• The EU claims legal authority (“competence“) to regulate the press and news media.
• In this context, the report offers no definition of what constitutes “journalism” and what will be regulated, but instead recommends “debate among all stakeholders on … guidance to courts“.
• A large portion of the report relates to the internet, new media and search engines. Internet search engines are proposed to be included within media regulation.
• The report specifically endorses Cass Sunstein‘s comments on the internet and extremism. The HLG report says that “Cass Sunstein, for example, raises concerns that the internet will enable people to be less engaged in society, given increasing capabilities for personalised filtering and the decreasing presence of … newspapers… undoubtedly have a potentially negative impact on democracy… we may come to read and hear what we want, and nothing but what we want. … The concern is people forgetting that alternatives do exist and hence becoming encapsulated in rigid positions that may hinder consensus-building in society.” The report continues, “Information isolation and fragmentation, together with an inability to check and evaluate sources, can have a damaging impact on democracy“.
• To tackle this, search engines are proposed to be included within media regulation. Search engines are highlighted as having a major impact upon content viewed and the prominence in which it is presented: – “the new media environment increases the importance of ‘gate-keepers’, digital intermediaries who are the access route to the internet (for example search engines and social networks) … For these actors, only the EU has the effective capacity to regulate them“
• Sites reproducing articles (“news aggregators” and “digital intermediaries“) could be subject to new restrictions requiring balanced content. The report says that “Digital intermediaries, such as search engines, news aggregators, social networks… should be included in the monitoring of the sector. The increasingly important role they play in either improving or restricting media pluralism should be considered, especially as they start producing content. However, care must be taken to distinguish between media that publish original work directly, and services that allow users to republish or link to other peoples’ work.“
• It is proposed that there should be a subsidy supporting responsible journalism, to news media meeting defined criteria – “There should be streamlining and coordination of support and funding for quality journalism”.
• The report recommends there should be research fellowships to train investigative journalists – “In order to build up cadres of professional journalists competent to operate in … investigative journalism, journalistic fellowships should be offered [at] Universities and research centres … to be funded by the EU. … The fellowships would be particularly valuable for investigative journalism, or for training journalists to mediate between complex subjects such as science, technology, finance or medicine and the wider public.“
• The report recommends that “Media literacy should be taught in schools starting at high-school level. The role media plays in a functioning democracy should be critically assessed as part of national curricula“.
• “[T]he HLG notes the founding of the Centre for Media Pluralism and Media Freedom in Florence in December 2011, entrusted with generating policy studies and papers” and “the funding of research projects such as MEDIADEM (European media policies: valuing and reclaiming free and independent media in contemporary democratic systems)“
• The European fundamental rights agency is unveiled as a major actor in the strategy.
• The EU would become a regular presence on the news. It is recommended that “EU political actors have a special responsibility… in triggering European news coverage. The Presidents of the EU institutions should regularly organise interviews with… national media from across the EU.“
• It is also recommended that “funding for cross-border European media networks (including such items as translation costs, travel and coordination costs) should be an essential component of European media policy. Support for journalists specialised in cross-border topics should be included in such funding.“

The following observations and comments could be made about the above: –

• Many were surprised that Prime Minister David Cameron and the UK government refused to create a new press regulator in response to the Leveson Report. Was the reason because they were already awaiting the European HLG report and a coordinated European action plan? It appears that the British government has been pushing for controls on social media since the summer riots of 2011. The British public has become used to policy laundering, where the British government pushes the EU to introduce unpopular measures, then blames these on someone else.

• The proposals to control search engines should be regarded as significant. The proposals would control access to information, rather than merely the news media alone.
• The technology to modify search results is already highly sophisticated, having been refined in China for over a decade. Google recently withdrew anti-censorship functions from its search engine – some allege under pressure from the government of China, which had been reducing access to Google services. Meanwhile Chinese internet controls have greatly increased in sophistication, for example, with the ability to detect and sever connections when Tor, Onion, encryption or Virtual Privacy Networks (VPNs) are in use.
• In respect to “consensus-building in society“, although the European HLG report says “It is clearly not possible to force people to consume media they do not wish to“, equally nothing in the report appears to rule out restricting access to certain material or viewpoints.
• The European HLG recommendations should be seen in the context of proposals, in both the EU and the UK, to record internet searches and websites visited. The EU Telecommunication Data Retention Directive is currently under review and the European Parliament voted in 2010 for this to be expanded to record all internet searches.

• The HLG report is an outline statement of general principles, with the detail yet to come.
• This report marks the public announcement of a long-term war on media freedom that has been carefully planned in advance, since at least 2011.
• This is only the beginning. The funding of the new Centre for Media Pluralism and Media Freedom and of research projects such as MEDIADEM will create an industry to generate new proposals and new regulations.

• The EU is set to appear as a regular feature on our news, with the creation of new EU press agencies, media channels, and EU-funded and EU-trained reporters, reporting a new style of “cross-border” European story, featuring the EU and its institutions. EU politicians and leaders of EU institutions are going to be on the news regularly.
• It appears the EU is set to emerge from the shadows and take centre-stage in political coverage, as the real policy-making government of Europe.

• By interesting contrast, the EU has been moving to reduce internal transparency and access to documents, such as legislation in draft. There will be more seen, but less content.

• The proposals for “pluralism” and balance seem likely to significantly affect many internet alternative news sites.
• Sites which include a mixture of both “aggregated” news (links from other sites or articles reproduced from other sites) and original content – perhaps the majority of alternative news sites – appear to fall under new proposed controls on balanced coverage.
• The mention of courts sounds ominous. The European Court of Justice (ECJ) has played a significant role in advancing the scope and powers of the EU, and in effect acts as a major law-making body in its own right.

• The report does not mention the significant audience movement away from traditional mainstream news media, such as TV and newspapers, which appears to reflect widespread dissatisfaction with the type of news coverage and content it seeks to advocate.
• The proposal to subsidise such news reflects the fact the public just won’t buy it.
• Although unstated, perhaps this is why the report aims to re-educate the public, starting in school.

• There is an obvious conflict between genuine pluralism in the media and the aim of “consensus-building in society“. The HLG report is concerned with the latter. Welcome to a new form of “pluralism” – one that is regulated, harmonised and politically-orthodox.
• Historically, controls on the press have always suppressed criticism of governments, never increased balance.
• Mainstream media coverage in general features striking bias – pro-government bias, both in terms of the amount of coverage and prominence, relative to opposing viewpoints.
• It would be naive to think that new requirements for balanced coverage would in any way reduce pro-government bias in reporting. For example, do we expect that the report’s concern about “people forgetting that alternatives do exist and hence becoming encapsulated in rigid positions” is also intended to call for greater coverage of alternative viewpoints critical of the establishment? Is this likely to mean that mention of the events of 9-11 should in future be balanced by mentioning that a significant proportion of the population disputes the official account? Would reporting on new counter-terrorism security measures be balanced by reporting that the majority of the population does not agree they are justified? Would reporting of the debate in Parliament be balanced by mentioning that certain issues are prohibited from discussion, or that both government and opposition are led by Bilderbergers who hold similar views to each-other and support similar policies?
• Even-handed balance is not practiced by the mainstream media – for example, they have not presented the version of events from viewpoint of the Gaddafi government in Libya or Assad in Syria, despite some reasonable justification for this. Reporting in the run-up to the invasions of Afghanistan and Iraq was not even-handed, with considerable grossly non-factual reporting, such as the fantasies about bin-Laden’s caves at Tora-Bora. However, it is not this type of reporting that governments are seeking to change.

• The creation of new “cadres of professional journalists… for… science, technology, finance or medicine” suggests these are key areas where European Commission has been unhappy with the presentation or wants to take control of the debate. Think of alternative medicine, GM crops, global warming, nuclear power and the banking crisis, to mention a few. These are fields in which the alternative media has had significant impact.

How should we respond to this?

The main thing is not to be passive – these are still only proposals and have yet to be formally accepted by the European Commission. Now is the time for protest and opposition.Developments in the United Kingdom are worth watching because the UK is believed to be bidding to lead cyber-security and policing in Europe. There is overwhelming public disapproval of internet surveillance proposals – parliamentary consultation on the legislation received 19,000 emails against, 0 in favour.However, although the legislation may have stalled (temporarily), the £ multi-billion investment in the internet surveillance programme has not. It appears the government approach to democracy has reached the stage of “So, how are you going to stop us?” They have realised that the opposition may be vocal, but is also disorganised and has no strategy against implementation without public consent.One factor the government may have overlooked is that the British government internet surveillance strategy requires a public-private partnership and the active cooperation of commercial operators such as search engine providers (e.g. Google) and social networks. Although the government may not be moved by public opinion, it seems extremely likely that commercial organisations would be deeply affected by bad publicity and falling sales. Coordinated consumer pressure could easily provide a major set-back to government plans, and probably set the scene for a complete roll-back – if only opposition could be coordinated.Unfortunately, this aspect of the government analysis is correct – public opposition is disorganised and largely ineffective. This is mainly due to passivity and complacence. As an adjunct to a previous survey of the introduction of ID cards worldwide, the author of this article also read about any opposition to these schemes, nation-by-nation. Although introduction of these schemes was being organised and coordinated globally, opposition was disorganised and rarely organised even at a national level – the globalist side had almost completed its victory before the general public had even woken up. Despite the article being read by hundreds of thousands of people and translated into several different languages, barely a handful of people responded to the invitation to contact the author. This is reflective of the level of passivity which has hampered the organisation of real opposition.If there is ever going to be any opposition, this is the time to establish contact with others, to get a trans-national opposition off the ground. We have to build real bridges between people – direct, human contact, face-to-face where possible – before the EU begins to monitor, regulate and close access to the internet. At present, it is relatively easy to read and publish articles, to find and link up with people who disagree with the mainstream, globalist agenda – soon, this could be much more difficult, when we can no longer communicate easily.This is also the time to download and save information from the internet, particularly valuable knowledge about subjects such as alternative medicine, science and the real history of our society. Store it permanently, on disc or better still on paper. Let’s make sure they can’t take it away from us.This is the time to establish an alternative internet, which they can’t control. Three main strands have been mentioned in articles recently: –

• setting up alternative, independent internet networks – via PirateBox , Freedom Box or similar devices
• the “Dark Net” or “Deep Web” of hidden webpages not listed by search engines
• untraceable email via pseudonymous remailers, such as Mixmaster and Cypherpunk, to beat attempted state mass-surveillance of communications

It is also worth implementing anti-surveillance measures, such as described in this – Techniques For Avoiding Surveillance And The Censor.

We don’t know how much time we have – let’s not waste it.
(You are invited to contact the author.)

Războiul asupra libertăţii media: subminând media online independent alternativă, UE va “reglementa” motoarele de căutare pe internet

Nathan ALLONBY

de Nathan Allonby

Global Research, 20 ianuarie 2013

Regiune: Europa

Tema: Dezinformarea media

Un nou raport scris pentru Uniunea Europeană recomandă reglementarea ştirilor de pe internet, modificând motoarele de căutare pentru a controla accesul la “site-uri ale conspiraţiei”, crearea agenţiilor de ştiri europene guvernamentale şi antrenare a noi “cadre de jurnalişti profesionali … pentru… ştiinţă, tehnologie, finanţe şi medicină”.

Raportul de asemenea grăbeşte politicienii UE şi conducătorii instituţiilor UE să acorde conferinţe de ştiri regulate, pentru a ieşi din umbră şi să preia centrul scenei drept conducători reali ai Europei. Aceasta marchează începutul unei noi perioade pentru UE şi a controlului său asupra media. Dacă citiţi aceasta în SUA în SUA sau Canada, fiţi conştienţi că ceea ce vine în Europa ar putea veni în America de Nord, datorită Zonei de cooperare euro-atlantică. Acest proces de convergenţă prin care Europa şi America de Nord vor adapta politici similare asupra “libertăţii”, justiţiei şi securităţii, are să fie implementat până în 2014, care pare aplicabil la ultimele propuneri media.

Raportul (Media liberă şi pluralistă pentru a sprijini democraţia europeană) a fost publicat în această lună de un Grup de Nivel Înalt (GNÎ), format de Comisia Europeană, care a inclus fostul preşedinte al Letoniei şi un fost ministru de justiţie german. Politica din spatele acestui raport a fost în evoluţie continuă de ceva timp. Ţelul descris în 2011 a inclus : – oportunitatea de a “recuceri” libertatea presei, cu ţări ţintă specifice incluzând Ungaria, Franţa, Italia, România şi Bulgaria; de a creşte acoperirea Uniunii Europene şi să reglementeze internetul şi social media precum Twitter şi Facebook. Ultimul din aceste ţeluri a primit atenţia UE de la revoltele din Londra. (A se vedea Presa în Europa: Libertatea şi pluralismulîn pericol | EurActiv)

Unele din punctele cheie în acest raport sunt listate mai jos:

• UE pretinde autoritatea legală (“competenţa“) de a reglementa presa şi media de ştiri.
• În acest context, raportul nu oferă nicio definiţie a ceea ce constituie “jurnalismul” şi ce va fi reglementat, dar în loc recomandă “dezbatere între toţi asupra … îndrumare în instanţă“.
• O porţiune mare a raportului este legată de internet, new media şi motoarele de căutare. Motoarele de căutare pe Internet sunt propuse să fie incluse în reglementările media.
• Raportul specific întăreşte comentariile lui Cass Sunstein asupra internetului şi extremismului. Raportul GNÎ spune că “Cazul Sunstein, de exemplu, ridică îngrijorări că internetul va permite oamenilor să fie mai puţin angajaţi în societate, dat fiind capacităţile crescute pentru filtrare personalizată şi scăderea prezenţei … ziare… fără dubiu au un impact potenţial negativ asupra democraţiei… putem ajunge să citim şi să auzim ceea ce vrem şi doar ceea ce vrem. … Îngrijorarea sunt oamenii care uită că alternative există şi aşadar devin încapsulaţi în poziţii rigide care pot stânjeni crearea de consens în societate.” Raportul continuă, “Izolarea şi fragmentarea informaţiei, împreună cu o inabilitate de a verifica şi evalua sursele, poate avea un efect devastator asupra democraţiei“.
• Pentru a gestiona aceasta, motoarele de căutare se propune să fie incluse în reglementarea media. Motoarele de căutare sunt reliefate ca având un impact major asupra conţinutului văzut şi proeminenţa în care este prezentat: – “mediul new media creşte importanţa ‘gardienilor’, intermediari digitali care sunt ruta de acces către internet (de exemplu motoarele de căutare şi reţelele sociale) … Pentru aceşti actori, numai UE are capacitatea efectivă de a-i reglementa “
• Site-uri reproducând articole (“agregatori de ştiri” şi “intermediari digitali“) pot fi subiect la noi restricţii cerând conţinut echilibrat. Raportul spune că “Intermediarii digitali, precum motoarele de căutare, agregatorii de ştiri, reţelele sociale … trebuie incluşi în monitorizarea sectorului. Rolul tot mai important pe care ei îi joacă fie în îmbunătăţirea sau restrângerea pluralismului media trebuie luat în considerare, în special că ei încep să producă conţinut. În orice caz, trebuie avută grijă pentru a distinge între media care publică direct opera originală şi servicii care permit utilizatorilor să republice sau să creeze legături cu munca altor oameni.“
• Se propune că ar trebui să fie un subsidiu sprijinind jurnalismul responsabil, media de ştiri să întrunească criterii definite – “Ar trebui să fie raţionalizarea şi coordonarea sprijinului şi finanţării pentru jurnalism de calitate”.
• Raportul recomandă că ar trebui să existe burse de cercetare pentru a-i educa pe jurnaliştii de investigaţii – “Pentru a crea cadre de jurnalişti profesionişti competenţi să opereze în … jurnalismul de investigaţii, burse jurnalistice ar trebui să fie oferite [la] universităţi şi centre de cercetare … să fie finanţate de UE. … Bursele vor fi în particular valoroase pentru jurnalismul de investigaţii sau pentru a educa jurnalişti să medieze între subiecte complexe precum ştiinţa, tehnologia, finanţe sau medicină şi publicul larg.“
• Raportul recomandă că “Alfabetizarea media trebuie învăţată în şcoli începând cu nivelul liceului. Rolul pe care media îl joacă într-o democraţie funcţională trebuie evoluat critic ca parte a curriculelor naţionale“.
• “GNÎ notează fondarea Centrului pentru Pluralismul Media şi Libertatea Media în Florenţa în decembrie 2011, căruia i s-a încredinţat generarea de studii de politici şi lucrări” şi “fondarea de proiecte de cercetare precum MEDIADEM (Politici media europene: valorizând şi reclamând media libere şi independente în sistemele democratice contemporane)“
• Agenţia europeană a drepturilor fundamentale este dezvăluită ca un actor major în strategie.
• UE va deveni o prezenţă obişnuită la ştiri. Este recomandat ca “actorii politici UE au o responsabilitate specială … în determinarea acoperirii europene cu ştiri. Preşedinţii instituţiilor UE trebuie să organizeze în mod regulat interviuri cu … media naţionale de pe cuprinsul UE.“
• Este de asemenea recomandat ca “finanţarea pentru reţelele media transfrontaliere europene (incluzând asemenea probleme precum costurile de traducere, călătorie şi coordonare) trebuie să fie o componentă esenţială a politicii media europene. Sprijinul pentru jurnalişti specializaţi în subiecte transfrontaliere trebuie să fie inclus în asemenea finanţare.“

Următoarele observaţii şi comentarii pot fi făcute despre cele de mai sus:

• Mulţi au fost surprinşi că Primul Ministru David Cameron şi guvernul UK au refuzat să creeze un nou regulator de presă în răspuns la Raportul Leveson. A fost motivul că aşteptau deja raportul GNÎ european şi un plan de acţiune european coordonat? Pare că guvernul britanic a presat pentru control asupra social media de la revoltele din vara lui 2011. Publicul britanic a devenit obişnuit cu policy laundering, unde guvernul britanic împinge UE să introducă măsuri nepopulare, apoi dă vina pe altcineva.

• Propunerile de a controla motoarele de căutare trebuie privite ca semnificative. Propunerile vor controla accesul la informaţie, mai degrabă decât doar media de ştiri.
• Tehnologia de a modifica rezultatele căutării este deja foarte sofisticată, fiind rafinată în China de peste o decadă. Google recent a retras funcţiunile anti-cenzură de la motorul său de căutare – unii afirmă că sub presiune de la guvernul Chinei, care a redus accesul la serviciile Google. Între timp controalele pe internet chineze au crescut în sofisticare foarte mult, de exemplu cu abilitatea de a detecta şi a tăia conexiunea când Tor, Onion, encryption sau Virtual Privacy Networks (VPNs) sunt folosite.
• Cu privire la “construcţia de consens în societate“, deşi raportul GNÎ european spune “În mod clar nu este posibil de forţat oameni să consume media pe care ei nu doresc [să le consume]“, în mod egal în raport nimic nu pară să excludă restrângerea accesului la anumite materiale sau puncte de vedere.
• Recomandările GNÎ europene trebuie văzute în contextul propunerilor, atât în UE, cât şi în UE, de a înregistra căutările pe internet şi website-urile vizitate. Directiva europeană Telecommunication Data Retention Directive este în mod curent în revizuire şi Parlamentul European a votat în 2010 ca aceasta să fie extinsă pentru a înregistra toate căutările pe internet.

• Acest raport GNÎ este o declaraţie care schiţează principiile generale, cu detaliile urmând să vină.
• Acest raport face anunţul public al unui război pe termen lung asupra libertăţii media care a fost cu grijă plănuit în avans, cel puţin din 2011.
• Acesta este doar începutul. Fondarea noului Centru pentru Pluralism Media şi Libertatea Media şi proiecte de cercetare precum MEDIADEM vor crea o industrie pentru a genera noi propuneri şi noi reglementări.

• UE este setată să apară ca o prezenţă obişnuită în ştirile noastre, prin crearea a noi agenţii de presă UE, canale media, şi reporter finanţaţi de UE şi educaţi de UE, raportând un nou stil de poveste “trans-frontalieră” europeană, înfăţişând UE şi instituţiile sale. Politicienii UE şi conducătorii instituţiei UE vor fi la ştiri regulat.
• Pare că UE este setată să apară din umbră şi să ocupe centrul scenei în acoperirea politică, ca adevăratul guvern care face politicile Europei.

• Prin contrast interesant, UE s-a mişcat în direcţia reducerii transparenţei interne şi a accesului la documente, precum legislaţia în proiect. Vor fi mai multe văzute, dar mai puţin conţinut.

• Propunerile pentru “pluralism” şi echilibru par probabil să afecteze semnificative multe site-uri de ştiri alternative pe internet.
• Site-urile care includ o mixtură atât din ştirile “aggregate” (link-uri de la alte site-uri sau articole reproduse de pe alte site-uri) şi conţinut original – poate majoritatea site-urilor de ştiri alternative – par să cadă sub noile controale propuse asupra controalelor propuse asupra acoperirii echilibrate.
• Menţionarea curţilor sună de rău augur. Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a jucat un rol semnificativ în avansarea scopului şi puterilor UE şi ca efect acţionează ca un corp legislativ major în dreptul său propriu.

• Raportul nu menţionează mişcarea semnificativă de audienţă departe de media de ştiri tradiţională mainstream, precum TV şi ştiri, care pare să reflecte insatisfacţia larg răspândită legată de tipul acoperirii ştirilor şi conţinutul pe care pare să îl susţină.
• Propunerea de a oferi subsidii la asemenea ştiri reflectă faptul că publicul pur şi simplu nu va fi convins.
• Deşi nedeclarat, poate că de aceasta raportul ţinteşte re-educarea publicului, începând din şcoală.

• Există un conflict evident între pluralismul sincer din media şi scopul de a “construi consens în societate“. Raportul GNÎ este preocupat cu ultimul. Salută o nouă formă de “pluralism” – una care este reglementată, armonizată şi politic-ortodoxă.
• Istoric, controlul asupra presei a suprimat întotdeauna critica la adresa guvernelor, niciodată nu a crescut echilibrul.
• Acoperirea mainstream media în general include bias-uri izbitoare – bias pro-guvernamental, atât în termeni de cantitatea, cât şi de proeminenţa acoperirii, legat de puncte de vedere opuse.
• Ar fi naiv să gândim că noile cerinţe pentru acoperire echilibrată vor reduce în orice fel bias-ul pro-guvernamental în raportare. De exemplu, aşteptăm ca preocuparea raportului despre “oameni uitând că alternative există şi de aici devenind încapsulaţi în poziţii rigide” este de asemenea intenţionată să cheme pentru acoperire mai mare a punctelor de vedere critice ale establishment-ului? Este probabil să însemne că menţionarea evenimentelor 9/11 ar trebui să fie în viitor echilibrată de menţiunea că o proporţie semnificativă a populaţiei dispută relatarea oficială? Va fi raportarea asupra a noi măsuri de securitate contra-terorismului echilibrată de raportarea faptului că majoritatea populaţiei nu este de acord că ele sunt justificate? Va fi raportarea dezbaterii în Parlament echilibrată de menţionarea că anumite probleme este interzis să fie discutate sau că atât guvernul şi opoziţia sunt conduse de Bilderberg-i care au vederi similare şi sprijină politici similare?
• Balanţa corectă nu este practicată de mainstream media – de exemplu, ei nu au prezentat versiunea evenimentelor din punctul de vedere al guvernului Gaddafi în Libia sau Assad în Siria, în pofida unor justificări rezonabile pentru aceasta. Raportarea în pregătirile pentru invaziile din Afganistan şi Irak nu a fost echilibrat mânuită, cu raportări considerabile grosolane non-factuale, precum fanteziile despre peşterile lui bin-Laden la Tora-Bora. Oricum, acesta nu este tipul de raportare pe care guvernele caută să îl schimbe.

• Crearea a noi “cadre de jurnalişti profesionali … pentru… ştiinţă, tehnologie, finanţe sau medicină” sugerează că acestea sunt zone cheie unde Comisia Europeană a fost nemulţumită cu prezentarea sau doreşte să ia controlul dezbaterii. Gândiţi-vă la medicina alternativă, lanurile GM, încălzirea globală, puterea nucleară şi criza bancară, pentru a menţiona câteva. Acestea sunt câmpuri în care media alternativă a avut un impact semnificativ.

Cum ar trebui să răspund la aceasta?

Principalul lucru este a nu fi pasiv – acestea sunt încă numai propuneri şi trebuie încă să fie acceptate formal de către Comisia Europeană. Acum este timpul pentru protest şi opoziţie. Dezvoltările în Marea Britanie merită urmărite deoarece UK se crede să aibă şanse să conducă securitatea cibernetică şi elaborarea de politici în Europa. Există dezaprobare public copleşitoare a propunerilor de supraveghere a internetului. – consultările parlamentare asupra legislaţiei au primit 19.000 emailuri împotrivă, 0 pentru.Totuşi, deşi legislaţia se poate să fie împotmolită (temporar), investiţiile de multi-miliarde £ în programul de supraveghere a internetului nu s-au oprit. Pare că abordarea guvernamentală a democraţiei a atins stadiul “Aşadar, cum ne veţi opri?” Ei au realizat că opoziţia poate fi vocală, dar este de asemenea dezorganizată şi nu are nicio strategie împotriva implementării fără consimţământul publicului. Un factor pe care guvernul se poate să îl fi scăpat este că strategia de supraveghere a internetului a guvernului britanic necesită un parteneriat public-privat şi cooperarea activă a operatorilor comerciali aşa ca furnizorii de motoare de căutare (ex. Google) şi reţele sociale. Deşi guvernul se poate să nu fie mişcat de opinia publică, pare extrem de probabil că organizaţiile comerciale să fie profund afectate de publicitate proastă sau vânzări eşuate. Presiunea coordonată a consumatorilor poate cu uşurinţă furniza o retragere majoră a planurilor guvernamentale şi probabil să pregătească scena pentru o revenire completă – numai dacă opoziţia ar putea fi coordonată. Din nefericire, acest aspect al analizei guvernamentale este corect – opoziţia publică este dezorganizată şi în mare ineficientă. Aceasta se datorează pasivităţii şi complăcerii. Ca adjunct al unui studiu anterior asupra introducerii cardurilor ID în toată lumea, autorul acestui articol citeşte şi despre opoziţia la adresa acestor scheme, naţiune-cu-naţiune. Deşi introducerea acestor scheme a fost organizată şi coordonată global, opoziţia a fost dezorganizată şi rareori organizată la nivel naţional – partea globalistă a terminat aproape complet victoria sa înainte ca publicul general să se fi măcar trezit. În pofida articolului citit de sute sau mii de oameni şi tradus în câteva limbi diferite, abia o mână de oameni au răspuns la invitaţia de a contacta autorul. Aceasta reflectă nivelul de pasivitate, care a împiedicat organizarea unei opoziţii reale. Dacă va fi vreodată vreo opoziţie, acesta este timpul de a stabili contactul cu alţii, pentru a obţine o opoziţie trans-naţională de la sol. Noi trebuie să construim punţi reale între oameni – direct, contact uman, faţă-în-faţă unde este posibil – înainte ca UE să înceapă să monitorizeze, reglementeze şi să închidă accesul la internet. În prezent, este relativ uşor de citit şi publicat articole, de găsit şi creat legături cu alţi oameni care nu sunt de acord cu agenda mainstream, globalistă – curând, aceasta va fi mult mai dificil, când nu vom mai putea comunica uşor. Acesta este de asemenea timpul de a descărca şi salva informaţie de pe internet, în particular cunoaştere valabilă despre subiecte precum medicina alternativă, ştiinţă şi istoria reală a societăţii noastre. Depozitaţi-o permanent, pe disc sau mai bine pe hârtie. Să facem să fim siguri că ei nu ne-o pot lua.Acesta este timpul de a stabili un internet alternativ, pe care ei nu îl pot controla. Trei fire importante au fost menţionate în articole recent:

• aranjarea unei alternative, reţele de internet independente – via PirateBox , Freedom Box sau dispozitive similare
• “Dark Net” sau “Deep Web” al paginilor ascunse ne listate de motoarele de căutare
• Email untraceable via pseudonymous remailers, precum Mixmaster şi Cypherpunk, pentru a bate supravegherea de masă a comunicaţiilor tentată de stat

Merită de asemenea implementarea măsurilor anti-supraveghere, precum cea descrisă în acest articol – Tehnici pentru evitarea supravegherii şi a cenzorului.

Nu ştim cât timp mai avem – haideţi să nu îl irosim. (Sunteţi invitaţi să îl contactaţi pe autor.)