Dr. Maricel ANTIPA

 Abstract. The 9/11 attacks, the consequent invasions of Afghanistan and Iraq, and the conflicts that followed created a radicalized environment worldwide and allowed the rapid spread of Bin Laden’s violent doctrines. Bombs exploded from Bali to Marrakech. Scores of major attacks were planned, and some were carried out in Europe. Yet, by 2011, this wave of terrorism, at least in terms of its threat to the west, was in decline. A series of elements led to a new cycle of violence: the toxic aftermath of the Arab spring, the bloody anarchy of the ongoing Syrian civil war, growing sectarian tensions between Sunni and Shia Muslims, and many more.

The old project of regaining the lost power and glory of the ummah, the world Muslim community, and the construction of a ”true” Islamic society through violence, came together in the Islamic State. In June 2014, leader Abu Bakr al’Baghdadi announced a new caliphate.

One of the challenges posed by Isis is that it combines an irrational world view, a heavily mythologized vision of the past and a twisted interpretation of key Islam texts with rigorously practical strategic decision-making. To create its Muslim superpower, Isis needs the loyalty of every Muslim in the world, including those in Europe. The violence of Isis and al-Qaida aims to terrorize enemies, mobilize supporters and, perhaps above all, polarize anyone in between. A divided, decadent Europe, riven by racial and religious fear and loathing, would be weak and fertile ground for recruitment. If the goals are esoteric, the means are not. The hundreds of young European-born men who were in the group’s training camps and combat brigades were the perfect candidates to prosecute this campaign of terror. One particular group included several score of young Belgians and Frenchmen. Among them were the core of the network that launched the attacks in Paris and Brussels.

Key words: neoterorism, riscuri de securitate, migraţia ilegală, terorism, Statul Islamic, Paris, jihadism internaţional, Bruxelles

Atacurile din 9/11, invaziile consecutive ale Afganistanului şi Irakului şi conflictele care au urmat au creat un mediu radicalizat în toată lumea şi au permis răspândirea rapidă a doctrinelor violente ale lui Bin Laden. Bombe au explodat din Bali în Marrakech. Planuri ale atacurilor majore au fost făcute şi câteva au fost înfăptuite în Europa. Totuşi, până în 2011, acest val de terorism, cel puţin în termenii ameninţării sale pentru vest, a fost în declin. O serie de elemente au dus la un nou ciclu de violenţă: urmarea violentă a Primăverii arabe, anarhia sângeroasă a războiului civil sirian în desfăşurare, tensiuni sectare în creştere între musulmanii Sunni şi Shia şi multe altele.

Vechiul proiect al redobândirii puterii şi gloriei pierdute ale ummah, comunitatea musulmană globală şi construcţia unei „adevărate” societăţi islamice prin violenţă, s-au întrupat în Statul Islamic. În iunie 2014, conducătorul Abu Bakr al’Baghdadi a anunţat un nou califat.

Una din provocările puse de Isis este combinarea unei perspective asupra lumii iraţionale, o viziune puternic mitologizată a trecutului şi o interpretarea răsucită a textelor islamice cheie cu luarea deciziilor strategică riguros practică. Pentru a crea superputerea sa musulmană, Isis are nevoie de loialitatea fiecărui musulman din lume, inclusiv a acelora din Europa. Violenţa lui Isis şi al-Qaida ţinteşte la terorizarea inamicilor, mobilizarea suporterilor şi, poate mai presus de toate, să polarizeze pe toţi dintre acestea. O Europă divizată, decadentă răvăşită de frică rasială şi religioasă şi detestare, va fi un slabă şi un teren fertil pentru recrutare. Dacă scopurile sunt ezoterice, mijloacele nu sunt. Sute de bărbaţi tineri născuţi în Europa care au fost în taberele de antrenament ale grupului şi brigăzile de luptă au fost candidaţii perfecţi pentru îndeplinirea acestei campanii de teroare. Un grup particular a inclus tineri belgieni şi francezi. Printre ei au fost miezul reţelei care a lansat atacuri în Paris şi Bruxelles.