Stan PETRESCU

România, potrivit majorităţii lucrărilor de specialitate, cât şi din punctul de vedere al încadrării politice, este poziţionată în centrul sud-est european, având, totodată, şi particularitatea de a se afla la confluenţa Orientului cu Occidentul, ceea ce îi conferă o geografie şi o istorie aparte. Este formată din trei provincii istorice de bază, Moldova, Muntenia şi Transilvania şi, în acest format, de-a lungul timpului, a supravieţuit, în ciuda unui destin sinuos şi foarte zbuciumat.
Istoria României trebuie înţeleasă în strânsă legătură cu celelalte provincii româneşti şi, ca moment de debut, poate fi considerat momentul colonizării Daciei, prin marele Împărat Traian, cu colonişti aduşi din imperiul Roman (ex toto orbe Romano), după ce dacii, un popor extrem de războinic, a fost în parte exterminat. Ceea ce a mai rămas a luat calea munţilor sau au ales alte teritorii din jur. Columna lui Traian, înălţată la Roma, şi mausoleul de la Adamclisi (Dobrogea) povestesc în piatra basoreliefurilor despre această încleştare militară. Columna lui Traian reprezintă nu numai certificatul de naştere al poporului român, ci şi faptul că suntem urmaşii unui mare popor latin.
Şi totuşi, simbioza etno-culturală şi religioasă, dintre daci şi romani s-a finalizat în sec. VI-VII, prin formarea poporului român. Prin urmare, în sec. VI-VII, când procesul de formare a poporului român a fost gata, naţiunea a pătruns în istorie ca o naţiune creştină, cu mult înaintea altor popoare din jurul nostru. Biserica românească este una dintre cele mai vechi biserici creştine din Europa şi din lume şi, pe deasupra, este apostolică pentru că românii, încă de la începuturile lor, au fost creştinaţi de Apostolul Andrei.
Aderarea la NATO (martie-aprilie 2004) şi la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 reprezintă momente istorice extrem de importante care au readus România pe orbita ţărilor iubitoare de democraţie reală, au înscris-o definitiv în clubul vest-european şi în spaţiul de securitate euro-atlantic. România are de acum şi condiţii şi şanse de a se reforma rapid în familia marilor popoare europene de unde primeşte permanent sprijin material real, dar şi sfaturi şi consiliere dintre cele mai însemnate.
Fără nici un fel de îndoială, avem credinţa că va sosi şi cealaltă clipă fericită, când şi românii risipiţi prin alte teritorii, desprinse de trupul ţării prin acţiuni nedrepte al istoriei, vor reveni la matcă.