• HOME
  • ABOUT US
  • CURRENT
  • COMMITTEES
    • NATIONAL BOARD
    • SCIENTIFIC BOARD – INTERNATIONAL
  • ARCHIVE GEOPOLITICA
    • 2026
      • Nr. 1 (110)/2026: ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe globale (II)
    • 2025
      • nr.109 (4/2026): ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe regionale (I)
      • nr.108 (3/2025): GEOPOLITICĂ ŞI RESURSE
      • Nr. 107 (2/2025): GEOSTRATEGIE ŞI INFRASTRUCTURI CRITICE
      • Nr. 1(106/2025): PRINCIPIUL DOMINOULUI – II –
    • 2024
      • Nr. 4 (105/2024): PRINCIPIUL DOMINOULUI – I –
      • Nr. 3 (104)/2024 Tectonica geopolitică a Mării Negre
      • Nr. 2 (103/2024) Marea Neagră – geopolitică și strategie
      • Nr. 1 (102)/2024 Translații geopolitice (II)
    • 2023
      • nr. 4 (101) Translatii geopolitice (I)
      • NR. 3 (100)/2023 20 DE ANI DE GEOPOLITICĂ ROMÂNEASCĂ
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 4 (96-97/2022): Centre de putere. Axe şi falii geopolitice
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 1 (92-93/202: Infrastructuri critice emergente II. – Riscuri geopolitice
    • 2021
      • nr. 4 (91/2021): Infrastructuri critice emergente I. – Geopolitică şi rezilienţă
      • nr. 3 (89-90/2021): Inteligenţa Artificială: a cincea dimensiune a geopoliticii
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 1 (86/2021): Geopolitică şi (in)securitate (I) – Pandemie şi securitate
    • 2020
      • nr. 4 (85/2020): Amurgul democraţiei? Punct …şi de la capăt (II)
      • nr. 3 (84/2020): 2020: Lumea în schimbare. Punct …şi de la capăt (I)
      • nr. 2 (83/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (II)
      • nr. 1 (82/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (I)
    • 2019
      • nr. 4 (81/2019): Trianon: 1920-2020
      • nr. 3 (80/2019): Pakistan: a Rising Global Player
      • nr. 2 (78-79/2019): Marea Neagră – Strategii 2020
      • nr. 1 (77/2019): România2019.eu
    • 2018
      • nr. 4 (76/2018): România 1918-2018
      • nr. 3 (75/2018): Orientul Îndepărtat …de la Doctrina Monroe la America First
      • nr. 2 (74/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (II)
      • nr. 1 (73/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (I)
    • 2017
      • nr. 4 (72/2017): Africa „fluidă”
      • nr. 3 (71/2017): Orientul Mijlociu – diplomaţie, geopolitică, securitate
      • nr. 1 (70/2017): Proiecţii geopolitice pe Falia Eurasiatică
      • nr. 1 (68-69/2017): Caucaz – reconciliere şi reconstrucţie
    • 2016
      • nr. 4 (67/2016): Muntenegru – geopolitică şi securitate
      • nr. 3 (66/2016): Resetarea Uniunii Europene
      • nr. 2 (64-65/2016): Provocări geostrategice în estul Europei
      • nr. 1 (63/2016): MENA – între terorism şi securitate
    • 2015
      • nr. 4 (62/2015): Target: Europe!
      • nr. 3 (61/2015): Securitatea cibernetică: geopolitică, riscuri, strategii
      • nr. 2 (60/2015): Faţetele Democraţiei
      • nr. 1 (59/2015 EN): The rise of Saudi Arabia – from regional to international
      • nr. 1 (59/2015 RO): Ascensiunea Arabiei Saudite – de la regional la internaţional
    • 2014
      • nr. 4 (58/2014): GeoIntelligence: geopolitica informaţiilor
      • nr. 3 (57/2014): Gambitul Reginei: geopolitică la Marea Neagră
      • nr. 2 (56/2014: Noul Drum al Mătăsii – provocări şi certitudini
      • nr. 1 (54-55/2014): Lumea în mişcare (Redesenând harta lumii…?!)
    • 2013
      • nr. 4 (53/2013): Cyber Security – Informaţia este o armă!
      • nr. 3 (52/2013): Washington – Beijing – Moscova: Triunghiul geopolitic al viitorului
      • nr. 2 (51/2013): Strategii nucleare şi de securitate
      • nr. 4 (48/2012): Turcia – Diplomaţie şi putere
      • nr. 1 (49-50/2013): Europa la răscruce. De la Statul Naţional la federalizare
    • 2012
      • nr. 3 (47/2012): Irak – strategii energetice şi de securitate
      • nr. 2 (46/2012): Regiunea Golfului – o perspectivă geopolitică
      • nr. 1 (44-45/2012): Noua (dez)ordine mondială
    • 2011
      • nr. 4 (43/2011): Criza unui sistem? – de la „Primăvara Arabă” la „Occupy Wall Street”
      • nr. 3 (41-42/2011): Axa Ponto-Baltică
      • NR. 2 (40/2011): Azerbaidjan – actor geopolitic regional
      • nr. 1 (39/2011): Axa ponto-danubiană – axă strategică
    • 2010
      • nr. 4 (38/2010): Ucraina, între Est şi Vest
      • nr. 3 (36-37/2010): Geopolitica SUA
      • nr. 2 (35/2010): Africa necunoscuta
      • nr. 1 (33-34/2010): Orientul Mijlociu Extins
    • 2009
      • nr. 4 (32/2009): Axa Ponto-Caspică
      • nr. 3 (31/2009): România între Imperii
      • nr. 2 (30/2009): Marea Mediterană
      • nr. 1(29/2009): Criza mondială
    • 2008
      • nr. 4 (28/2008): Conflicte îngheţate în spaţiul Euro-Asiatic
      • nr. 3 (27/2008): Infrastructuri critice – Strategii Euro-Atlantice
      • nr. 2 (26/2008): Globalizarea relaţiilor intercivilizaţionale
      • nr. 1 (25/2008): Turcia: punte eurasiatică
    • 2007
      • nr. 4 (24/2007): Noua geopolitică a Rusiei
      • nr. 3 (23/2007): Asimetria resurselor energetice
      • nr. 2 (22/2007): The Iran Geopolitical Perspectives
      • nr. 1 (21/2007): Provocarea dragonilor – miracolul chinez
    • 2006
      • nr. 4 (20/2006): Regiuni de cooperare transfrontalieră – surse de conflict sau de stabilitate?
      • nr. 3 (19/2006): Falii şi axe geopolitice
      • nr. 2 (18/2006): România – Terra Daciae
      • nr. 1 (16-17/2006): Spaţiul ex-sovietic – provocări şi incertitudini
    • 2005
      • nr. 4 (14-15/2005): Marea Neagră – confluenţe geopolitice
      • nr. 3 (13/2005): Uniunea Europeană…, încotro?
      • nr. 2 (12/2005): Terorism şi mass-media
      • nr. 1 (11/2005): Tensiuni geopolitice induse de ţinuturile istorice
    • 2004
      • nr. 4 (9-10/2004: Incursiune în Islam
      • nr. 3 (7-8/2004): Geopolitica conflictelor sfârşitului de mileniu
      • nr. 2 (6/2004): Geopolitica spaţiului ponto-danubian
      • nr. 1 (04-05/2004): Geopolitica minorităţilor
    • 2003
      • nr. 2 (2-03/2003): Integrare Euro-Atlantică
      • nr. 1 (1/2003): Integrarea României în NATO
  • POLICIES
  • INSTRUCTIONS
  • ABONAMENTE
  • CONTACT
  • GDPR

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ION CONEA GEOPOLITICAL ASSOCIATION
  • GEOPOLITICS PROJECT
    • INTERNATIONAL SUMMER SCHOOL
      • Şcoala de Vară Geopolitica
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolititica, ed a VII-a, p. II-a – 2014
      • 2. Scoala Internationala de Vara, editia V, 2014
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolitica ed. a VII-a, Ploiesti 2
      • 1. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 3. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 4. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 5. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 6. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed. a V-a, 2014
      • 7. Scoala Internationala de Vara, ed aV-a, 2014
      • 8. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 9. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 10. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 11. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 12. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed aV-a, 2014
      • 13. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
    • G-FOCUS
    • GEOPOLITICS CLUB
      • Club Geopolitica
      • Geopolitica Club România
      • Geopolitica Club Cafe
  • EDITURA TOP FORM
  • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • 18/04/2026
You are here: Home / GEOPOLITICA review / EUROPA: Homo Sovieticus versus Homo Euratlanticus

EUROPA: Homo Sovieticus versus Homo Euratlanticus

by https://www.geopolitic.ro/author/

Vasile SIMILEANU, PhD

În urmă cu ceva ani, înainte de aderarea României la UE, afirmam că demantelarea URSS a dat o şansă unică statelor din fostul bloc comunist de a reveni la normalitate: de a aparţine Europei, în interiorul proiectului Uniunii Europene.
Accederea la UE şi NATO a determinat relansarea unor state naţionale, ale căror valori europene au fost mutilate de cizma sovietică rusă timp de decenii, decenii în care s-a încercat impunerea unei ideologii străine şi distrugerea culturii şi religiei naţionale de către „lumina călăuzitoare a Kremlinului”. „Înregimentarea” forţată a popoarelor în spaţiul comunist – făcută cu acordul Occidentului – s-a demonstrat a fi o gravă eroare social-politică, la aceeaşi dimensiune cu nazismul, care nu mai trebuie repetată de către statele europene.
Noua construcţie europeană a demonstrat că are capacitatea de reformare a mentalităţilor, mecanismelor economice şi armonizarea cu legislaţia unică, performantă, dar, din nefericire, cu drepturi limitate pentru arealul est-european, iar disparităţile est – vest nu sunt asumate în totalitate de către „ochiul” critic al Occidentului. Această stare de fapt a determinat reacţii de „destructurare” a Uniunii Europene, prin implicarea unor state europene în crize structurale, în marea majoritate cu implicarea „trolilor” şi a serviciilor de informaţii ruse.
În timp ce proiectul european este unul de succes, se propagă efecte hibride lansate de Moscova, în unele state europene, pentru destructurarea socială şi politică, prin metode hibride sau prin atragerea în sfera de influenţă a Moscovei a unor lideri şi partide politice radicale, anti-europene şi anti-NATO. Mai mult, discursul Moscovei este că acei „troli” se găsesc în fiecare dintre noi şi nu ar fi creaţia noului război rece (de fapt continuarea acestui tip de conflict din perioada postbelică), iar Federaţia Rusă „este îndreptăţită să acţioneze deoarece i-au fost atinse interesele sale strategice regionale”. În acest conflict nevăzut din spaţiul virtual, al mediei (în general) ţintele sunt UE, NATO, România şi Polonia, deoarece Moscova nu a reuşit să impună o oarecare influenţă ca în cazurile Bulgariei, Ungariei sau Greciei. Planul de destructurare a spaţiului euratlantic este mult mai complex, dar Federaţia Rusă nu are resursele necesare pentru a finaliza această acţiune, chiar dacă va alipi Belarus şi, poate, Republica Moldova, chiar dacă se va alia cu Iranul şi China. Nu trebuie să uităm interesele divergente ale Chinei, Iranului, statelor arabe, Braziliei şi Indiei. Rusia joacă o carte! Rusia nu mai este ce a fost, dar poate face, încă, foarte mult rău: amestecul în alegerile din Republica Moldova, Ucraina, alegerile parlamentare europene ş.a….
Trolii şi omuleţii verzi există! Sunt infiltraţi în ONG-uri, în „triburile” din interiorul reţelelor de socializare, în finanţările diferitelor orientări politice anti-europene, în sponsorizarea terorismului de stat şi a criminalităţii transfrontaliere, practic FSB-ul lucrează la o nouă generaţie de lideri fideli lui Putin şi „putinismului”.
Pentru a merge mai departe este necesar să destructurăm şi să ne delimităm de „Homo Sovieticus” – pe care Kremlinul caută prin orice metode şi mijloace să îl impună în spaţiul european -, dorind să destructureze „Homo Euratlanticus” care este viitorul unei Europe Unite, unice şi indistructibile, cu valori şi drepturi comune pentru toate statele membre şi pentru toate naţiunile componente.
Trolii de tipul „Homo Sovieticus” aparţin unei mentalităţi rudimentare, autocrate şi dictatoriale specifice fostei URSS. Putin este o relicvă a acelor timpuri şi va trebui tratat ca atare. Ameninţările sale sunt disperate, pentru a atrage adepţii „fosilizaţi” din spaţiul ex-comunist şi ex-sovietic!
România a reuşit, alături de alte state est-europene, să rupă „vraja” impusă de către cei din Estul neinstruit. În timp ce Biserica Rusă, adeptă a panortodoxismului, cu pretenţii de a se numi moştenitoarea de drept a celei de a treia Rome şi revendicându-şi Constantinopolul, este condusă după principii KGB-iste – necesare noului imperialism rus, Biserica Ortodoxă Română, Autocefală, a aderat la valorile unice euratlantice, ca membru de vază al celor două cluburi de elită: NATO şi UE.
România, alături de Polonia, poate adera la Triada Germania – Franţa – Italia, care se poate transforma în pentagrama unei Europe solide şi coezive, deoarece şi Estul are un cuvânt de spus în conducerea europeană.
Dezvoltarea Parteneriatului Estic şi a Proiectului Intermarium (Istmul Ponto-Baltic, dezvoltat de N. Iorga şi S. Mehedinţi) ne dau posibilitatea să implementăm strategii naţionale cu statele UE şi non-UE, bineînţeles cu sprijinul partenerilor euratlantici.
În acelaşi timp, Bucureştiul (prin Palatul Parlamentului) poate să devină liantul dialogului Est – Vest, atât de necesar în relaţiile cu Ucraina, Rep. Moldova, Belarus, Turcia, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. Totul ţine de interese convergente comune europene şi nu de faulturi, nepermis de multe, la adresa statelor est-europene.
Putem creşte şi evolua numai împreună, aducând plusvaloare Europei Unite, ca bloc de sine stătător.
Preşedinţia României la UE este un prim pas de cunoaştere a valorilor est europene şi de armonizare cu „elita” occidentală.
Pentru a nu mai repeta accidente de tipul Brexit, se impune un dialog constructiv şi resetarea anumitor mecanisme europene. Unul din efectele Brexit va fi adoptarea unei alte limbi de comunicare, posibil franceza sau germana… Europa de Est este o departajare mentală. Europa este unică şi indestructibilă. Sperăm ca noua structură de Intelligence de la Berlin să acţioneze asupra celor care vor năruirea visului european şi să nu uităm că UE reprezintă Unitate prin diversitate!

Share this:

  • Click to share on Facebook (Opens in new window)
  • Click to share on LinkedIn (Opens in new window)
  • Click to share on Twitter (Opens in new window)
  • Click to share on Google+ (Opens in new window)
  • Click to share on Tumblr (Opens in new window)
  • Click to share on WhatsApp (Opens in new window)
  • Click to share on Telegram (Opens in new window)
  • Click to share on Pinterest (Opens in new window)

Like this:

Like Loading...

Related

Filed Under: GEOPOLITICA review

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR FONDATOR: Vasile SIMILEANU
Senior Editor: Vasile SIMILEANU
Secretar ştiinţific: Cristian BARNA
Secretar general de redacţie: Iulian IFTIMI
Secretar de redacţie: Monica TODORAN
Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU, Andrei MITUCĂ
Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU)
Redactori: Cosmin PĂCURARU, Adrian POPA, Mihaela RUSU
Webdisigner: Alexandru DINU
Website: Vasile SIMILEANU, Bogdan GHELMEGEANU, Cristian PETRICĂ

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti
Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti
Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România
Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

NOTES

Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

EDITURA TOP FORM

Editură abilitată de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU): – Comisia pentru Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, Categoria Edituri A2, poz. 16

– Comisia pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Administrative, Categoria Edituri A2, poz. 17

Editură recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – cod CNCSIS 325

Comenzi şi abonamente la:

Tel: 0314 298 400; 0722 207 617; 0722 704 176

www.geopolitic.ro; www.edituratopform.com; www.geopoliticamagazine.com
editura.topform@yahoo.com; editura.topform@gmail.com; geopolitica.magazine@yahoo.com

Referenti stiintifici

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

Geopolitica Magazine from Romanie in Top 15 Geopolitics Magazines in 2026, FeedSpot

The best Geopolitics magazines from thousands of magazines on the web ranked by traffic, social media followers & freshness.

Lear more….

Indexare Index COPERNICUS

Revista Geopolitica

Indexare MEDIOQ

Revista Geopolitica

ISSN: 3044-8484 ISSN-L: 1583-543X

AUTHORS

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Romane

Pentru comenzi, click pe imagine!

PARTENERI

International Board

PHOTOSGALLERY

Carti Geopolitica

2023



2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings