25.01.2022, lt. col rtr. 

Psiholog militar, geograf militar,
Președintele Centrului de Geografie Istorică Militară din Republica Moldova,
Membru onorific al Societăților de Geografie din India și România (Prahova)

Cuvintele-cheie:

jocurilor reflexive, spații reflexiv inovatove, analiza reflexivă, psihoistorie, cleodinamică, operații reflexive, foresingt, hotar doctrinar-strategic, noduri istorice, bifurcări istorice.

1. Epistimiologia Teoriei Jocurilor Reflexive

Consider necesar de a familiariza cititorul succinct cu epistimiologia Jocurilor Reflexive.

Teoria Jocurilor Reflexive (TJR) este un domeniu interdisciplinar cu multiple conexiuni în istorie, geografie, politologie, filosofie, geopolitică, matematică, statistică, psihologia personalității și mulțimii, sociologie, psihoistorie, psiholingvistică ș.a..

• Сe reprezintă reflexele?

Reflexul (din latină reflexus – reflectat) este o reacție stereotipă (standard, identică în condiții identice) a unui organism viu la orice efect (stimul), cu participarea receptorilor și sub controlul sistemului nervos. Reflexele există la organismele vii multicelulare care au un sistem nervos și sunt realizate printr-un arc reflex. Reflexul este principala formă de activitate a sistemului nervos.

• Ce reprezintă jocurile reflexive?

Jocurile reflexive sunt reacții și acțiuni constiente, subconștiente, inconștiențe ale funcțiilor rationale și iraționale care se manifestă ca aspect vital sau social.

• Cum pot fi determinate jocurile reflexive?

Prin studii permanente a comportamentului omului, grupului social sau populației. Analiza continua a fluxurilor informaționale până la momentul atestării efectelor reflexive.

Însăși ideea de management și control reflexiv a luat naștere în contextul cercetării aplicate la Cercul Metodologic de la Moscova, numit mai târziu școala profesorului Shchedrovitski¹ G.P.

Autorul ideei și noțiunii de jocuri reflexive este profesorul V. Lefebvre, doctor în pshologie, doctor în matematică, care a lucrat la un institut militar clasificat și se ocupa de cercetărea automatizării procesului decizional a sistemelor de comandă (inclusiv nuclear). După emigrare în SUA devine consilier personal al președintelui R. Reigan pe problemele reflexiei și conflictului. Activitatea profesorul V. Lefebvre în echipa președintelui R. Reigan în mod direct au formulat geopitica SUA din acea perioadă și a determinat strategiile de dezmembrare a URSS.

În 1967, după publicarea primei ediții a cărții sale ,,Structuri conflictuale”, termenul de jocuri reflexive a intrat în circulație academică, iar ideea în sine a început să se dezvolte într-o direcție specială a psihologiei matematice aplicate. Printre primii adepți a prof. Lefevre V.A. au fost Baranov V.P., Lepsky V.E., Trudoliubov A.F.. Prof. Lefebvre V. a definit TJR drept „procesul de transfer al motivelor unei persoane către altă persoană”, sau „transferul de motive din care derivă o decizie predeterminată”. Drujinin V. și Kontorov D. au distins în el forme externe și interne. Având în vedere cele de mai sus, vom înțelege jocurile reflexive ca o activitate de management reflexiv desfășurată pe bază de reflexie și prin reflexie.

Un loc deosebit în acest context ocupă ,,Teoria mediilor reflexive active de dezvolatre inovativă” a prof. Lepski Vladimir, doctor, prof. univ., membru al AȘ din Rusia. În esență este o teorie, care concretizează la maxim teoria prof. Lefebvre V., accentele fiind puse pe capacitășile sinergetice a individului, grupului social, statelor, care prin aplicații reflexive pot fi dirijate operațional. Menționez că teoriile prof. Lepski V. au intrat în arsenalul activ al politicii și gepoliticii ruse actuale și stau la baza aplicațiilor reflexive internaționale. Sistemele reflexive trebuie sa fie complexe, mozaice, capabile de autorganizare, cu calități sinergetice. Cu alte cuvinte, complexitatea generează un haos, iar capaciatea sinergetică a sistemelor asigură dirijarea haosului și stabilizarea lui. Se formează un paradox- impulsul reflexiv extern² activează haosul local care este dirijat din interiorul sistemelor atacate. Astfel prezența reflexiei externe rămâne neobservată, iar populația și guvernarea în stare incertă.

Teoria prof. Lepskii V. percepe omul ca sistem informațional- inovativ ,,bio-cibernetic”, dar cu însușiri emotive și cognitive, capabil să se autoorganizeze datorită capacitățlor intelectuale și, totodată parte componentă a fractalului informational- inovativ maternal. În lucrările sale prof Lepski V. relatează: ,,Metodele psihosemantice permit a reconstrui tabloul implicit al lumii înconjurătoare specifice subiectului, pe care el poate să nu le conștientizeze și care se actualizează în regim de consum. Spațiile semantice pot fi concepute ca baza a autoorganizării reflexive a conștienței subiectului, precum și organizării activității grupului de subiecți”, ,,Principiul bifurcării subiecților asigură transformarea dinamică a individului în subiectul grupului informațional, care activează în concordanță cu alți subiecți și mediul activ- inovativ”.

În cercetările și practicile sale prof. Ig. Smirnov remodelează totalmente spațiul psihosemantic al unui individ aparte. Iar prof. Lepskii V. tinde să schimbe și reorganizeze spațiile semantice a unor mulțimi, din anumite spații geografice, prin sisteme informaționale sofisticate. El înaintează postulatul că subiecții primind impulsul reflexiv inițial de reorganizare, în contuare vor menține singuri spațiile geosemantice proprii, remodelate și infiltrate din exterior. Acest aspect este specific Moldovei în perioada 1992-2021 prin reflexia nodului modal transnistrean. Astfel vedem că dacă Lefebvre V. operează pre și post- factum în spațiul semantic al geopolitici, V. Lepskii progresează în teoriile sale și lucrează ,,aici” și ,,acum “, cu alte cuvinte ,,timpul prezent” este un subiect al transformărilor reflexive.

După ce am făcut cunosțință cu bazele teoretice a prof. Lefebvr Vl. și Lepskii Vl, ajungem la concluzia că toate evenimentele din politica internă, externă, relații internaționale pot fi calculate și predeterminate, încât o supraputere sau bloc de supraputeri (G-7, G-8, G-20) vor putea construi noi realității diplomatice, atingăndu-și scopurile.

Exemplu concret îl putem găsi în mesajele reflexive a președintelui rus Vl. Putin pe problema Ucrianei și Donbasului sau concentrarea trupelor militare la perimetrul hotarelor Ucrainei în anii 2020-2022. Aceste mesaje conțin nu numai construcții psholingvistice subliminale, dar și reprezintă o refelixie care afectează un spațiu geografic extins, de la Donbass până la Bruxelles, Londra și Wașhington, NATO, UE și ONU. Iar afirmația lui Vl. Putin despre lipsa sensului de existență a civilizației fără Rusia, induce în mod dramatic noi refelixii diplomatice și doctrinare în Occident. După cum vedem președintele Putin V. este în cunoștință de cauză ce înseamnă reflexia, iar conslierii lui (cu studii în domeniul reflexiei) construiesc discursuri reflexive pentru el la diferite forumuri internaționale și presa occidentală. Acest studiu de caz succinct ne confirmă faptul că TJR a ocupat poziția binemeritată în politica și geopolitica rusă, ca o teorie inovativă efectivă. Atestăm un nou gen de reflexii- cel militar, iar profesorul Lepskii V. devine reprezentatul efectiv al celei de a patra abordări în paradigma TJR.

În Moldova, lucrul asupra aspectului umanist defensiv al reflexiei a început în anul 2000 după apariția unor publicații și formarea școlii psihologice militare moldovenești, introducerea funcțiilor de psholog militar în armata și psihologiei militare ca disciplină de studiu la Academia Forțelor Armate. În prezent în Moldova la Academia de Administrare Publică se desfășoară lucrul asupra tezei de doctorat ,,Teoria Jocurilor Reflexive în geopolitică și viața socială” menită să înlăture decalajul doctrinar- teoretic dintre Moldova și țările deținătoare. Teza se deosebește în fond prin noi abordări, care nu se întâlnesc la clasicii TJR. Teza reprezintă o sinteză a activității teoretico- aplicate a autorului pe parcursul a 22 ani în domeniul psihologiei și geografiei militare ca discipline integrate în cadrul unui domeniu nou -Teoriei Jocurilor Reflexive.

Primele publicații la temă dată în Moldova sunt:

1. Parcevschii N., Regulamentul pregătirii psihologice a militarilor Armatei Naționale, 2001, ed. MA RM, Chișinău, 18 pagini A5; 2. Parcevschii N., Metodica pregătirii psihologice a militarilor Armatei Naționale, 2002, ed. MA RM, Chișinău, 124 pagini A5; 3. Parcevschii N., Metodica pregătirii psihologice a militarilor pentru acțiuni de luptă și menținere a păcii (tematică clasificată), 2002, ed. MA RM, Chișinău, 74 pagini A5; 4. Parcevschii N., Metodica mozaică de analiză psiholingvistică a textelor (tematică clasificată), 2003, ed. MA RM, Chișinău, 56 pagini A4; 5. Frunzeti T., Dulea G., Parcevschii N. ș.a. Coordonate ale psihologiei militare aplicate, 2009, ed. Centrul Tehnic- Editorial al Armatei, București, 309 pagini A5; 6. Parcevschii N., Irenologie, Geografia militară a Moldovei, 2017, ed. RealPrint , Chișinău, 333 pagini A4.

Aceste publicații au avut un rol de transfer și reorientare a mentalității Homo militaris moldavia din spațiul doctrinar sovietic spre cel european. Iar participarea militarilor moldoveni la operația militară din Irak a demonstrat eficiența reflexiei din cadrul scolii psihologice militare moldovenești în spațiul acestei țări arabe.

2. Studiu de caz al reflexiilor ruse privitor la Donbass, Ucraina și România

Reflexiile ruse le putem găsi în mesajele președintelui rus Vl. Putin pe problema Ucrianei și Donbasului sau concentrarea trupelor militare la perimetrul hotarelor Ucrainei în anii 2020-2022. Aceste mesaje conțin nu numai construcții psholingvistice subliminale, dar și reprezintă o refelixie care afectează un spațiu geografic extins, de la Donbass până la Bruxelles, Londra și Wașhington, NATO, UE și ONU. Iar afirmația lui Vl. Putin despre lipsa sensului de existență a civilizației fără Rusia, induce în mod dramatic noi refelixii diplomatice și doctrinare în Occident.

După cum vedem președintele Putin V. este în cunoștință de cauză ce înseamnă reflexia, iar consilierii lui (cu studii în domeniul reflexiei) construiesc discursuri reflexive pentru el la diferite forumuri internaționale și presa occidentală (ex. discursul pentru concernul mediatic Bloomberg 2016 s.a).

În continuare mă voi referi la evinementele din luna ianuarie 2022. Reflexiile ruse la subiectul Donbass și Ucraina, cerința Rusiei de retragere a contingentului SUA din România.

În urma analizei surselor mass- media atestez apariția unor stări afective în Ucraina, Moldova și România și oscilații ,,brouniene” în spațiul informational al acestor țări, cu precădere în România (lista surselor mass- media ce abordează subiectul este impunătoare, iar unele surse fac parte din sistemului reflexiv rus, cum ar fi agentia media ,,Sputnic,, din Moldova și Romania).

Sesizez aparția anxietății în masă pe fondul militar-politic, specifică etapei incipiente a haosului dirijat. Rusia nu avansează în continuare, dar stopează reflexiile la pragul oscilațiilor majore, pentru a nu provoca stări afective dramatice până la momentul ,,C”. Menționez că planificarea strategică reflexivă include câteva variante de acțiuni, respectiv există și câteva variante a momentelor ,,C,,. Nu mă îndoiesc că există și varianta militară, dar aceasta va fi aplicată în cazul în care Ucraina va cădea în cursă ecuației de substituție ,,provocăre – reflexie- feedback”. Fără feedback la provocare componenta militară nu poate fi aplicată (ex. conflictul nistrean din 1992, conflictul ruso-georgian 2008). Cu alte cuvinte Rusia se află în libera alegere a acțiunilor sale și nu întâmpină obstacole de ofensivă pentru realizarea doctrinelor sale geopolitice. Sunt de părerea că acest fapt plasează Rusia în poziție favorabilă față de alte state UE și NATO. Am sesizat că tactica respectivă este folosită de Rusia minim de două ori pe an, pentru a menține spațiul UE în tensiune reflexivă incertă. Această stare de lucruri îi permite să acumuleze reserve la compartimentul planificare strategică reflexivă.

În mass-media rusă apare o reflexie psiholingvistică bine structurată, care inoculează administrației de la Kiev idea că Ucraina va pierde în fața Rusiei, și fără o agresiune militară în teritoriul ei national. Consider că Ucraina la etapă actuală gestionează slab fluxurile informaționale în așa numitul război informational. Paralel Occidentul încearcă să aplice o altă reflexie la adresa Rusiei, precum că Kremlinul se va lovi de sancțiuni fără precedent dacă va începe agresiunea în Ucraina. Sunt de părerea că Occidentul, făcând aceste declarații, nu i-a în calcul profiling-ul lui Putin Vl.. Problema trebuie privită mult mai profund, din pozițiile ,,doctrinei Putin” despre spațiul semantic rus.

Consider că Ucraina exagerează privitor la pericolul militar rus în dorința absolut sinceră de aderare la UE si NATO, dar totodată Ucraina nu sesizează că a început sa facă jocul reflexiv rus. Rusia la rândul sau scuturâ sistemul de guvernare ucrainean, pentru a-l provoca la acțiuni nechibzuite și ulterior a învinui Ucraina de agresiune impotriva cetețenilor ruși din Donbass (paternul Osetiei 2008). Motivul enunțat al agresiunii militare va fi pretinsul genocid al cetățenilor rusi, iar Rusia va incepe operația militară antigenocid (similară 1992 din Moldova și operația de constrângere la pace a Georgiei 2008). Rusia la moment se află în asteptarea feedback-ului la reflexia implantată.

Atestez că Rusia posedă și aplică efectiv strategiile reflexive în politica regională și continentală (globală). O altă abordare este că Ucraina, Moldova și România nu posedă școli teoretice în teoria reflexiei, structuri de aplicare a reflexiilor și practică în domeniu. Accentuez faptul că Rusia este nu numai o putere nucleară, dar posedă o doctrină militară ajustată la realitățile obiective ale lumii și la final este un aplicant global de constructe reflexive.

Care sunt soluțiile corecte în astfel de situații?

Apelez la necesitatea de a recurge, în primul rând, la analiza sistematică a incursiunilor reflexive de către specialiști sau structurile specializate. Se va ține cont că orice reflexie include elementul de provocare, precum și feedback-ul ca reacție (ex. conflictul militar nistrean 1992). În rândul doi, determinarea variantelor acțiunilor reflexive. În rândul trei tonifierea guvernării de la Kiev pe cale diplomatică. La final tonifierea populației din Ucriana, Moldova și România.

Consider necesar de accentuat că acest studiu succinct bazat pe analiza unei situații concrete demonstrează faptul că Teoria Jocurilor Reflexive a ocupat poziția binemeritată în politica și geopolitica rusă, ca o teorie inovativă efectivă.

Referințe bibliografice.

1. Айзек Азимов. Академия. Moсква. Изд. Эксмо. 2018, стр. 352.

2. Лепский В.. Рефлексивные процессы и управление. 2006. – Т. 6. – № 1. – С. 26-37. – http://www.reflexion.ru.

3. Лефевр B., Адамс-Веббер Дж. // Рефлексивные процессы и управление. 2001. – Т. 1. – № 1. – С. 34-46. – http://www.reflexion.ru.

4. Лефевр В.. Закон саморефлексии: возможное общее объяснение трех различных психологических феноменов / В.А. Лефевр // Рефлексивные процессы и управление. 2003.

5. Лефевр В.. Ментализм и бихевиоризм: слияние? / В.А. Лефевр // Рефлексивные процессы и управление. 2004. – Т. 4. – № 1. – С. 75-98. -http: //www. reflexion, ru.

6. Лефевр В.. О самоорганизующихся и саморефлексивных системах / В.А. Лефевр // Рефлексивные процессы и управление. 2005. – Т. 5. -№ 1. – С. 29-34. – http://www.reflexion.ru.

7. Лефевр, В.А. Алгебра совести / В.А. Лефевр. М.: Когнито-Центр, -2003.-426 с.