• HOME
  • ABOUT US
  • CURRENT
  • COMMITTEES
    • NATIONAL BOARD
    • SCIENTIFIC BOARD – INTERNATIONAL
  • ARCHIVE GEOPOLITICA
    • 2026
      • Nr. 1 (110)/2026: ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe globale (II)
    • 2025
      • nr.109 (4/2026): ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe regionale (I)
      • nr.108 (3/2025): GEOPOLITICĂ ŞI RESURSE
      • Nr. 107 (2/2025): GEOSTRATEGIE ŞI INFRASTRUCTURI CRITICE
      • Nr. 1(106/2025): PRINCIPIUL DOMINOULUI – II –
    • 2024
      • Nr. 4 (105/2024): PRINCIPIUL DOMINOULUI – I –
      • Nr. 3 (104)/2024 Tectonica geopolitică a Mării Negre
      • Nr. 2 (103/2024) Marea Neagră – geopolitică și strategie
      • Nr. 1 (102)/2024 Translații geopolitice (II)
    • 2023
      • nr. 4 (101) Translatii geopolitice (I)
      • NR. 3 (100)/2023 20 DE ANI DE GEOPOLITICĂ ROMÂNEASCĂ
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 4 (96-97/2022): Centre de putere. Axe şi falii geopolitice
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 1 (92-93/202: Infrastructuri critice emergente II. – Riscuri geopolitice
    • 2021
      • nr. 4 (91/2021): Infrastructuri critice emergente I. – Geopolitică şi rezilienţă
      • nr. 3 (89-90/2021): Inteligenţa Artificială: a cincea dimensiune a geopoliticii
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 1 (86/2021): Geopolitică şi (in)securitate (I) – Pandemie şi securitate
    • 2020
      • nr. 4 (85/2020): Amurgul democraţiei? Punct …şi de la capăt (II)
      • nr. 3 (84/2020): 2020: Lumea în schimbare. Punct …şi de la capăt (I)
      • nr. 2 (83/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (II)
      • nr. 1 (82/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (I)
    • 2019
      • nr. 4 (81/2019): Trianon: 1920-2020
      • nr. 3 (80/2019): Pakistan: a Rising Global Player
      • nr. 2 (78-79/2019): Marea Neagră – Strategii 2020
      • nr. 1 (77/2019): România2019.eu
    • 2018
      • nr. 4 (76/2018): România 1918-2018
      • nr. 3 (75/2018): Orientul Îndepărtat …de la Doctrina Monroe la America First
      • nr. 2 (74/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (II)
      • nr. 1 (73/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (I)
    • 2017
      • nr. 4 (72/2017): Africa „fluidă”
      • nr. 3 (71/2017): Orientul Mijlociu – diplomaţie, geopolitică, securitate
      • nr. 1 (70/2017): Proiecţii geopolitice pe Falia Eurasiatică
      • nr. 1 (68-69/2017): Caucaz – reconciliere şi reconstrucţie
    • 2016
      • nr. 4 (67/2016): Muntenegru – geopolitică şi securitate
      • nr. 3 (66/2016): Resetarea Uniunii Europene
      • nr. 2 (64-65/2016): Provocări geostrategice în estul Europei
      • nr. 1 (63/2016): MENA – între terorism şi securitate
    • 2015
      • nr. 4 (62/2015): Target: Europe!
      • nr. 3 (61/2015): Securitatea cibernetică: geopolitică, riscuri, strategii
      • nr. 2 (60/2015): Faţetele Democraţiei
      • nr. 1 (59/2015 EN): The rise of Saudi Arabia – from regional to international
      • nr. 1 (59/2015 RO): Ascensiunea Arabiei Saudite – de la regional la internaţional
    • 2014
      • nr. 4 (58/2014): GeoIntelligence: geopolitica informaţiilor
      • nr. 3 (57/2014): Gambitul Reginei: geopolitică la Marea Neagră
      • nr. 2 (56/2014: Noul Drum al Mătăsii – provocări şi certitudini
      • nr. 1 (54-55/2014): Lumea în mişcare (Redesenând harta lumii…?!)
    • 2013
      • nr. 4 (53/2013): Cyber Security – Informaţia este o armă!
      • nr. 3 (52/2013): Washington – Beijing – Moscova: Triunghiul geopolitic al viitorului
      • nr. 2 (51/2013): Strategii nucleare şi de securitate
      • nr. 4 (48/2012): Turcia – Diplomaţie şi putere
      • nr. 1 (49-50/2013): Europa la răscruce. De la Statul Naţional la federalizare
    • 2012
      • nr. 3 (47/2012): Irak – strategii energetice şi de securitate
      • nr. 2 (46/2012): Regiunea Golfului – o perspectivă geopolitică
      • nr. 1 (44-45/2012): Noua (dez)ordine mondială
    • 2011
      • nr. 4 (43/2011): Criza unui sistem? – de la „Primăvara Arabă” la „Occupy Wall Street”
      • nr. 3 (41-42/2011): Axa Ponto-Baltică
      • NR. 2 (40/2011): Azerbaidjan – actor geopolitic regional
      • nr. 1 (39/2011): Axa ponto-danubiană – axă strategică
    • 2010
      • nr. 4 (38/2010): Ucraina, între Est şi Vest
      • nr. 3 (36-37/2010): Geopolitica SUA
      • nr. 2 (35/2010): Africa necunoscuta
      • nr. 1 (33-34/2010): Orientul Mijlociu Extins
    • 2009
      • nr. 4 (32/2009): Axa Ponto-Caspică
      • nr. 3 (31/2009): România între Imperii
      • nr. 2 (30/2009): Marea Mediterană
      • nr. 1(29/2009): Criza mondială
    • 2008
      • nr. 4 (28/2008): Conflicte îngheţate în spaţiul Euro-Asiatic
      • nr. 3 (27/2008): Infrastructuri critice – Strategii Euro-Atlantice
      • nr. 2 (26/2008): Globalizarea relaţiilor intercivilizaţionale
      • nr. 1 (25/2008): Turcia: punte eurasiatică
    • 2007
      • nr. 4 (24/2007): Noua geopolitică a Rusiei
      • nr. 3 (23/2007): Asimetria resurselor energetice
      • nr. 2 (22/2007): The Iran Geopolitical Perspectives
      • nr. 1 (21/2007): Provocarea dragonilor – miracolul chinez
    • 2006
      • nr. 4 (20/2006): Regiuni de cooperare transfrontalieră – surse de conflict sau de stabilitate?
      • nr. 3 (19/2006): Falii şi axe geopolitice
      • nr. 2 (18/2006): România – Terra Daciae
      • nr. 1 (16-17/2006): Spaţiul ex-sovietic – provocări şi incertitudini
    • 2005
      • nr. 4 (14-15/2005): Marea Neagră – confluenţe geopolitice
      • nr. 3 (13/2005): Uniunea Europeană…, încotro?
      • nr. 2 (12/2005): Terorism şi mass-media
      • nr. 1 (11/2005): Tensiuni geopolitice induse de ţinuturile istorice
    • 2004
      • nr. 4 (9-10/2004: Incursiune în Islam
      • nr. 3 (7-8/2004): Geopolitica conflictelor sfârşitului de mileniu
      • nr. 2 (6/2004): Geopolitica spaţiului ponto-danubian
      • nr. 1 (04-05/2004): Geopolitica minorităţilor
    • 2003
      • nr. 2 (2-03/2003): Integrare Euro-Atlantică
      • nr. 1 (1/2003): Integrarea României în NATO
  • POLICIES
  • INSTRUCTIONS
  • ABONAMENTE
  • CONTACT
  • GDPR

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ION CONEA GEOPOLITICAL ASSOCIATION
  • GEOPOLITICS PROJECT
    • INTERNATIONAL SUMMER SCHOOL
      • Şcoala de Vară Geopolitica
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolititica, ed a VII-a, p. II-a – 2014
      • 2. Scoala Internationala de Vara, editia V, 2014
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolitica ed. a VII-a, Ploiesti 2
      • 1. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 3. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 4. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 5. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 6. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed. a V-a, 2014
      • 7. Scoala Internationala de Vara, ed aV-a, 2014
      • 8. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 9. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 10. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 11. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 12. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed aV-a, 2014
      • 13. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
    • G-FOCUS
    • GEOPOLITICS CLUB
      • Club Geopolitica
      • Geopolitica Club România
      • Geopolitica Club Cafe
  • EDITURA TOP FORM
  • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • 18/04/2026
You are here: Home / TOPICS / GEOECONOMY / Are Persian Gulf Clouds Spreading into the Mediterranean Sea?

Are Persian Gulf Clouds Spreading into the Mediterranean Sea?

by https://www.geopolitic.ro/author/

USS_MURPHYRobert Radu HERVIAN

Few aspects of the American international policies are more important and more misunderstood than the country’s policies and attitudes towards the Persian Gulf Area.
In February, 1945 the “USS Murphy” arrived in Jeddah. Their mission: to ferry into Egypt the King of Saudi Arabia, Abdul Aziz Ibn Saud. Few days later, on a location near to the Suez Canal, he was to meet on board of the “USS Quincy”, the President of the United States, Franklin Delano Roosevelt, himself returning from the Yalta Conference.
American geologists discovered oil in Saudi Arabia back in the 1930’s but the real production only started after the Roosevelt-Abdul Aziz meeting.
Unfortunately many of the terrorist acts in the modern times have been perpetrated by radical Muslims in the name of Islam and the strategies against them must keep in mind their religious origins. Glimpses of clandestine cooperation between the US and the Saudis and the battles going on throughout the lands of Yemen have recently re-surfaced. The United States have closely worked together with the kingdom against militant networks operating in the Gulf neighboring countries which remain committed to strike American targets.
The stagnation in the Middle East peace process is also a sticking point between the United States, a staunch Israeli ally and Saudi Arabia, the principal financial contributor to the Palestinians.
The US Geological Survey estimates a mean of 1.7 million barrels of recoverable oil and a mean of 122 trillion cubic feet of recoverable gas in the Levantine Basin Province. The region could quickly become “the New Persian Gulf” as far as the oil and gas reserves are concerned. Just as the discovery of the reserves in Saudi Arabia almost a century ago, this new treasure can re-stage the geopolitical scene. The Middle East conflicts that occupied the first pages of the newspapers throughout the world in the last 50 years could soon be considered the “good old times” when the new hurdles over rights to the new oil and gas resources will begin in the Mediterranean Basin.
Political analysts in both countries however, with the first peace treaty between Egypt and Israel in mind, signed in 1979 by President Sadat and Prime Minister Begin, hurried to acknowledge that the cancellation affects rather the business and not the political relations between the two partners.
The political implications, either true or false, stand however on the very basics of the contract. On the Israeli side, the partner is a private company, theoretically empowered to initiate or cancel trade deals with any other company in the world, free of political pressure or government intervention.
Most likely it will not. Or rather, the rhetoric on both sides is likely to cause palpable losses more than the economics can. This being said, the new Egypt’s Islamist-dominated parliament welcomed the deal’s termination. The parliament “blesses the decision to stop exporting gas to the Zionist entity”. “The parliament declares the Egyptian people are standing hand in hand with the Palestinian people”. “We salute the souls of the martyrs who sacrificed their lives for our rights. We will not rest but will remain forever faithful.”
Financial analysts in the USA beg to strongly disagree. Economists from Citigroup thru a recent report call the biggest loser from the breaking of the deal, to be Egypt. The Egyptian hopes on a renewed market and an upper hand in saving the extra supplies within its borders remains just that for now: hopes.
New York 10 May, 2012
This brings us to the Turkey-Cyprus-Greece-Israel situation which raises new threats over the seas. Indeed the new huge resources found in the Mediterranean can bring a lot of joy to the beneficiaries and redirect plenty of interests in the region from the Persian Gulf. But this bonanza doesn’t seem to come trouble free. As Prof. Daniel Pipes of the Middle East Forum points out in one of his recent columns a few countries may find themselves in a brand new conflict and while the clouds over the Persian Gulf may never entirely dissipate, a new portion of the skies may be getting darker.

Se răspândesc norii Golfului Persic în Marea Mediterană?

Puţine aspecte ale politicilor internaționale americane sunt mai importante și mai greșit înțelese decât politicile și atitudinea țării față de zona Golful Persic.
În februarie 1945, “USS Murphy” a sosit în Jeddah. Misiunea lor: a transporta în Egipt pe regele Arabiei Saudite, Abdul Aziz Ibn Saud. Câteva zile mai târziu, într-un loc în apropiere de Canalul Suez, el a fost să se întâlnească la bordul “USS Quincy” cu preşedintele Statelor Unite, Franklin Delano Roosevelt, care se întorcea de la Conferința de la Yalta.
Geologii americani au descoperit petrol în Arabia Saudită în anii 1930, dar producția reală a început abia după întâlnirea Roosevelt-Abdul Aziz.
Din păcate, multe dintre actele teroriste din timpurile moderne au fost comise de musulmani radicali în numele Islamului și strategiile împotriva lor trebuie să țină cont de originile lor religioase. Licăriri ale cooperării clandestine între SUA și saudiți și bătăliile care merg către terenurile din Yemen recent au re-ieșit la suprafață. Statele Unite ale Americii au lucrat îndeaproape cu regatul împotriva rețelelor teroriste care operează în țările vecine din Golf, care își mențin angajamentul de a lovi ținte americane.
Stagnarea procesului de pace din Orientul Mijlociu este, de asemenea, un punct de lipire între Statele Unite ale Americii, un aliat israelian ferm, și Arabia Saudită, contribuabilul financiar principal pentru palestinieni.
US Geological Survey estimează o medie de 1,7 milioane de barili de petrol recuperabili și o medie de 122 trilioane de picioare cubice de gaze naturale recuperabile în Provincia Bazinul Levantin. Regiunea ar putea deveni rapid “Golful Persic Nou” în ceea ce privește rezervele de petrol și gaze. La fel ca descoperirea rezervelor din Arabia Saudită cu aproape un secol în urmă, această nouă comoară poate re-face scena geopolitică. Conflictele din Orientul Mijlociu care au ocupat primele pagini ale ziarelor din întreaga lume în ultimii 50 ani ar putea fi în curând considerată “vremurile bune vechi” atunci când noile obstacole privind drepturi la noile resurse de petrol și gaze vor începe în bazinul mediteranean.
Analiștii politici din ambele țări însă, odată cu primul tratat de pace dintre Egipt și Israel în minte, semnat în 1979 de către președintele Sadat și prim-ministru Begin, s-au grăbit să recunoască faptul că anularea afectează mai degrabă afaceri și nu relațiile politice dintre cei doi parteneri.
Implicațiile politice, fie ele adevărate sau false, stau totuși pe înseși elementele de bază ale contractului. Partea israeliană, partenerul este o companie privata, teoretic, abilitată să inițieze sau să anuleze acorduri comerciale cu orice altă companie din lume, fără presiuni politice sau intervenția guvernului.
Cel mai probabil nu va fi. Sau, mai degrabă, retorica de pe ambele părți este de natură să provoace pierderi palpabile mai mult decât poate economia. Acestea fiind spuse, noul parlament islamist dominat al Egiptului a salutat rezilierea afacerii. Parlamentul “binecuvântează decizia de a opri exportul de gaze către entitatea sionistă”. “Parlamentul declară că poporul egiptean stă în picioare mână în mână cu poporul palestinian”. “Noi salutăm sufletele martirilor care şi-au sacrificat viața pentru drepturile noastre. Nu ne vom odihni, ci vom rămâne pentru totdeauna credincioşi”.
Analiștii financiari din SUA cerșesc un dezacord puternic. Economişti de la Citigroup printr-un raport recent spun că cel mai mare ratat din ruperea acordului ar fi Egiptul. Speranțele egiptene pe o piață reînnoită și o mână superioară în salvarea livrărilor suplimentare în interiorul frontierelor sale rămâne doar atât pentru cacum: speranțe.
New York, 10 mai 2012
Acest lucru ne aduce la situația Turcia-Cipru-Grecia-Israel, care ridică noi amenințări asupra mărilor. Într-adevăr, noile resurse uriașe găsite în Marea Mediterană pot aduce o mulțime de bucurii beneficiarilor și redirecționa o mulțime de interese în regiune din Golful Persic. Dar această mină de aur nu pare să vină fără probleme. După cum Prof. Daniel Pipes  de la Forumul Orientul Mijlociu subliniază într-una din ultimele sale articole câteva țări se pot afla într-un conflict de nou-nouţ și în timp ce norii peste Golful Persic se poate să nu se risipească niciodată în întregime, o nouă porțiune din cer se poate întuneca.

Share this:

  • Click to share on Facebook (Opens in new window)
  • Click to share on LinkedIn (Opens in new window)
  • Click to share on Twitter (Opens in new window)
  • Click to share on Google+ (Opens in new window)
  • Click to share on Tumblr (Opens in new window)
  • Click to share on WhatsApp (Opens in new window)
  • Click to share on Telegram (Opens in new window)
  • Click to share on Pinterest (Opens in new window)

Like this:

Like Loading...

Related

Filed Under: GEOECONOMY Tagged With: American international policies, Golful Persic, Levantine Basin Province, Marea Mediterană, Mediterranean Sea, oil, Persian Gulf, petrol, politicile internaţionale americane, provincia bazinului levantin, situaţia Turcia-Cipru-Grecia-Israel, Turkey-Cyprus-Greece-Israel situation

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR FONDATOR: Vasile SIMILEANU
Senior Editor: Vasile SIMILEANU
Secretar ştiinţific: Cristian BARNA
Secretar general de redacţie: Iulian IFTIMI
Secretar de redacţie: Monica TODORAN
Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU, Andrei MITUCĂ
Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU)
Redactori: Cosmin PĂCURARU, Adrian POPA, Mihaela RUSU
Webdisigner: Alexandru DINU
Website: Vasile SIMILEANU, Bogdan GHELMEGEANU, Cristian PETRICĂ

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti
Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti
Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România
Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

NOTES

Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

EDITURA TOP FORM

Editură abilitată de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU): – Comisia pentru Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, Categoria Edituri A2, poz. 16

– Comisia pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Administrative, Categoria Edituri A2, poz. 17

Editură recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – cod CNCSIS 325

Comenzi şi abonamente la:

Tel: 0314 298 400; 0722 207 617; 0722 704 176

www.geopolitic.ro; www.edituratopform.com; www.geopoliticamagazine.com
editura.topform@yahoo.com; editura.topform@gmail.com; geopolitica.magazine@yahoo.com

Referenti stiintifici

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

Geopolitica Magazine from Romanie in Top 15 Geopolitics Magazines in 2026, FeedSpot

The best Geopolitics magazines from thousands of magazines on the web ranked by traffic, social media followers & freshness.

Lear more….

Indexare Index COPERNICUS

Revista Geopolitica

Indexare MEDIOQ

Revista Geopolitica

ISSN: 3044-8484 ISSN-L: 1583-543X

AUTHORS

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Romane

Pentru comenzi, click pe imagine!

PARTENERI

International Board

PHOTOSGALLERY

Carti Geopolitica

2023



2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings