• HOME
  • REVISTA GEOPOLITICA
    • BOARD
      • DIPLOMATS
      • NATIONAL BOARD
      • INTERNATIONAL
    • 2023
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 96-97/2022
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 92-93/2022
    • 2021
      • nr. 91/2021
      • nr. 89-90/2021
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 86/2021
    • 2020
      • nr. 85/2020
      • nr. 84/2020
      • nr. 83/2020
      • nr. 82/2020
    • 2019
      • nr. 81/2019
      • nr. 80/2019
      • nr. 78-79/2019
      • nr. 77/2019
    • 2018
      • nr. 76/2018
      • nr. 75/2018
      • nr. 74/2018
      • nr. 73/2018
    • 2017
      • nr. 72/2017
      • nr. 71/2017
      • nr. 70/2017
      • nr. 68-69/2017
    • 2016
      • nr. 67/2016
      • nr. 66/2016
      • nr. 64-65/2016
      • nr. 63/2016
    • 2015
      • nr. 62/2015
      • nr. 61/2015
      • nr. 60/2015
      • nr.59/2015 EN
      • nr.59/2015 RO
    • 2014
      • nr. 58/2014
      • nr. 57/2014
      • nr. 56/2014
      • nr. 54-55/2014
    • 2013
      • nr. 53/2013
      • nr. 52/2013
      • nr. 51/2013
      • nr. 49-50/2013
    • 2012
      • nr. 48/2012
      • nr. 47/2012
      • nr. 46/2012
      • nr. 44-45/2012
    • 2011
      • nr. 43/2011
      • nr. 41-42/2011
      • NR. 40/2011
      • nr. 39/2011
    • 2010
      • nr. 38/2010
      • nr. 36-37/2010
      • nr. 35/2010
      • nr. 33-34/2010
    • 2009
      • nr. 32/2009
      • nr. 31/2009
      • nr. 30/2009
      • nr. 29/2009
    • 2008
      • nr. 26/2008
      • nr. 25/2008
      • nr. 28/2008
      • nr. 27/2008
    • 2007
      • nr. 24/2007
      • nr. 23/2007
      • nr. 22/2007
      • nr. 21/2007
    • 2006
      • nr. 20/2006
      • nr. 19/2006
      • nr. 18/2006
      • nr. 16-17/2006
    • 2005
      • nr. 14-15/2005
      • nr. 13/2005
      • nr. 12/2005
      • nr. 11/2005
    • 2004
      • nr. 09-10/2004
      • nr. 07-08/2004
      • nr. 06/2004
      • nr. 04-05/2004
    • 2003
      • nr. 02-03/2003
      • nr. 01/2003
  • EDITORIAL
  • APARIȚII EDITORIALE

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ASOCIATIA “ION CONEA”
    • SCOP
    • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • Carti TOP FORM
  • G-FOCUS
  • Comanda GEOPOLITICA!
  • ABONAMENTE
  • G-FOCUS
  • CONTACT
  • GDPR
  • 26/09/2023
You are here: Home / TOPICS / GEOPOLITICS / BRICS și noua geopolitică economică internațională 

BRICS și noua geopolitică economică internațională 

by https://www.geopolitic.ro/author/

Ar putea noua bancă de dezvoltare, “Banca BRICS”, să acționeze ca o alternativă la centralizarea financiară occidentală?

Charles Pennaforte

22 de agosto de 2023

Declinul vechii ordini conduse de americani și europeni este un fapt din ce în ce mai concret. Trăim vremuri noi. Exemplele sunt nenumărate: pierderea influenței geopolitice, economice și ideologice. Să analizăm cazul Noii Bănci de Dezvoltare (New Development Bank (NDB), “Banca BRICS”, și să încercăm să răspundem la următoarea întrebare: poate funcționa NDB ca o alternativă la centralizarea financiară occidentală? Mai exact, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială vor menține controlul și vor impune prescripțiile neoliberale asupra ofertei de credite internaționale?

Am dori să atragem atenția asupra unui detaliu din majoritatea analizelor de până acum ale BND. Cele mai multe dintre ele se referă aproape exclusiv la impactul economic al băncii asupra arhitecturii financiare globale, lăsând deoparte aspectele geopolitice pe care instituția le va provoca pe scena internațională. Impactul economic și financiar va fi, fără îndoială, important. Impactul geopolitic va fi și mai mare.

Secolul XXI a adus o serie de transformări în economia internațională și în relațiile internaționale. Republica Populară Chineză s-a impus ca un actor mondial important ca urmare a creșterii sale economice începând cu anii 1980. Odată cu sfârșitul Războiului Rece, economia capitalistă a cunoscut un boom, în același timp în care SUA și Europa și-au început procesul de declin treptat în actualul Ciclu sistemic de acumulare, condus de Washington (Arrighi 1996). Acest context a oferit o “fereastră de oportunitate” pentru o acțiune antisistemică din partea mai multor țări precum China, Rusia, India și Brazilia (Pennaforte 2021).  Fiecare cu propriile obiective politice, economice și strategice, dar cu gândul la o lume multipolară și multilaterală.
Crearea BND în 2015 a fost prima inițiativă financiară (instituțională) în afara axei euro-atlantice după 1945.  De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, nord-americanii și europenii au comandat sistemul financiar internațional care, de-a lungul timpului, a impus o serie de măsuri economice pentru a acorda credite, prin intermediul FMI, țărilor în curs de dezvoltare care doreau să se industrializeze. Aceste măsuri economice au avut un impact major asupra societății prin impunerea unor reduceri de cheltuieli care au afectat întotdeauna domeniile sociale, au provocat o încetinire a investițiilor și au dus la recesiune, în special în America Latină.

BND a fost concepută în 2014, cu ocazia summitului BRICS de la Fortaleza, și a devenit operațională la Shanghai (China) în 2015, cu un capital autorizat de 100 de miliarde de dolari. Pentru prima dată în istorie, țările “emergente” sau cele din Sudul global s-au apucat să creeze o organizație financiară care să ofere împrumuturi comunității internaționale. Cu ajutorul BND, numeroase țări interesate de finanțare vor putea să își avanseze proiectele de dezvoltare în condiții mai bune.

NBD plasează BRICS ca un posibil protagonist global în disputa pentru zonele de influență în sistemul internațional și ar putea constitui un mecanism geopolitic și economic important în actualul moment de tranziție sistemică către un scenariu în care axa Washington-Bruxelles își va pierde influența. Un nou centru de furnizare a creditelor va aduce noi perspective pentru nenumărate țări care nu vor mai depinde neapărat de FMI sau de Banca Mondială pentru a-și începe sau continua procesele de dezvoltare.

Por Charles Pennaforte, professor de Geopolítica do Curso de Relações Internacionais da Universidade Federal de Pelotas. 

Referências 

Arrighi, Giovanni. O Longo Século XX. Rio de Janeiro, Editora Contraponto/Unesp: 1996. 

Pennaforte, Charles. Movimentos Antissistêmicos e Relações Internacionais: Uma perspectiva teórica para compreender o sistema-mundo. Pelotas: Editora Universidade Federal de Pelotas, 2020. 

Related

Filed Under: GEOPOLITICS

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

AUTHORS

PARTENERI

Carti Geopolitica

International Board

PHOTOSGALLERY

2023


2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings











Carti GeoStrategie

Carti GeoIntelligence

Carti Fenomenul terorist






Carti GeoEconomie




Arta Militara



Carti Geoistorie

Academica





Comunicare





Carti Drept International

Carti Civilizatie si Cultura





Carti Psihologie


Carti Sociologie



KEYWORD

Asia Centrală (26) Azerbaijan (27) Black Sea (43) carte (37) China (71) conflict (36) cooperare (29) criza (30) energie (28) energy (27) EU (44) Europa (35) European Union (40) geopolitica (157) geopolitics (54) globalizare (55) identitate (26) integrare (28) internationala (32) Irak (47) Iran (62) Islam (41) lansare (44) marea neagra (94) NATO (96) Orientul Mijlociu (29) putere (26) religie (26) Romania (184) Rusia (123) Russia (78) securitate (85) security (48) strategy (26) SUA (77) terorism (56) terrorism (34) Turcia (67) Turkey (38) Ucraina (57) UE (98) Ukraine (48) Uniunea Europeană (54) USA (30) şcoală (33)

Social Media

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Google+
GeoPolitica Copyright © 2015 - Log in