA vor asigura fundamentul că normele UE privind mobilitatea lucrătorilor sunt aplicate în mod echitabil, simplu şi eficace”, a declarat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale.
Propunerea de regulament pentru constituirea Autorităţii Europene a Muncii a fost publicată de Comisia Europeană în 13 martie 2018.
***
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale organizează, în cadrul evenimentelor din marja Preşedinţiei României la Consiliul UE, în perioada 18-19 februarie 2019, prin Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), Reuniunea Grupului la Nivel Înalt privind Abordarea Integratoare de Gen al Comisiei Europene[69].
Lucrările se desfăşoară la Bucureşti, începând cu data de 18 februarie, ora 14.00, pe o perioadă de 2 zile, locaţia pentru eveniment fiind stabilită la Palatul Parlamentului – Sala I.C. Brătianu.
High Level Grupul COM joacă un rol esenţial pe Agenda UE privind Egalitatea de Şanse şi de Tratament între Femei şi Bărbaţi, inclusiv în formularea, programarea şi punerea în aplicare a Angajamentului Strategic al UE privind egalitatea de gen.
Acest organism reprezintă principalul forum pentru planificarea măsurilor şi acţiunilor, de către UE, ale Platformei de Acţiune de la Beijing, pentru furnizarea de informaţii şi feedback la rapoartele Institutului pentru Egalitate de Şanse al UE – EIGE şi pentru pregătirea Reuniunii anuale a Comisiei ONU privind Statutul Femeii – CSW.
De asemenea, grupul COM asistă Comisia Europeană în pregătirea Raportului Anual privind progresele în materie de egalitate între femei şi bărbaţi.
La Reuniunea de experţi participă reprezentanţi la nivel înalt ai Statelor Membre ale Uniunii Europene, responsabili cu integrarea perspectivei de gen la nivel naţional, aceasta fiind prezidată de COM, reprezentată de directorul Irena Moozova.
Lucrările Reuniunii COM au fost deschise de către ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale.
„În vederea asigurării oportunităţilor egale pe piaţa muncii, pe segmentul legislativ, am finalizat negocierile cu Parlamentul European pe directiva privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie a părinţilor şi îngrijitorilor. Pe segmentul nelegislativ, vom promova Concluzii ale Consiliului cu privire la eliminarea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi”, a declarat acesta.[70]
***
Uniunea Europeană ia măsuri pentru a proteja drepturile de securitate socială ale cetăţenilor statelor membre UE din Regatul Unit şi resortisanţilor britanici din UE-27 care au beneficiat de dreptul la libera circulaţie înainte de retragerea Regatului Unit din Uniune.
Ambasadorii statelor membre din cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai Consiliului[71] au aprobat textul unei propuneri de regulament privind instituirea unor măsuri de contingenţă în domeniul coordonării securităţii sociale. Coreper va informa acum Parlamentul European că, dacă îşi adoptă poziţia în primă lectură în aceeaşi formă, Consiliul ar trebui să poată aproba poziţia Parlamentului European.
Măsurile sunt limitate ca timp şi ca scop şi vor fi adoptate în mod unilateral de către UE. Regulamentul va intra în vigoare numai dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea fără acord de retragere.
„Proiectul de regulament asigură că statele membre vor continua să aplice principiile de bază ale coordonării securităţii sociale a UE. Măsurile de contingenţă vor garanta că cetăţenii UE-27 şi cetăţenii britanici care s-au deplasat liber în cadrul Uniunii vor continua să beneficieze de drepturile lor de securitate socială dobândite înainte de retragerea Regatului Unit din Uniune”. (M.B., ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale din România)
Regulamentul se va aplica următoarelor persoane:
– cetăţenii statelor membre, apatrizii şi refugiaţii cărora le este sau le-a fost aplicată legislaţia unuia sau mai multor state membre sau care se află sau s-au aflat într-o situaţie care implică Regatul Unit înainte de data aplicării regulamentului, precum şi membrii de familie şi supravieţuitorii acestora;
– cetăţenii Regatului Unit, cărora li se aplică sau le-a fost aplicată legislaţia unuia sau mai multor state membre înainte de data aplicării regulamentului, precum şi membrii de familie şi urmaşii acestora.
Propunerea de regulament nu aduce atingere convenţiilor şi acordurilor existente în materie de securitate socială între Regatul Unit şi unul sau mai multe state membre.
Coments