„Libertatea este naturală,… nu ne-am născut doar cu ea, dar şi cu pasiunea să ne-o apărăm” (Étienne de La Boetie)

Natura umană mereu a luptat pentru dreptul libertăţii, însă şi acest drept natural este îngrădit – o stare naturală, ajunsă sub protecţia securităţii instituţiilor naţionale şi supranaţionale, aşa precum „pentru NATO, obiectivele rămân aceleaşi: securitate permanentă pentru toţi“¹. În timp, libertatea naţiunilor europene devenise o necesitate de a fi protejate şi securizate în spiritul libertăţii şi democraţiei, după încetarea Războiului Rece, a destrămării imperiului sovietic. Astfel Alianţa Nord Atlantică a devenit unica alianţa militaro–politică cu capabilităţi de apărare şi asigurare a securităţii, şi pentru naţiunile est europene, în faţa potenţialelor ameninţări. Asumându-şi cu precădere extinderea geospaţială de securitate a naţiunilor, Alianţa Nord Atlantică a ajuns la hotarul interferenţelor geopolitice cu Federaţia Rusă, pe dimensiunea geospaţială Marea Baltică – Marea Neagră, precum şi în faţa unui spectru multidimensional de ameninţări. Ameninţările şi provocările la adresa securităţii au direcţionat la poziţionarea şi extinderea obiectivelor geocardinale ale alianţei şi, pe plan extern, către o „noua dinamică de securitate în spaţiul euro-atlantic şi formate de cooperare pentru provocări emergente”, în scopul consolidării eforturilor de cooperare multidimensională „Consolidarea rezistenţei Alianţei Nord Atlantice la frontiera de est şi proiecţiile de stabilitate în vecinătatea estică”, poziţionează România, în calitatea sa de aliat, un pivot geostrategic la Marea Neagră, precum şi în cadrul trilateralei geospaţiale – aerospaţiale şi maritime a celor trei mări, Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Adriatică.

Spectrul problematic a crizelor actuale la adresa securităţii şi obiectivele geo-cardinale ale Alianţei Nord Atlantice reprezintă subiecte de analiză şi dezbateri în cadrul forumurilor şi conferinţelor internaţionale, preocupând şi mediul academic. Astfel, „NATO Partnership Studies Center” din cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au organizat, în perioada 28–30 septembrie 2017, cea de–a II-a ediţie a „Bucharest Security Conference” – o platformă de analiză şi dezbateri pe teme de securitate recurente sau emergente. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale şi Cartierul General al NATO din Bruxelles. În ediţia a II-a, din 2017, organizatorii „Bucharest Security Conference” au creionat relieful cardinal al tematicii «Noua dinamică de securitate din spaţiul euro-atlantic: formate de cooperare pentru provocări emergente», în mai multe sesiuni de analiză şi dezbatere cu privire la „Evoluţiile securităţii în vecinătatea estică” şi „Mediul de securitate actual: posibile răspunsuri teoretice”. Evenimentul din acest an a fost focusat pe dimensiunea geospaţială a Europei Centrale şi de Est, prin formatele noi create la frontiera de est NATO precum: Formatul Bucureşti – B9 şi Iniţiativa celor Trei Mări – 3SI. Sesiunea „Bucharest Security Conference 2017”, a fost inaugurată de către prof. univ. dr. Vasile Secăreş, rectorul fondator al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) – profesor în cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, preşedintele Centrului de Studii al Parteneriatului NATO. Temele abordate de către experţi din mediile academic, diplomatic, militar, universitar (doctoranzi, masteranzi, studenţi), jurnalistic şi de business au adus în atenţia instituţiilor de cercetare, precum şi celor care caută răspunsuri şi măsuri de precauţie la provocările securităţii spaţiului euratlantic şi din spaţiul vecinătăţii estice: Republica Moldova şi Ucraina.

O problemă politică nerezolvată la timp direcţionează la crearea mai multor probleme politice, pentru ca astăzi, instituţiile naţionale şi internaţionale, cu precădere Alianţa Nord Atlantică şi UE, să fie preocupate de „construirea rezistenţei la frontiera euro–atlantică şi proiectarea stabilităţii în vecinătatea estică”, probleme reliefate în discursul bunului meu Profesor, Ioan Mircea Paşcu – profesorul şi politicianul eminent, pe care Soarele-l menţine mereu cu ochii luminaţi, luminându-i cărările şi zborurile spre toate coordonatele Terrei, de la Bucureşti la Bruxelles, de la Bruxelles la Tokyo, Washington, Berlin etc. pentru promovarea şi coordonarea valorilor culturii politice europene şi, din nou la Bucureşti, unde este aşteptat, cu nerăbdare, şi de studenţii SNSPA-ului, pentru predarea cursurilor de politică în relaţii internaţionale şi coordonarea demersurilor ştiinţifice. De asemeni, este de remarcat accentul cuvântului rostit pentru deschiderea „Bucharest Security Conference 2017”, de către profesorul Remus Pricopie, rectorul SNSPA, urmat de discursuri şi dezbateri pe cele mai stringente probleme de securitate. Au fost reuniţi în cadrul conferinţei înalţi oficiali de la Cartierul General al NATO, reprezentanţi ai UE, oficiali din ministerele de apărare şi externe, diplomaţi de carieră, reprezentanţi ai mediului academic, precum şi decidenţi importanţi, experţi din spaţiile de est ale frontierei NATO şi UE -, personalităţi de la care avem multe de învăţat, precum arta diplomaţiei de la ES Teodor Viorel Meleşcanu – ministru al Afacerilor Externe al României şi prof. univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu, preşedinte al Senatului şi decan al Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, prof. univ. dr. Gl.(r) Mihail Ionescu – Departamentul de Relaţii Internaţionale – SNSPA, Daniel Dăianu – membru al Academiei Române şi al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu – guvernatorul Băncii Naţionale a României. Este important de remarcat faptul că în cadrul „Bucharest Security Conference 2017” a fost invitată şi Maia Sandu – preşedinte al Partidului de Acţiune şi Solidaritate din Republica Moldova, având un discurs critic la adresa actualei guvernări din Moldova, reliefând şi problematica securităţii din spaţiul est european.

„Bucharest Security Conference 2017” a adunat peste 50 de vorbitori internaţionali, miniştri, înalţi oficiali, cadre universitare şi reprezentanţi ai mediului privat din Europa de Est şi Centrală, UE şi SUA. Peste 150 de participanţi au fost reprezentanţi ai ministerelor, companiilor private, grupurilor de reflecţie, experţi, mass-media. O serie de propuneri importante dezbătute în cadrul conferinţei vor fi prezentate ministrului afacerilor externe, pentru a fi discutate cu partenerii polonezi, în contextul promovării Formatului B9. Una dintre principalele concluzii a fost necesitatea continuării acestei iniţiative şi de desfăşurare a unei noi conferinţe în toamna anului 2018, în contextul unui nou summit al Formatului B9.

Drd. Larisa N. HAREA^