Col.(r) Dmytro OLKHACHUK
La 8 ianuarie 2020, aeronava Boeing 737-800NG a companiei Ukraine Inter-national Airlines (zborul PS752, numărul de înregistrare) care avea ruta Teheran – Kiev a dispărut de pe radar la aproximativ 4:30, la doar câteva minute după ridicarea în aer.
Toate cele 176 de persoane aflate la bord au decedat – 167 de pasageri şi 9 membri ai echipajului. Printre morţi se numără cetăţeni iranieni – 82 de persoane, canadieni – 63 de persoane, 11 cetăţeni ucraineni – 2 pasageri şi 9 membri ai echipajului, 10 cetăţeni suedezi, 4 – din Afganistan, 3 – din Germania şi 3 – din Marea Britanie. Trebuie menţionat că aeronava fabricată în 2016 a fost primită de compania ucrai-neană direct de la fabrica Boeing, şi a avut ultima revizie pe 6 ianuarie 2020.
Conform primei reacţii din partea iraniană, avionul s-a prăbuşit din motive tehnice care au dus la oprirea motorului.
Ulterior, pe 9 ianuarie, premierul canadian, Justin Trudeau, a făcut prima declaraţie oficială potrivit căreia avionul ucrainean a fost lovit de o rachetă iraniană, citând informaţiile canadiene că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer. Partea canadiană a precizat că acest lucru s-ar fi putut întâmpla neintenţionat.
De asemenea, oficialii de top din Ucraina au declarat că partea ucraineană a avut dovezi ale unui atac de rachetă asupra unui avion de pasageri, lângă Teheran, înainte de declaraţia oficială a Iranului. Secretarul Radei Naţionale de Securitate şi Apărării, Alexei Danilov, a declarat: „Ştiam aceste informaţii înainte de a fi lansate de respectaţii noştrii parteneri din alte ţări … Experţii au găsit dovezi că este vorba de o rachetă. Este foarte probabil să ştim numele acestei rachete, ştim când a fost cumpărată de autorităţile iraniene şi ştim cine a cumpărat-o.” Potrivit acestuia, fotografiile transmise de experţi arată că racheta a lovit cabina pilotului.
La 11 ianuarie, preşedintele iranian Hassan Roogani a recunoscut că armata iraniană a doborât în mod neintenţionat un avion Boeing 737 al companiei din Ucraina. El a ordonat găsirea autorilor acestei tragedii. Amir Ali Hajizadeh, comandantul Forţei Aeriene a Corpului Gărzii Revoluţionare Islamice, a raportat că operatorul de apărare aerian iranian a decis în mod independent să lanseze o rachetă de croazieră în avion, nereuşind contactul comenzii, identificând greşit aeronava drept „rachetă de croazieră”.
The New York Times a autorizat videoclipul, care arată cum avionul, care a decolat de pe aeroportul din Teheran, a fost lovit de o rachetă. Acest videoclip a fost confirmat de o echipă de anchetatori Bellingcat pentru a confirma că racheta a lovit avionul ucrainean.
La 11 ianuarie a fost înfiinţat un grup internaţional de coordonare a investigaţiilor. Este condus de ministrul afacerilor externe al Canadei, François-Philip Champagne. Autoritatea aviaţiei civile iraniene a anunţat că va efectua decriptarea cutiei negre, dar va permite experţilor ucraineni să fie prezenţi în timpul procedurii. Cu toate acestea, până pe data de azi, 15 martie, Iranul nu a predat niciodată înregistratoarele de bord părţii ucrainene, motivând-o prin focarul mondial de coronavirus. Dacă este necesar, datele casetei negre pot fi trimise în Ucraina, Franţa sau Canada pentru decriptare.
Autorităţile iraniene au spus că o investigaţie privind prăbuşirea unui avion ucrainean în apropiere de Teheran ar putea dura între unul sau doi ani. Cu toate acestea, doar decodarea cutiilor negre va dura până la două luni.
Pe 21 ianuarie, Organizaţia Aviaţiei Civile Iraniene a publicat un raport în care explica modul în care avionul ucrainean a fost doborât. Aeronava se afla la o altitudine de 2.400 m. Aeronava Boeing a primit două rachete de clasa „aer-sol”, trase din sistemul de rachete antiaeriene „Tor-M1”. Acest complex este fabricat în Rusia. Complexul „Tor-M1” este proiectat pentru a atinge ţintele aeriene pe o rază de aproximativ 12 km şi la altitudini de până la 6 km. Rachetele sunt de fapt cumpărate în Rusia şi folosite de Corpul Gărzii Revoluţionare Islamice.
Cu o zi mai înainte, Teheran a tras rachete balistice către două baze americane din Irak, ca răspuns la lichidarea generalului iranian Kassem Suleimani de către SUA.
În ziua atacului asupra Boeingului ucrainean, armata iraniană a sesizat activitatea avioanelor militare americane din jurul graniţelor, precum şi ţintele aeriene care se îndreptau spre obiecte militare iraniene. Prin urmare, apărarea aeriană a Iranului a fost adusă în alertă sporită.
Avionul ucrainean a fost confundat cu o ţintă militară după ce, decolând de pe aeroportul din Teheran, s-a îndreptat spre baza Corpului Gărzii Revoluţionare Islamice.
Mii de proteste au izbucnit după prăbuşirea UIA din Iran. În mare parte tinerii au protestat, mulţi dintre protestatari cunoşteau personal pe oamenii ucişi în accident. Protestatarii au acuzat autorităţile că au ascuns adevărul şi chiar câţiva prezentatori TV au fost eliberaţi de la televiziunea locală.
Responsabilitatea individuală a anumitor persoane care au făcut clic pe buton este o parte a problemei. Aşadar, dacă Iranul constată eroarea umană totală în raportul final, nu va însemna că statul îşi asumă responsabilitatea şi vina.
Prăbuşirea avionului Ukraine International Airlines peste Teheran a urmat prăbuşirii avionului militar MN17. În ceea ce priveşte aeronava ucraineană, investigaţia abia începe, iar ancheta atacului asupra Boeingului malaezian este deja pendinte în Olanda. În plus, distrugerea zborului de pasageri în iulie 2014 în Donbas este unul dintre episoadele din cazul Ucrainei împotriva Rusiei, care va fi soluţionat de Curtea Internaţională de Justiţie. Va folosi Rusia prăbuşirea avionului din ianuarie în Iran ca argument în favoarea sa în aceste procese?
