• ABONAMENTE
  • ASOCIATIA “ION CONEA”
    • SCOP
  • EDITURA
  • Librărie GeoPolitică
  • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • CONTACT

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • HOME
  • REVISTA GEOPOLITICA
    • 2018
      • nr. 76/2018
      • nr. 75/2018
      • nr. 74/2018
      • nr. 73/2018
    • 2017
      • nr. 72/2017
      • nr. 71/2017
      • nr. 70/2017
      • nr. 68-69/2017
    • 2016
      • nr. 67/2016
      • nr. 66/2016
      • nr. 64-65/2016
      • nr. 63/2016
    • 2015
      • nr. 62/2015
      • nr. 61/2015
      • nr. 60/2015
      • nr.59/2015 EN
      • nr.59/2015 RO
    • 2014
      • nr. 58/2014
      • nr. 57/2014
      • nr. 56/2014
      • nr. 54-55/2014
    • 2013
      • nr. 53/2013
      • nr. 52/2013
      • nr. 51/2013
      • nr. 49-50/2013
    • 2012
      • nr. 48/2012
      • nr. 47/2012
      • nr. 46/2012
      • nr. 44-45/2012
    • 2011
      • nr. 43/2011
      • nr. 41-42/2011
      • NR. 40/2011
      • nr. 39/2011
    • 2010
      • nr. 38/2010
      • nr. 36-37/2010
      • nr. 35/2010
      • nr. 33-34/2010
    • 2009
      • nr. 32/2009
      • nr. 31/2009
      • nr. 30/2009
      • nr. 29/2009
    • 2008
      • nr. 28/2008
      • nr. 27/2008
      • nr. 26/2008
      • nr. 25/2008
    • 2007
      • nr. 24/2007
      • nr. 23/2007
      • nr. 22/2007
      • nr. 21/2007
    • 2006
      • nr. 20/2006
      • nr. 19/2006
      • nr. 18/2006
      • nr. 16-17/2006
    • 2005
      • nr. 14-15/2005
      • nr. 13/2005
      • nr. 12/2005
      • nr. 11/2005
    • 2004
      • nr. 09-10/2004
      • nr. 07-08/2004
      • nr. 06/2004
      • nr. 04-05/2004
    • 2003
      • nr. 02-03/2003
      • nr. 01/2003
  • BOARD
    • DIPLOMATS
    • NATIONAL BOARD
    • INTERNATIONAL
  • EDITORIAL
  • CLUBURI GEOPOLITICA
    • ExtraEurope
    • Club Geopolitica
    • New Silk Road
    • Geopolitica Club România
  • INTERNATIONAL SUMMER SCHOOL
  • 23/02/2019
You are here: Home / TOPICS / GEOSTRATEGY / Geostrategia – rolul forţei militare în lumea contemporană

Geostrategia – rolul forţei militare în lumea contemporană

by NICOLAESCU Gheorghe

Gheorghe NICOLAESCU

statiaspatialaSistemul internaţional a cunoscut două forme de ordine: echilibrul, bazat pe aşa-numita „balanţă a puterii” şi „normalitatea intervenţiei”. Încă de la început trebuie făcută o precizare, şi anume că unii analişti şi cercetători străini consideră că formele de ordine cunoscute în cadrul sistemului internaţional de până la căderea zidului Berlinului au fost „echilibrul” şi „imperiul”, ultimul bazat pe „intervenţie”.
Atât „echilibrul”, cât şi „intervenţia” reprezintă un sistem colectiv-cooperativ, prevăzut, în mod formal, cu un centru.
Conform realismului politic „tradiţional”, cea care defineşte structura sistemului internaţional, deci ierarhia între state şi, în final, geopolitica, este „posibilitatea de război” . În mod paradoxal, războiul este o „formă de legătură” între state, care are ca efect principal determinarea nivelului fiecăruia faţă de ceilalţi.
Posibilitatea declanşării unui război şi forţa militară au jucat un rol însemnat în menţinerea ordinii internaţionale, precum şi a echilibrului dintre blocurile militare pe timpul „Războiului Rece”.
În perioada Războiului Rece, confruntarea dintre blocul sovietic, un adevărat „imperiu” al U.R.S.S., şi cel occidental, până la „hegemonia” şi apoi la apariţia polului (singular) de putere american, a fost de natură „globală” şi a avut ca scop menţinerea ordinii de la Yalta prin mecanisme de descurajare sofisticate, făcând imposibil un război în Europa.
După dispariţia Pactului de la Varşovia, s-a pus imediat problema prezervării atât a funcţiunilor, cât şi a credibilităţii Alianţei Nord-Atlantice.
Diplomaţia preventivă este, de fapt, un simplu slogan, aceasta solicitând o prezenţă constantă a forţei militare, precum şi a voinţei de a o folosi în caz de necesitate. Simpla ameninţare cu folosirea forţei este întodeauna mai puţin eficace şi credibilă, după tot ceea ce am văzut că s-a consumat în Bosnia, Kosovo sau Cecenia. Rezultă necesitatea desfăşurării în teren a unor unităţi terestre, cum s-a întâmplat în Macedonia, Bosnia, Kosovo sau Afganistan.
Stabilitatea strategică înseamnă superioritatea puterii „statu- quo”-ului. Să ne explicăm: un stat care aparţine aşa-zisei „Lumi a treia” nu este considerat „stabil” în funcţie de gradul său de dezvoltare social-economică, ci în funcţie de nivelul de coerenţă a organizaţiilor şi politicii sale cu interesele occidentale.
Conceptele de „moralpolitik” şi „idealpolitik”, atât cât au fost aplicate, au cauzat întodeauna pierderi însemnate, cum s-a întâmplat în Bosnia şi cum se întâmplă în lumea a treia, în care Occidentul încearcă să-şi impună valorile sale perene, cum sunt democraţia şi respectul drepturilor omului, în loc să insiste mai întâi pe stabilitate, eficienţă şi onestitate .
Problema este foarte asemănătoare celei care trebuie să înfrunte diplomaţia preventivă, despre care discutam anterior.
Posibilitatea proliferării nucleare în statele din Lumea a treia trebuie să constituie şi în continuare un motiv serios de preocupare pentru întreaga lume. Dacă problemele puse de actualul regim de la Bagdad al lui Saddam Hussein ar putea fi rezolvate în cursul anului 2003 cu un preţ pe care puţini se încumetă să-l estimeze, la orizont se întrevede o nouă ameninţare din partea Coreei de Nord.
Principiul dreptului la intervenţie, chiar în sprijinul democratizării, poate căpăta o conotaţie destabilizatoare în unele state în curs de dezvoltare şi mai ales acolo unde, datorită unor creanţe şi principii dogmatico-religioase şi fanatice, pot fi considerate „comploturi” ideologice ale Occidentului şi „ofensivă a forţelor răului” etc. Cu alte cuvinte, materializarea principiului „dreptului de investiţie” poate să se transforme, în astfel de cazuri, în iniţiative extrem de periculoase într-o „lume” măcinată de „tribalisme”, „naţionalisme” şi „balkanisme”.
Importanţa acţiunilor indirecte, cu caracter psihologic, a crescut considerabil. Aceeaşi organizare a forţelor militare se modifică în reţele de structuri care permit împreună un maximum de concentrare şi, deci, al masei „critice”, precum şi un maximum de descentralizare, deci de iniţiativă a flexibilităţii şi rapidităţii de reacţie. Reducerea timpilor de reacţie este esenţială.
„Războiului cibernetic” – „cyberwar” este acela în care atacul electronic, în scopul paralizării centrilor nervoşi ai adversarului (C4I), precede nimicirea acestuia, aşa cum, de exemplu, se întâmpla în războiul din Golf. Are ca scop cunoaşterea dispozitivului, capacităţilor şi intenţiilor adversarului, fără ca acestea să poată face acelaşi lucru.
„Războiul softurilor” – „softwar” este forma cea mai modernă de exprimare a războiului psihologic (propagandă albă, neagră sau gri, dezinformare etc.).
Războaiele viitorului vor fi dominate de armele superinteligente. Dominaţia spaţiului cosmic a devenit esenţială. Cândva, Mackinder, vorbind despre principiile „geopoliticii” puterii continentale, spunea: „cine stăpâneşte spaţiul circumterestru stăpâneşte Pământul”. Reactualizând şi adaptând aceste principii, John Collins sublinia că „cine stăpâneşte Luna va comanda în spaţiul circumterestru”. Războaiele spaţiale ale viitorului vor ocupa astfel de poziţii, asigurând superioritatea „războinicilor cunoaşterii” care vor lupta pe solul războaielor „cyber”, „net” şi „soft”.
Folosirea mass-media va fi esenţială cât importanţa lor s-a putut proba pe viu pe timpul evenimentelor din decembrie 1989 de la Timişoara, nemaivorbind de eficacitatea deosebită a manipulării opiniei publice occidentale şi internaţionale prin mass-media pe timpul Războiului din Golf, reuşindu-se obţinerea unui consens al acesteia, care ar fi fost imposibil de obţinut prin alte mijloace.
Toffler susţine că diferitele tipuri de războaie determină o „geopolitică între civilizaţii – agrară, industrială şi postindustrială”. În schimb, Samuel P. Huntington vine cu noile sale scenarii privind „ciocnirea dintre civilizaţiile occidentale cu cele ortodoxă, islamică, confuciană etc.”
Dacă va învinge, în schimb, raţiunea strategică a civilizaţiilor „agrară” şi „industrială”, se va instaura cumva un nou „ev mediu” şi o „balcanizare extinsă la scară planetară”?
În prezent, Occidentul este obligat să facă faţă concurenţei acerbe a Asiei de Sud-Est, concomitent cu luarea unor măsuri deosebite pentru contracararea ameninţărilor teroriste care au culminat cu atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 împotriva S.U.A. Cele mai relevante pentru Occident sunt, în prezent, ameninţările non-militare, cum ar fi, explozia demografică din „Lumea a treia”. Emigraţia masivă, existenţa mişcărilor radicale care ar putea instrumenta fenomene teroriste, concomitent cu mobilizarea unei „coloane a cincea” internă, constituită din milioane de emigranţi islamici care locuiesc în ţările europene. Aceste ameninţări se menţin în continuare potenţiale în Est, în Federaţia Rusă, statul „din Nord” cel mai ameninţat de ceea ce Samuel Huntington denumea „conexiunea confuciană – islamică”, deci de o alianţă, de atlfel, foarte improbabilă, dintre China şi Islam. În zonele de „fractură”, cum este Marea Mediterană, asemenea scenarii sunt mai probabile, existând diferenţe majore, fie de bogăţie, fie de creştere demografică. Din istorie, rezultă că demografia determină lipsa de civilizaţie. Urmează apoi economia. Războiul nu este altceva decât un fenomen suprastructural, care provoacă „ajustări”, fără să modifice tendinţele generale care derivă din primele două.
Estul Europei se află şi se va afla pe perioadă medie, în situaţia de „arie geografică sărăcită”, şi nu „săracă”, cum le place unor politologi să afirme. În acelaşi timp, acesta posedă un summum de valori, printre care se numără existenţa unui „drept pozitiv”, diferit de cel religios, care nu se opune integrării valorilor civilizaţiei occidentale;
A doua soluţie ar putea fi adoptarea „strategiei Bizanţului”, adică a „închiderii porţilor” de pătrundere în Occident.
Statele trebuie să rămână subiectele fundamentale ale relaţiilor internaţionale. Globalizarea şi independenţa mecanismelor economice şi financiare impun adoptarea structurilor şi strategiilor, şi scopurilor acestora.
. Cu alte cuvinte, este necesar, pe viitor, un mare efort naţional pentru ameliorarea sistemului nostru de stat-naţiune, a mecanismelor sale instituţionale, economice, militare şi de „intelligence”, pentru a permite relansarea investiţiilor, reducerea datoriei publice, perfecţionarea cadrului democratic al societăţii, finalizarea privatizării şi îndeplinirea tuturor criteriilor şi cerinţelor pentru a deveni membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Şi, nu în ultimul rând, va trebui finalizată reforma organismului militar şi realizarea unor capacităţi operative de lungă durată, cu o puternică susţinere politică şi logistică.
Cred cu toată fiinţa că ora României a bătut în anul 2002, la Summitul de la Praga. Invitaţia de aderare nu trebuie transformată în capital politic, şi nici în motive de amplificare a unor porniri naţionaliste deşarte. Acesta a fost momentul României pentru că interesele geopolitice au reclamat acest lucru. Că dincolo de aceasta va trebui să dovedim că am fost şi că vom fi mereu europeni – aceasta este doar misiunea noastră!

Share this:

  • Click to share on Facebook (Opens in new window)
  • Click to share on LinkedIn (Opens in new window)
  • Click to share on Twitter (Opens in new window)
  • Click to share on Google+ (Opens in new window)
  • Click to share on WhatsApp (Opens in new window)
  • Click to share on Instagram (Opens in new window)

Related

Filed Under: GEOSTRATEGY Tagged With: cyberwar, diplomație preventivă, dreptul la intervenție, forţă militară, idealpolitik, moralpolitik, netwar, război cibernetic, realism, sistem internaţional, softwar

About NICOLAESCU Gheorghe

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

COMENTARII Cancel reply

AUTHORS

VĂ RECOMANDĂM:

GEOPOLITICS BOOKS

Revista GeoPolitica

MAPS

PARTENERI

Social Media

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Google+

KEYWORD

Asia Centrală (26) Azerbaijan (27) Black Sea (43) carte (38) China (71) conflict (36) cooperare (29) criza (30) energie (29) energy (27) EU (44) Europa (35) European Union (40) geopolitica (159) geopolitics (60) globalizare (55) identitate (26) integrare (27) internationala (34) Irak (47) Iran (62) Islam (41) lansare (46) marea neagra (94) NATO (95) Orientul Mijlociu (29) petrol (25) putere (26) religie (26) Romania (184) Rusia (124) Russia (75) securitate (85) security (46) SUA (77) terorism (55) terrorism (34) Turcia (68) Turkey (43) Ucraina (55) UE (101) Ukraine (46) Uniunea Europeană (54) USA (31) şcoală (35)

COLEGIUL DE REDACŢIE

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC
ACADEMIA ROMÂNĂ
academician Dan BERINDEI
academician Constantin BĂLĂCEANU-STOLNICI
academician Dan BĂLTEANU

ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ

Anghel ANDREESCU
Teodor FRUNZETI
Tasin GEMIL
Ionuţ PURICĂ
Gheorghe VĂDUVA
Constantin VLAD

INTERNATIONAL BOARD

Abdulrahman AL RASSI – Ministerul de Externe al Regatului Arabiei Saudite în Rusia
Alam ANWAR – Centre for West Asian Studies, Jamia Millia Islamia, New Delhi, India
Zeljko BJELJAC – Geographical Institute ”Jovan Cvijic”, Serbian Academy of Sciences and Arts, Belgrade, Serbia
Alex BERCA – analist economic, SUA
Christian BOLÍVAR – Chilean Army War College, Santiago, Chile
Maurizio BONI – Headquarters NATO Rapid Deployable Corps, Italy
Michele BRUNELLI – Università degli Studi di Bergamo, Italy
Come CARPENTIER DE GOURDON – World Affairs Journal, New Delhi, India
Michel CHOSSUDOVSKY – Centre for Research on Globa­lization (CRG), Montreal, Qc. Canada
Dimitrios DALAKLIS – World Maritime University, Malmö, Sweden
Nicholas DIMA – Selous Foundation for Public Policy Research, USA
Sevdalina DIMITROVA – National Military University ”Vasil Levski”, Veliko Tarnovo, Bulgaria
Serhiy DZHERDZH – NATO – Ukraine Civic League, Ukraine
Viacheslav DZIUNDZIUK – National Academy of Public Administration, Ukraine
Joseph E. FALLON – New York, USA
Tiberio GRAZZIANI – L’Istituto di Alti Studi in Geopolitica e Scienze Ausiliarie (IsAG), Roma, Italia
Pawel GOTOWIECKI – The College of Business and Entrepreneurship, Ostrowiec Świętokrzyski, Poland
Jaroslaw GRYZ – National Defense University and University of Finance and Management in Warsaw, Poland
Mara S. GUBAIDULLINA – Al-Farabi Khazach National University, Almaty, Kazakhstan
Serhii HAKMAN – Bukovinian Center for Political Studies, Ukraine
George (Sam) HAMONTREE III – Florida, USA
Radu HERVIAN – Drake Institute for Social Studies, Philadelphia, USA
Leonard HOCHBERG – Mackinder Forum, USA
Karolina ILIESKA – University St. Kliument Ohridski-Bitila, Faculty of Economics, Prilep, R. Macedonia
Slobodan JANKOVIC – Institute of International Politics and Economics, Belgrade, Serbia
David A. JONES – University of Warsaw, Poland
Thede KAHL – Institute for Romance Languages, Wien, Austria
Dincho KARAMUNCHEV – Geopolitics Consulting LTD, Bulgaria
Vladimir KARYAKIN – Russia`s Institute for Strategic Studies, Russia
Swapnil KISHORE – IDC Herzliya – International School, Israel
Yana KOROBKO – International Advisory Council of the Institute of Peace and Development, Canada
Tamara KOVAČEVIČ – University of Novi Sad, Serbia
Anatoliy KRUGLASHOV – Yuriy Fedkovych Chernivtsi National University, Ukraine
Matthew KWASIBORSKI – American Institute on Political and Economic Systems, USA
Dorin LOZOVANU – EGEA, Rep. Moldova
Sohail MAHMOOD – Preston University, Islamabad, Pakistan
Armando MARQUES-GUEDES – Direcção-Geral da Política do Mar, Lisbon, Portugal
Satoshi MORISHIMA – Middle East Cultural Research Institute, Tokyo, Japan
Isa MULAJ – Institute for Economic Policy Research and Analyses, Pristina, Kosovo
Elman NASIROV – Academy of Public Administration under the President of the Republic of Azerbaijan
John O`LOUGHLIN – University of Colorado, USA
Amanda PAUL – European Policy Centre (EPC), Brussels, Belgium
Charles PENNAFORTE – Universidade Paulista, São Paulo, Brasil
Donila PIPA – Faculty of Law, ”Vitrina” University, Tirana, Albania
Daniel PIPES – Middle East Forum, USA
Benjamin POGHOSYAN – Institute for National Strategic Studies – MOD, Armenia
Walter POSCH – Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin, Deutschland
Gaetano Mauro POTENZA – ”Geopolitical Review”, The Alpha Institute of Geopolitics and Intelligence, Italy
Maria PTASHKINA – National Research University, Higher School of Economics, Russian APEC Study Center, Moscow, Russia
Hans H. REISER – Regionalgeograph Donauländer, Deutschland
Charles SAINT-PROT – L’Observatoire d’études géopolitiques à Paris, France
Mohammed Saeed AL-SHAKARCHI – Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Irak la Nairobi, Kenya
Steven Alan SAMSON – Helms School of Government Liberty University, Lynchburg, USA
José J. SANMARTÍN – Universidad de Alicante, España
Daniele SCALEA – Università degli Studi ”La Sapienza”, Rome, Italy
Musa SHTEIWI – Jordanian Center for Strategic Studies, Amman, Jordan
Gregory SIMONS – Centre for Russian and Eurasian Studies, Uppsala, Sweden
Vitalie SOCHIRCĂ – Universitatea de Stat din Chişinău, R. Moldova
Vladimir TESIC – Research Center for Western Balkan Security Issues, Serbia
Mohamad TROUDI – L’Institut International d’Etudes Stratégiques (IIES), Paris, France
Nuray TURKER – Karabuk University, Turkey
Tynchtykbek TCHOROEV (CHOROTEGIN) – Kyrgyz National University ”Jusup Balasagyn”, Bishkek, Kyrgyzstan
Andrei VOLOSHIN – Institutul de Economie Mondială, Lyov, Ucraina
Daniel WAGNER – Country Risk Solutions, Connecticut, USA
Immanuel WALLERSTEIN – Dept. of Sociology Yale University, New Haven, USA
Suolao WANG – Center for International & Strategic Studies, Peking University, Beijing, China
Jan WENDT – Institute of Geography, Gdańsk University, Poland
Shams uz ZAMAN – National Defence University Islamabad, Pakistan

NATIONAL BOARD

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Cristian BARNA – Academia Naţională de Informaţii, Bucureşti
Dumitru BORŢUN – SNSPA, Bucureşti
Cristian BRAGHINĂ – Universitatea din Bucureşti
Anna-Eva BUDURA – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Irena CHIRU – Academia Naţională de Informaţii, Bucureşti
Dumitru CODIŢĂ – Asociaţia de Drept Internaţional Umanitar
Laura COMĂNESCU – Universitatea din Bucureşti
Olivia COMŞA – Centrul de Inginerie şi Tehnologie Obiective Nucleare
Dan DUNGACIU – Institutul de Relaţii Internaţionale al Academiei Române
Călin FELEZEU – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Cornel GRIGORUŢ – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti
Ioan IANOŞ – Universitatea din Bucureşti
Alexandru ILIEŞ – Universitatea din Oradea
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Dumitru MIRON – Academia de Studii Economice, Bucureşti
Vasile NAZARE – Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”
Florin PINTESCU – Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
Nicolae POPA – Universitatea de Vest, Timişoara
Ştefan PURICI – Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
Nicolae RADU – Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti
Dănuţ-Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române
Vasile SIMILEANU – Academia de Studii Economice, Bucureşti
Laura SITARU – Universitatea din Bucureşti
Cristian TĂLÂNGĂ – Universitatea din Bucureşti
Cristian TRONCOTĂ – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Răzvan ZAHARIA – Academia de Studii Economice, Bucureşti

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti
Cristian BARNA – Academia Naţională de Informaţii, Bucureşti
Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Silviu NATE – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Nicolae RADU -Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti
Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române
Vasile SIMILEANU – Academia de Studii Economice, Bucureşti

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR FONDATOR: Vasile SIMILEANU
Senior Editor: Vasile SIMILEANU
Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU)

Secretar Știinţific:
Aliodor MANOLEA
Secretar de redacţie: Monica MUŢU
Website: Andrei ŢURCAN
Remus DOGARU

Redactori: Alexandru DINU
Irina IONIŢĂ
Cosmin PĂCURARU
Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU

NOTES
Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

GeoPolitica TV

GeoPolitica Copyright © 2015 - Log in