Cristina ALEXANDRESCU

Lipsit de acces direct la „oceanul planetar”, Afganistanul sau Republica Islamică a Afganistanului, este strâns legat de Asia Centrală (unii autori îl consideră ca parte a acestei zone). Însă „sintagma Asia Centrală reprezintă (ca şi cea a Orientului Mijlociu) o abstracţie. În 1993, cinci republici: Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan declarau, în mod oficial, că se recunosc sub titulatura de Asia Centrală. Afganistanul, care are frontieră comună cu Tadjikistanul, Turkmenistanul şi Uzbekistanul, nu a aparţinut niciodată URSS, motiv pentru care nu se regăseşte sub titulatura de Asia Centrală”.
Istoria Afganistanului începe în zorii civilizaţiei, fiind influenţată într-o mare măsură chiar de geografia sa. Mai precis, relieful muntos, greu accesibil, a jucat rolul unei adevărate fortăreţe naturale, care le-a permis afganilor să reziste de-a lungul secolelor în faţa numeroşilor năvălitori. Războinicii afgani au fost dintotdeauna luptători imprevizibili, buni cunoscători ai înşelătoarelor trecători din munţii Hindu Kush şi ale întinderilor deşertice ostile, care i-au dus la pierzanie pe invadatori.
Poziţionarea Afganistanului la intersecţia civilizaţiilor persană, turcă, arabă, indiană, chineză şi rusească a constituit de-a lungul veacurilor o atracţie magnetică pentru armatele dornice de cucerirea de noi teritorii. De aceea, istoria afgană este jalonată de multiplele invazii ale perşilor, grecilor, hunilor, arabilor, turcilor, mongolilor, indienilor, britanicilor, sovieticilor şi americanilor. Ruinele şi subsolurile afgane constituie şi astăzi dovezi clare ale regatelor, dar şi ale invaziilor şi măcelurilor ce au avut loc pretutindeni în acest spaţiu geografic.
Afganistanul şi iar Afganistanul… Pe toate posturile de televiziune din lume este un subiect care atrage ca un magnet. Ce şochează oare? Mizeria în care trăiesc / au trăit afganii? Violenţa care pare să nu se mai reducă? Armele care se aud continuu? Dacă opreşti la întâmplare un om pe stradă, cu siguranţă va şti să-ţi spună câteva cuvinte: ori despre războiul cu URSS şi înfrângerea acestui imperiu, ori despre talibani şi regimul extrem de dur pe care l-au instituit, sau măcar despre Osama bin Laden, omul al cărui destin este asociat talibanilor şi cel care şi-a asumat responsabilitatea atentatelor din 11 septembrie 2001.
Colaborarea dintre serviciile secrete americane şi bin Laden a durat până în momentul în care, profund şocat de violarea pământului său natal şi a locurilor sfinte ale Islamului de către trupele „infidele” americane şi ale aliaţilor, implicate în războiul din Golf, Osama se întoarce brusc şi categoric contra celor „care l-au fabricat”, angajându-se într-un adevărat jihad contra lor, o luptă pe care o porneşte la scară planetară. În 1994, familia regală saudită, simţindu-se ameninţată, rupe legăturile cu bin Laden în mod oficial, retrăgându-i acestuia chiar şi naţionalitatea. Totuşi, prinţul Turki a menţinut clandestin contacte regulate cu acesta.
Afganii îl acuză în mod regulat pe marele lor vecin că adăposteşte Consiliul superior al talibanilor, numit de către afgani şi de media internaţională <shura de la Quetta>. Quetta este un oraş important din sud-vestul Pakistanului, în împrejurimile căruia se pare că se ascund de la sfârşitul anului 2001, mollahul Omar şi principalii săi locotenenţi. De asemenea, zonele tribale din nord-vestul Pakistanului, bastion al talibanilor pakistanezi şi principal sanctuar mondial al al-Qaidei, au devenit şi principala locaţie a reţelei Haqqâni, ce reprezintă talibanii afgani cei mai temuţi de Kabul şi de soldaţii americani. În ultimul timp, Washingtonul reproşează deschis Islamabadului că nu face suficient pentru delocalizarea reţelei Haqqâni din zonele tribale. Înalţi responsabili americani acuză chiar serviciile de securitate pakistaneze că-i susţin.
Agenţia chineză Xinhua informează la 29 februarie că şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat că violenţele din Afganistan nu vor afecta transferul de securitate către forţele afgane, aceste evenimente tragice neafectând în nici un caz calendarul tranziţiei.
La trei zile de la încetarea revoltelor antiamericane şi a atentatelor, doi soldaţi americani au fost omorâţi la 1 martie în sudul Afganistanului de către un militar şi un civil afgan. Citat de către AFP, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little declara: „doi militari au fost ucişi. Un profesor a luat arma unui soldat şi a deschis focul asupra americanilor, omorând doi dintre ei. Soldaţii au ripostat, ucigându-l pe profesor şi pe un militar afgan.”