by Marilyn Stern
Middle East Forum Webinar
Alireza Nader, fost cercetător senior la RAND Corporation și senior fellow la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (FDD), este director de angajament la Uniunea Națională pentru Democrație din Iran (NUFDI). Nader a participat la un webinar al Forumului pentru Orientul Mijlociu din 14 aprilie (video), într-un interviu cu Cliff Smith, director al Proiectului din Washington al Forumului pentru Orientul Mijlociu, despre condițiile cu care se confruntă protestatarii care contestă regimul iranian. Următorul este un rezumat al comentariilor lui Nader:
Din 2017 au avut loc șapte revolte împotriva Republicii Islamice. Mii de persoane ucise de regim în timpul revoltei din 2019 au stimulat protestele, dar după arestarea și uciderea lui Mahsa Amini în custodia poliției în septembrie anul trecut, demonstrațiile în masă s-au extins de pe străzile din Teheran în orașe, orașe și sate din Iran. Represiunea brutală a regimului împotriva poporului a variat de la “împușcarea în ochi a tinerilor și a femeilor în timpul demonstrațiilor” până la torturarea și executarea tinerilor prizonieri. Ca răspuns, revoluționarii au trecut de la demonstrațiile în masă la rezistența împotriva regimului în alte moduri.
Iranienii “sărbătoresc trecutul preislamic al Iranului” în situri naționale, cum ar fi mormântul regelui persan Cyrus cel Mare, și se adună pentru a sfida regimul în timpul sărbătorilor naționale tradiționale, multe dintre ele de origine zoroastriană. Forțele de securitate nu au intervenit în timpul unei adunări la un mormânt din Shiraz, unde protestatarii l-au sărbătorit pe Hafez, vechiul poet persan. Acest lucru vine în sprijinul rapoartelor conform cărora aceste forțe, inclusiv elemente ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), dezaprobă acțiunile regimului împotriva poporului. Chiar dacă cadrele violente ale acestor forțe paramilitare încă “angajate ideologic” față de Ayatollahul Khamenei au un comportament “inuman și violent” față de poporul iranian, există persoane în cadrul acestor forțe care nu își pot exprima public dorința de a nu mai exista Republica Islamică.
Revoluția a devenit mai localizată, organizată de “comitete de cartier” care se angajează în acte de rezistență. Unele femei din Teheran continuă să refuze să poarte hijab-ul obligatoriu, uneori arătându-se cu îndrăzneală astfel lângă “mașini de poliție și agenți de securitate ai regimului”. Chiar dacă multe dintre ele sunt bătute și arestate, forțele de securitate se tem din ce în ce mai mult să le provoace pe aceste femei. Regimul folosește tehnologii avansate pentru a le monitoriza pe femeile care renunță la hijab pentru a le trimite avertismente prin SMS.
În ultimele luni, mii de tinere școlărițe din peste trei sute de școli au fost otrăvite. Nader este convinsă că regimul trimite un avertisment femeilor iraniene, deoarece fetele de liceu, cărora li s-au alăturat părinții și profesorii lor, au avut un rol esențial în conducerea demonstrațiilor. Deși acest atac în masă nu a fost suficient mediatizat în presa occidentală, Nader crede că otrăvirile reprezintă o încercare a regimului de a descuraja noi proteste și demonstrații.
Personajul din exil care “a apărut ca lider al opoziției în rândul unor straturi largi de iranieni” este prințul moștenitor Reza Pahlavi. Împreună cu alți activiști, acesta a vorbit în numele revoluției la Conferința de Securitate de la Munchen, ceea ce este semnificativ, deoarece la conferințele anterioare au participat oficiali ai regimului din Republica Islamică. Susținătorii l-au “asaltat” pe Pahlavi atunci când a vorbit la Universitatea Oxford, iar când a apărut la Los Angeles pentru a vorbi în numele poporului iranian, au fost prezenți aproximativ 80.000 de susținători ai protestelor. Deși Pahlavi a obținut sprijinul “monarhiștilor constituționali”, mulți dintre iranienii care preferă o “republică parlamentară” îl susțin, de asemenea, în calitate de “lider figurativ”.
Este ușor pentru cei din afara Iranului să aibă impresia eronată că revoluția s-a domolit din cauza slabei acoperiri mediatice în limba engleză. Lipsa de sprijin din partea comunității internaționale, precum și răspunsul administrației Biden, care a oferit “puțin dincolo de retorică”, contrazic energia rezistenței de pe teren în Iran. Ignorând încercările regimului de pe rețelele de socializare de a semăna diviziune și de a sabota impulsul mișcării, “marea majoritate” a iranienilor au decis să “lase deoparte diferențele” și sunt uniți și hotărâți în așteptările lor că regimul va fi răsturnat.
Diaspora iraniană a exercitat presiuni asupra aliaților europeni prin organizarea de proteste în masă în orașe precum Paris, Berlin și Bruxelles. A avut loc o schimbare vizibilă a viziunii Europei asupra Republicii Islamice în lumina politicii eșuate a acordului nuclear, cunoscut și ca Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA). Un “obstacol major” este reprezentat de reticența oficialilor europeni de a desemna Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) drept organizație teroristă. În pofida grevei foamei în curs de desfășurare a unui iranian în Marea Britanie, Marea Britanie a refuzat să acționeze.
De asemenea, Germania refuză să includă IRGC pe lista neagră. Autoritățile de acolo nu au închis mai multe “așa-zise centre religioase” conduse de Iran care au fost implicate în acte de terorism, inclusiv un atac recent, legat de IRGC, asupra unei sinagogi din Berlin. În plus, prin furnizarea de drone lui Putin pentru a ataca Ucraina, regimul “combate în mod activ interesele europene în Europa de Est”. De asemenea, regimul continuă să vizeze americani pentru asasinare. “JCPOA nu este răspunsul la această problemă. Răspunsul la problema pe care o prezintă Republica Islamică este răsturnarea acestui regim și înlocuirea lui cu o democrație seculară susținută de majoritatea poporului iranian.”
Multe guverne europene au o istorie de liniștire a Iranului care datează de zeci de ani. Asasinatele și actele teroriste comise de Teheran în Europa au stârnit puține reacții guvernamentale. Un impediment cheie este Joseph Borell, “oficialul european responsabil pentru portofoliul nuclear”, care este un apropiat al lui Robert Malley, trimisul american pentru Iran. Borell insistă că JCPOA poate opri programul nuclear iranian, “contrar tuturor dovezilor”. Borell și alți oficiali europeni fie “nu doresc ca revoluția din Iran să reușească, fie nu cred că va reuși”.
The Biden administration pays lip service to defending human rights, saying it is a “major part of U.S. foreign policy,” yet does little for the women’s struggle for human rights in Iran. Senior administration officials still hope Iran will rejoin the nuclear agreement. In lobbying the U.S. and Europe to pass JCPOA, Iranian regime proxies mislead the public with anti-war rhetoric while helping Iran cover up its “crimes against humanity.” Iranian Americans and their allies are aware of the manipulation by the Islamic Republic’s proxies, but American media offer a veneer or legitimacy to such actors. Publications such as Foreign Affairs still offer a platform from which these networks can operate.
Israel, however, understands the importance of Iran’s ongoing revolution, because it knows the regime’s downfall would benefit not only benefit the Iranian people, but the entire world by ending the leading state sponsor of terrorism. Meanwhile, the regime continues to fuel conflict via its partners, proxies, and terrorist organizations across the Middle East.
Iranian Americans actively advocate for the passage of the Mahsa Act in Congress, named for Mahsa Amini, which enjoys bipartisan support. If adopted, the act will ask the Biden administration to directly sanction Supreme Leader Ayatollah Khamenei and Iran’s president, Ebrahim Raisi, who is responsible for executing innocent Iranians. The Mahsa Act is a “good starting point,” and the public can play a key role in its passage by pressuring more members of Congress to become co-sponsors. The common goal of the people of Iran is to overthrow the Islamic Republic and “hold a referendum” to choose their own political system and replace the tyranny of the ayatollahs with a secular government.
Marilyn Stern este coordonator de comunicare la Middle East Forum
Sursa: https://www.meforum.org/64350/alireza-naderwhither-the-iranian-uprising?utm_source=Middle%20East%20Forum&utm_campaign=c34ab503c0-MEFW_nader_2023_04_21_10_22&utm_medium=email&utm_term=0_086cfd423c-c34ab503c0-[LIST_EMAIL_ID]&goal=0_086cfd423c-c34ab503c0-34110265&mc_cid=c34ab503c0