Conferința internațională ”Gheorghe I. Brătianu Și Chestiunea Mării Negre. Actualitatea unei viziuni strategice privind spațiul de securitate din bazinul pontic” organizată de Statul Major Al Apărării prin Muzeul Militar ,,Ștefan Cel Mare”, Filiala Moldova, Iași A Muzeului Militar Național ,,Regele Ferdinand I”.
Ceremonia dezvelirii bustului istoricului-martir Gheorghe I. Brătianu aflat pe esplanada Casei Pogor și a Ansamblului Monumental Statuar ”Armata Română și Marea Unire” de pe esplanada fostei Școlii a fiilor de militari din Iași.
Războiul din Ucraina a făcut ca securitatea spațiului pontic să devenă o problemă de interes major pentru lumea contemporană, în general, și pentru continentul european în special. Dezbaterile academice și analizele de securitate și politică internațională din perspectivă istorică, geopolitică și diplomatică sunt la ordinea zilei și fac agenda publică. Joi și vineri, 28-29 iunie 2023, în Sala Mare de Conferințe ,,Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Cercului Militar Iași a avut loc o dezbatere privind securitatea în spațiul pontic din perspectivă istorică și contentemporaă cu reprezentanți din mediul academic și universitar, specialiști militari din România, SUA, Grecia, Bulgaria, Finlanda, Moldova, Georgia și Ucraina.
Lucrările Conferinței au fost deschise de generalul-locotenent Corneliu Postu, director al Statului Major al Apărării care a dat citire mesajului transmis de principalul orgnizator al evenimentului. Academicianul Victor Spinei, Vicepresedinte al Academiei Române a felicitat organizatorii pentru inițiativa organizării unei dezbateri științifice care să aibe în centrul atenției personalitatea lui Gheorghe I. Brătianu. Un istoric de prim rang al istoriografiei naționale și europene, un savant martir și-a pus întreaga viață în serviciul Țării. Opera sa a deschis noi orizonturi de cunoaștere a trecutului românesc și a trasat noi direcții de cercetare prin împletirea metodelor specifice istoriei cu cele ale geopoliticii și geoistoriei. Una dintre aceastea a constituit miza dezbaterii de la Iași. O excelentă dezbatere interdisciplinară asupra rolului jucat de Marea Neagră în asigurarea unui climat de securitate, cooperare și stabilitate de-a lungul istoriei.
În salutul său, col(r) dr. Dan Prisacaru, director al Flilialei Moldova (Iași) a Muzeului Militar Național ,,Regele Ferdinand I” a atras atenția asupra faptului că instituția de educație, cultură și promovare a valorilor naționale și europene pe care o reprezintă funcționează într-un triunghi al cooperării, ale cărui „colțuri” sunt armata, lumea academică și universitară și sfera civilă. Armata a fost prezentă prin generali și ofițeri de comandă de la nivel central și din structurile militare ale Ministerului Apărării iar lumea academică și universitară prin academicieni, profesori universitari din România și din străinătate. Conferința a prezentat interes și pentru publicul local și media. Au fost prezenți la dezbateri tineri și jurnaliști de la televiziunile și radiorile locale care au prezentat imagini și transmis informații de la dezbaterile Conferinței.
Gheorghe I. Brătianu cunoscut și apreciat de istoricii străini
pentru viziunea sa istorică și geopolitică asupra Mării Negre.
Prin conținutul bogat și noutatea abordării istoriografice în comunicarea sa, –Gheorghe I. Brătianu to the Romanians-, prof. dr. Paul Michelson de la Universitatea Huntington, USA, s-a dovedit a fi nu numai un foarte bun și apreciat cunoscător al istoriei moderne a românilor ci și a unor subiecte considerate de nișă. Reputatul istoric american a subliniat faptul că, mai ales după rapturile teritoriale din anul 1940, Gheorghe I. Brătianu face apel și la alte perspective de cercetare și analiză în cercetarea trecutului național și universal deopotrivă pentru a oferi contemporanilor ”lecțiile” istoriei. A inclus în perspectiva de ansamblu în cercetarea istoriei, factorii geografic şi geopolitic. Aceste elemente prezente în opera marelui istoric au fost analizate de profesorul Michelson cu focus pe cele Zece conferințe ținute de profesorul Gheorghe I. Brătianu în fața studenților și publicate, în anul 1942, în volumul Cuvinte către români. Cel mai des au fost invocate conferințele Ideea națională la unguri și la români, Evoluția ideii naționale și Geopolitica, factor educativ și național.
Dr. Arnold C. Dupuy, profesor asociat la Naval Postgraduate School Monterey, a prezentat comunicarea cu tema ”Gheorghe Bratianu’s vision in a contemporary context”. Distinsul profesor a descoperit scrierile lui Gheorghe I. Brătianu, cu zece ani in urmă, cu ocazia unor cercetări privind securitatea energetică în regiunea Mării Negre. Referindu-se la viziunea lui Brătianu dr. Arnold C. Dupuy considera că perspectiva sa geopolitică asupra spațiului pontic, ca și multe alte aprecieri ale sale, poartă pecetea geniului și au importanță pentru intelegerea evoluțiilor de securitate din zilele noastre. Una dintre acestea identificate de profesorul american se referă la faptul că rivalitățile geopolitice din acest spațiu în decursul istoriei s-au desfășurat de-a lungul unei axe. Brătianu s-a oprit asupra axei Nord-Sud unde s-au confruntat de-a lungul istoriei imperiul țarist cu cel otoman și apoi Uniunea Sovietică și Turcia. Dr. Arnold C. Dupuy a insistat pe ideea că astăzi această axă principală este pe direcția Est-Vest ca urmare a unor noi tipuri de provocări de securitate in regiunea Mării Negre. In această axă Turcia este un actor cheie în dinamica evoluțiilor de securitate dar nu este de neglijat nici poziția României. Istoricul și profesorul Kari Alenius, de la Universitatea Oulu din Finlanda a prezentat o foarte interesantă și documentată conferință intitulată ”Gheorghe I. Brătianu’s political career and strategic thinking from a Finnish perspective, 1930-1944”. Presa din Finlanda a acordat spații largi în perioada interbelică personalității istoricului român cît și pozițiilor politice pe care Gheorghe I. Brătianu le-a avut în Parlamentul României cu privire la problemele de securitate ale României și a evoluțiilor internaționale din această parte a lumii. Prof. dr. Apostolos Patelakis de la Institutul de Studii Balcanice din Thessaloniki(Grecia), a prezentat comunicarea Lausanne Peace Treaty (1923). Population exchange betwen Greece and Turkey. Deși nu a făcut o legătură directă dintre problematica abordată în comunicarea sa și viziunea lui Gheorghe I. Brătianu asupra regiunii pontice multe din reflectiile profesorului Apostolos Patelakis au fost implicit asociată cu viziunea savantului român. Din aceeași perspectivă a fost și intervenția tînărului cercetător bulgar drd. Voin Bojinov de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe din Bulgaria. Comunicarea sa The Montreux Convention and the situation that it created in the Black Sea region in the past s-a axat pe o analiză comparativă a consecințelor pentru securitatea în regiunea Mării Negre a Convenției de la Montreux în perioada interbelică și efectele juridice internaționale pentru dinamica de astăzi a securității în această regiune.
Gheorghe I. Bătianu- Un istoric polivalent și un vizionar
al evoluțiilor geopolitice și de securitate din spațiul pontic.
Actualitatea lui Gheorghe I. Brătianu a fost abordată din multiple și variate perspective de analiză de la cea istorică pînă la cea diplomatică, de securitate și strategie. Perspectiva istorică a fost deschisă Profesorul universitar dr. Petre Otu, președinte al Comisiei Române de Istorie Militară, adus în atenția participanților o latură a personalității istoricului Gheorghe I. Brătianu mai puțin analizată aceea a dialogului polemic pe probleme de teoria și practica cercetării istorice. Conferința Polemica dintre Ștefan Zeletin și Gheorghe I. Brătianu prezentată de profesorul Otu a luat sub lupă viziunea asupra istoriei sociale a două personalități care au marcat filosofia istoriei în perioada interbelică. Gheorghe I. Brătianu a respins categoric viziunea marxistă asupra istoriei cît și asupra invățămintului de istorie. Petre Otu observă că Gheorghe Brătianu admitea un compromis istoria socială și cea tradițională cu respoectarea specificității disciplinei istorice. Merită reținută concluzia istoricului Petre Otu ”O caracterisitcă a acestei polemici este urbanitatea ei ceea ce reprezintă o relativă excepție in perioada dintre cele două războaie mondiale cunoscută prin contondența ei…cei doi s-au respectat și au avut cuvinte de inaltă apreciere la adresa activității lor”.
Profesorul Gheorghe Iacob de la Universitatea A.I. Cuza din Iași, în conferința sa România în al II-lea Război de 100 de ani (1914-2023). Subiect sau obiect al relațiilor internaționale ? a adus în atenția participanților o idee des întîlnită în scrierile brătieniste- preluată și de alți istorici cum a fost Neagu Djuvara- acee a nevoii de schimbare/modernizare a paradigmei istorice în cercetarea trecutului istoric. Asemenea istoricului Gheorghe I. Brătianu care, în anul 1940, în contextul apariției unor crize internaționale acutizate care anunțau norii grei ai Celei de-a doua Conflagrații Mondiale, punea o serie de intrebări privind destinul neamului românesc, unitatea națională, supravețuirea statalității în asemenea timpuri și Gheorghe Iacob a identificat o serie de întrebări generate de evoluțiile geopolitice ale prezentului. Ideea centrală a conferinței s-a axat pe răspunsul la intrebarea dacă România în o sută de ani de crize și conflicte a fost subiect sau obiect al relațiilor internaționale. Concluzia sa a fost că succesiv România a fost subiect și obiect al relațiilor internaționale. Statutul ei internațional a depins de capacitatea elitele politice români de a intui corect evoluțiile geopolitice și de a se asocia acelora care au servit interesului național. Distinsul istoric iesean atrăgea atenția că trebuie să fim atenți ca România să nu devinim un ”accesoriu” dacă nu vom fi atenți la conjunturi.
Profesorul Cătălin Turliuc cercetător științific 1 la Institutul de Istorie al Academiei Române a adus în atenția participanților la conferință o problemă des abordată de istoricul Gheorghe I. Brătianu cea a identității naționale. Tema Resurgența temelor identitare și focarele de conflict din bazinul Mării Negre prezentată de Cătălin Turlic a pendulat între tradiția istorică a identiății la diferite popoare, filozofia politică pe care aceasta s-a întemeiat, dezbaterea actuală de idei pe marginea identității naționale și rolul identității în situații de criză și conflite etnice sau religioase. Cătălin Turlic consideră că ”astăzi lumea asistă la un aplob al mecanismelor identitare de tip național dacă ne gindim la realitatea că invazia Crimeii din 2014 a consolidat puternic identitatea natională ucraineană”. Istoricul ieșean consideră că cei care au cîntat prohodul naționalismului foarte multă vreme intelegând doar latura sa antropologică au gresit funciar gîndind că naționalismul este o realitate perisabilă in ceea ce privește mecanismele de identificare și această probleme nu este doar pentru perioade de conflict și criză.
Conferința Rivalitate și interese ale marilor puteri în regiunea Mării Negre. Două viziuni geopolitice: Halford J. Mackinder și Gheorghe I. Brătianu susținută de prof.univ.dr Constantin Hlihor a scos în evidență particularitățile și punctele comune ale grilelor de lectură geopolitică elaborate de savantul geograf Halford J. Mackinder și de istoricul Gheorghe I. Brătianu propunind una de tip hibrid alcătuită cu elemente din cele două viziuni. Este nevoie de o reevaluare a grilelor de lectură geopolitică deoarece concurența strategică în Marea Neagră ne arată că multe dintre statele riverane se vor găsi probabil prinse în focul încrucișat dintre China, Statele Unite/Uniunea Europeană și Federația Rusă. Acestea vor căuta să echilibreze relațiile precare între acești actori cheie. Cine nu va lua în considerare aceste intense tendințe geopolitice va suporta consecințe de ordin economic și de securitate în funcție de cine va reuși să câștige partida de șah de pe tabla pontică. Finalul este departe de a fi cunoscut. Cunoscutul istoric Dr. Sorin CRISTESCU de la Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară a prezentat comunicarea Chestiunea Strâmtorilor – obiectiv de interes geopolitic al Marilor Puteri și consecințe asupra riveranilor. Repere din secolele al XIX-lea si al XX-lea din perspectiva analizei comparative a liniilor de continuitate și de discontinuitate a viziunii geopoliticii a polihistorului Nicolae Iorga prezente în analizele geopolitice și de securitate ale lui Gheorghe I. Brătianu. Aprecierile lui Brătianu despre Strimtorile Bosfor și Dardanele sunt actuale așa cum sunt și cele ale lui Nicolae Iorga. Dacă în istorie medievală comerțul cu cereale era foarte important pentru relațiile dintre Marile Puteri așa cum arăta Brătianu el a anticipat și faptul că în viitorul nu prea indepărtat petrolul va fi această resursă. Evoluțiile i-au confirmat previziunea sa.
Secvența de dezbateri pe marginea problemelor de securitate din spațiul pontic a avut un număr impresionant de participanți grupați de organizatori în panelul La granița de Est și Sud-Est a Europei peninsulare. Provocări geopolitice și de securitate. Gl.mr. (r.) dr. Victor Strîmbeanu de la Liga Aeriană Română a făcut o excelentă analiză a războiului ruso-ucrainean prin prisma cauzelor, consecințelor și a posibilelor evoluții în viitor. Și românii ar trebui să facă ceea ce instituțiile militare și de securitate din țările occidentale și nu numai fac. Sint studiate formele de acțiune în cîmp tactic și strategiile militare care sunt aplicate în conflictul actual. Dacă nu vom face acest lucru vom păți ca în cel de-al doilea război mondial cînd am suferit infringeri cu pierderi usturătoare din cauza neințelegerii mutaților survenite în tactica și strategia luptei armate. Dr. Serhii Hakman, Centrul Regional de Perfecționare a Funcționarilor Publici din Cernăuți, Ucraina a scos în evidență lecțiile trecutului rezultate din analiza sistemului european colectiv de securitate apărut după terminarea Primului Război Mondial de care trebuie să ținem seama pentru a face față provocărilor contemporaneității. Dr. Serhii Hakman a constatat că URSS a respins toate principiile și înțelegerile care au stat la baza arhitecturii europene de securitate fondat pe baza Ligii Națiunilor. Uniunea Sovietică n-a acceptat frontierele rezultate prin negocierile Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) inclusi pe cele ale României. N-a respectat voința popoarelor de a trăi în pace cu vecinii expresia cea mai elocventă este agresiunea sa asupra României, Finlandei și a țărilor Baltice din anii 40. Ceea ce se întîmplă în Ucraina astăzi arată că liderii de la Moscova se comportă ca și Stalin în perioada premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial.
Locotenentul colonel dr. Marin Butuc de la Agenția pentru Știință și Memorie Miliară din Ministerul Apărării din R. Moldova a prezentat cîteva aspecte ale unui războiul ,,lingvistic” derulat de entități ostile din spațiul de Estic la adresa securității R. Moldova. Acest tip de război pentru R. Moldova are pe de o parte un trecut istoric deoarece în acest teritoriu ocupantul rus/sovietic a acționat pentru a construi o identitate moldovenească diferită de cea română iar pe de alta o în cadrul a unei bune părți a populației din Basarabia matricea identitară moldovenească există. Din perspectiva securității națională această problemă nu este doar una de tip lingvistic ci este una de apărare în fața unei agresiuni care poartă amprenta unui război glotonimic. Concluzia lui Marin Butuc este că trebuie să avem grijă de limba națională deoarece reprezintă un instrument al țării de solidarizare și consolidare a întregii societăți. Cs. I dr. Silviu B. Moldovan (Consilul Național de Studiere a Arhivelor Securității) a prezentat conferința România și Marea Neagră. Considerații asupra unei istorii actuale. Agresiunea rusă declanșată în februarie 2022 a readus în atenția specialiștilor dar și a opiniei publice problema identității ucrainene. Sunt prezentate momentele considerate de istorici fundamentale în lupta ucrainienilor pentru afirmarea identității naționale începînd cu toamna anului 1917 cînd a inceput procesul de prăbușire a imperiului țarist și de afirmare a identității naționale in acest spațiu inclusiv a celei ucrainene. Informații importante inclusiv din arhivele naționale au fost aduse în fața participanților au fost prezentate pentru a arăta cum și cine a preluat lupta pentru identitate națională a ucrainienilor în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Dr. Silviu B. Moldovan consideră că problema ucraineană trebuie rezolvată definitiv prin respectarea identității și a suveranității ucrainene așa cum cere întreaga comunitate internațională.
Gheorghe I. Brătianu. Savantul cetățean sub vitregia vremurilorcare s-au abătut asupra neamului românesc
Gheorghe I. Brătianu a aparținut unei familii în care conștiința națională și patrotismul au fost far călăuzitor in viață. Spiritul civic și educația primită din fragedă copilărie au făcut ca acesta să fie în viltoarea unor evenimente fondatoare pentru statul român cum a fost Primul Război Mondial sau tragice cum au fost cele premergătoare și de final ale celui de-al Doilea Război Mondial. Col. (r.) dr. Dan PRISĂCARU, a prezentat cîteva repere privind viziunea lui Gheorghe Brătianu asupra politicii externe a României care trebuia să se adapteze la provocările de securitate apărute în Europa după 7 martie 1936. Dr. Anca Otu de la Arhivele Militare Naționale Române, a prezentat participarea lui Gheorghe I. Brătianu front pentru eliberarea teritoriilor ocupate de URSS(1941-1945). Cu această ocazie a adunat informații pentru lucrarea care il va consacra-Marea Neagră. Tînărul istoric dr. Tudor Vișan-Miu, de la Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, a adus in atenția participanților informații inedite privind rolului lui Gheorghe I.Brătianu în evenimentele de la 23 August 1944. Prof. univ. dr. Ion Giurcă, de la Universitatea Națională de Apărare ,,Carol I” a scos în evidență faptul că odată cu incheierea celui de-al doilea război mondial pentru istoricul Gheorghe I. Brătianu va începe o perioadă extrem de complicată și grea. Cercetările efectuate în arhivele CNSAS scot în evidență că arestarea sa a fost ”un act pregătit mediatic”. Calvarul trăit de savantul istoric Gheorghe I. Brătianu a fost prezentat de Col. (r.) Dan Poinar de la Asociația Națională a Cultului Eroilor ,,Regina Maria”, Filiala Bihor pe baza mărturiilor lăsate posterității de unii reprezentanți ai elitei românești întemnițați la Sighet. Conferențiarul aduce o serie de informații privind data morții marelui istoric și a cauzelor decesului. Majoritatea istoricilor consideră că evenimentul tragic s-a produs între 23 aprilie și 27 o dată precisă nu poate fi stabilită cu exactitate după cum nici cauza morții nu este clară. Cercetări ulterioare vor face lumină și în această privință.
Conferința internațională ”Gheorghe I. Brătianu Și Chestiunea Mării Negre. Actualitatea unei viziuni strategice privind spațiul de securitate din bazinul pontic” a fost un eveniment cu dublă semnificație prin obiectivele propuse și calitatea intervenților din partea participanților din români și străini. A fost marcată nevoia de a ne prețui și cinsti valorile naționale și de aici evenimentul corelat cu dezvelirea unui bust al marelui istoric pe esplanada Casei Pogor a fost o lecție de pedagogie națională. A fost totodată și o dezbatere științifică asupra rolului pe care il poate juca cercetarea istorică și din alte domenii conexe istoriei pentru conturarea unor politici publice cum este cea de securitate și de apărare. Organizatorii merită toate felicitările și pot fi luați ca reper și pentru alte instituții de educație, cercetare și cultură.
București, 12 iulie 2023
Prof.univ.dr.
Constantin Hlihor