În Aula Academiei Române şi în Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional, s-a desfăşurat conferinţa omagială „Apărarea frontierelor Marii Uniri – 1919”, eveniment desfăşurat în contextul sărbătoririi Zilei Armatei Române şi al rememorării eforturilor armatei române de acum un secol pentru apărarea hotarelor României întregite.
Evenimentul a fost organizat de Academia Română în colaborare cu Statul Major al Apărării şi a fost focalizat pe evocarea unor teme de interes major privind contextul geopolitic internaţional complicat al anului 1919 şi rolul armatei române în gestionarea unei permanente instabilităţi la frontiere şi în contracararea frecventelor atacuri externe.
România era prinsă atunci între două focare bolşevice: Moscova stalinistă şi Buda-pesta lui Béla Kun ce plănuiau un atac decisiv împotriva sa menit să o transforme într-un alt satelit al Moscovei, invocându-se ca pretext un inventat litigiu privind Basarabia şi Bucovina. În pofida informaţiilor vehiculate şi a unor evidente concentrări de trupe sovietice la frontierele României, atacul pe frontul de est nu a mai avut loc; în schimb ofensiva maghiară de la 17 iulie 1919 a avut ca rezultat o contra-ofensivă a armatei române care a ocupat Budapesta la 4 august 1919 provocând căde-rea guvernului comunist maghiar şi stăvilirea, pentru o vreme, a expansiunii comunismului spre centrul Europei.
Conferinţa a fost deschisă în Aula Aca-demiei Române de către Preşedintele Academiei Române, academician Ioan-Aurel Pop, care a evocat contextul internaţional al Marii Uniri, ce a cuprins trei etape distincte: proclamarea (la 27 martie / 9 aprilie; 15/28 noiembrie, respectiv 1 decembrie 1918), recunoaşterea internaţională (prin sistemul de tratate de la Paris) şi a treia, cea mai complexă etapă, fixarea şi apărarea frontierelor. În continuare au luat cuvântul general-locotenent dr. Cătălin Zisu, comandant al Comandamentului Logistic Întrunit, general-maior (ret.) Mihail Ionescu, director al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară şi Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române.
Cu acest prilej, Academiei Române i-a fost conferită Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, ca apreciere pentru întreaga activitate ştiinţifică şi culturală în slujba naţiunii române.
Partea a doua a conferinţei a fost consacrată evocării contextului geopolitic internaţional al anului 1919, în care România a depus un amplu efort diplomatic şi militar pentru apărarea Marii Uniri realizată prin proclamaţiile de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia. Generalul Nicolae Ciucă, Şeful Statului Major al Apărării, a marcat Ziua Statului Major al Apărării (12 noiembrie) prezentând o prelegere cu tema „Statul Major al Apărării – 160 de ani în slujba ţării”. În încheierea evenimentului a fost subliniată necesitatea unei mai bune cunoaşteri a istoriei României de către tânăra generaţie şi în special a unor aspecte ale acesteia mai puţin cunoscute, cenzurate sau ignorate în perioada comunistă.
La eveniment au participat membri ai Academiei Române, generali şi ofiţeri, cadre didactice universitare, cercetători din institutele Academiei Române, specialişti din Statul Major al Apărării, Comandamentul Logistic Întrunit, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, studenţi şi cursanţi din instituţiile de învăţământ superior ale armatei, elevi din colegiile militare.
RS
