Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

În timp ce specialiştii nu reuşesc să cadă la un consens în definirea conceptelor de terorism, crimă organizată (Grupul Ad–Hoc pentru Crima Organizată al UE, 2005), mafie sau corupţie, definibile din variate unghiuri şi experienţe, organizaţiile teroriste şi structurile crimei organizate dovedesc din ce în ce mai multă uşurinţă în adaptarea faţă de schimbările de situaţii şi condiţii (INTERPOL, 13-14 decembrie 2005), orientându-se foarte rapid spre spaţiul economic care le asigură câştigurile cele mai mari şi posibilităţi concrete de pătrundere în instituţiile sociale şi în cele ale ordinii juridice. Criminalitatea nu înseamnă doar jafuri, violuri şi crime. Încălcarea drepturilor consumatorilor, prin vânzarea de bunuri şi servicii de o calitate îndoielnică sau cu defecte ascunse, este încadrată pe plan european tot la acte criminale. Spre deosebire de organizaţiile teroriste, departe de a fi considerată doar o asociere banală a doi sau mai mulţi infractori pentru spargerea unei locuinţe sau furtul unei maşini şi valorificarea bunurilor sustrase, crima organizată are obiective stabilite pe termen lung, în plan economic, politic şi social, şi vizează obţinerea profitului şi puterii.