Pentru Dl. Vasile Simileanu abordarea problemelor care framanta lumea islamica nu este noua. Mai mult, ele se imbina, in cazul de fata, cu alte vechi teme discutate si expuse de autor in trecut, in variate lucrari avand ca subiect terorismul si influentele acestuia in crizele existente in lumea zilelor noastre. Ca atare, autorul paginilor ce urmeaza, Doctor in Geografie, cu specialitate in Geopolitica, s-a aplecat cu multa pricepere asupra obiectivului anuntat prin titlu. El este extrem de actual, nu numai in lumea islamica, ci pe intreaga suprafata a globului. Fac aceasta afirmatie tinand seama de numarul extrem de mare al adeptilor acestei religii. Ca urmare, peste un miliard de oameni sunt cercetati in continua lor miscare. Ei apar ca atare pe de o parte in interiorul lumii islamice, pe de alta in relatie cu restul mapamondului. De aici, se naste prima intrebare pentru autor: cum poate defini mai clar, in complexitatea lor, crizele si conflictele acestei populatii extrem de mobile? Privita in diversitatea ei etnica si geografica, in sciziunea ei confesionala, apare in mintea lectorului justificata intrebare: ce-i tine legati pe acesti oameni? Este firesc sa fie o problema de rezolvat in acest sens, mai ales daca se vede solidaritatea in actiune a islamicilor. in legatura cu ei se poate afirma, fara a gresi, ca, in cazul oricarui conflict major cu lumea exterioara, se actioneaza unitar. Toti se ajuta intre ei.

Aparent este o internationalizare, o interetnicitate a crizelor si conflictelor. in realitate, este o unitate impresionanta, uimitoare, care apara si misca un mare grup uman.

In acest caz s-ar putea spune ca crizele si conflictele actuale ale lumii islamice sunt probleme ale omului si societatii ale tuturor acelora care apartin religiei lui Allah. Varietatea cauzelor determinante pentru crize si conflicte este uriasa. Dar si aici este o aparenta. Cu subtilitate autorul a reusit s-o releve, permitand lectorului dornic sa citeasca mai departe de randul tiparit sa vada esenta, sa reduca adevarul la unitate.

Acest mod de tratare a problemelor, divizate in segmente mici - subcapitole semnificative - da posibilitatea specialistului, dar si omului de cultura medie, dornic sa se informeze, sa urmareasca usor ideile expuse sau sugerate de autor.

De multe ori, in afara capitolului special dedicat problemei, tema complexitatii cauzelor, crizelor si conflictelor apare pregnant in primul plan. Domnul Vasile Simileanu puncteaza constant interinfluenta intre cauzele care determina punerea intr-o miscare browniana a lumii islamice contemporane legata firesc prin mii de conexiuni de restul globului. Ea cauta constant sa ajunga la un anume sfarsit. Deoarece nu-l pot atinge islamicii lasa impresia ca efortul lor nu este suficient si bine definit.

Foarte probabil, o lectura directa a textelor originale, nu mediate, prin traduceri, ar fi putut rezolva mai bine problema discutata. Insotirea cuvantului scris de numeroase harti, grafice, tabele sinoptice fac textul mult mai clar, mai usor de inteles. aici se vede marele talent al autorului de grafician si cartograf, dar mai ales de om inzestrat cu stiinta de a extrage esentialul din ansamblu, de a evidentia particularul din general, astfel incat prin imagine sa se faciliteze intelegerea mesajului autorului.

Toate aceste elemente fac ca lucrarea semnata de Dl. Vasile Simileanu sa se citeasca usor, sa fie de mare interes si de o deosebita actualitate pentru oamenii zilelor noastre.

Prof. univ. dr. Radu Stefan VERGATTI

Introdus pentru prima data in limbajul stiintific, in anul 1899 , de catre profesorul universitar suedez Rudolf Kjellen pentru a defini stiinta ce studiaza, potrivit opiniei sale, statul si relatia sa cu spatiul, termenul de „geopolitica” a capatat de-a lungul timpului conotatii asupra carora acesta nu a putut sa reflecteze in mod suficient si profund. Altfel spus, continutul stiintific si faptic definit de termenul in cauza s-a imbogatit si diversificat etapa cu etapa, astfel ca pe parcursul celor peste 100 de ani de existenta, geopolitica s-a fundamentat ca un domeniu epistemologic pe deplin matur si de mare utilitate pentru intelegerea corecta a fenomenelor majore cu care se confrunta lumea contemporana, acestea neavând o conotatie spatiala explicita. Acest aspect si mai ales importanta abordarii geopolitice a evolutiei lumii in ansamblul ei ori din perspectiva entitatilor statale, ne conduce la opinia potrivit careia daca profesorul de la Universitatea din Upsala nu ar fi avut acea sclipire de geniu de a oferi aceasta noua dimensiune epistemologica cunoasterii in integralitatea sa, probabil cerintele realitatii social-politice ar fi impus o alta personalitate in acest rol. Cu alte cuvinte, am putea afirma, fara sa gresim, ca nu R. Kjellen a impus geopolitica in planul cunoasterii ci geopolitica l-a ales pe acesta sa o puna in lumina. Sigur, orice aparitie in domeniul cunoasterii prezinta o configuratie initiala care, de regula, include incarcatura stiintifica a acestuia, insa de-a lungul timpului si cu contributia celor ce cerceteaza fenomenul in cauza,  ea se dezvolta si se imbogateste continuu astfel ca secventele unor continuturi abordate in sectiuni sincrone au extensii din ce in ce mai ample. Situatia este similara si pentru geopolitica, deoarece domeniul de cunoastere acoperit de catre aceasta este cu mult peste ce a gândit si a realizat cercetatorul suedez, astfel ca astazi ea a devenit un amplu domeniu al cunoasterii care, gândindu-ne la experienta germana, ar trebui studiat aproape in intregul invatamânt universitar. Referindu-ne la continutul stiintific al domeniului mai trebuie mentionat faptul ca geopolitica continua sa evolueze, evolutia sa fiind in pas cu marile evenimente cu care omenirea se confrunta de-a lungul timpului. De asemenea, tot din perspectiva continutului, geopolitica se inscrie in aria vasta a preocuparilor de studiere sintetica si intr-o viziune unitara a fenomenelor politice, istorice, economice, militare, sociale, antropologice, culturale si religioase cu care entitatile statale si lumea in ansamblul ei ori dimensiunile sale teritoriale se confrunta. Aceasta modalitate de abordare s-a transformat intr-un model specific de analiza geopolitica, ca urmare a faptului ca lumea noastra contemporana este din ce in ce mai interconectata datorita tehnologiei informatiei, mass-mediei, globalismului, mijloacelor de deplasare din ce in ce mai performante. incet si sigur omenirea se va transforma in ceea ce afirma ziaristul spaniol Ignacio Ramonet „intr-un sat universal”, adica in locul in care „toata lumea cunoaste pe toata lumea” (n. a.).ªtiinta care va pune in lumina „evenimentele” acestui „sat” va fi, in mod evident geopolitica. Prin metodele si modelele de analiza, geopolitica demonstreaza faptul ca actuala configuratie a lumii contemporane se va mentine dincolo de orizontul de prospectie exercitata de actuala generatie de analisti, in sensul ca rolul statului ca actor geopolitic major al prezentului socio-politic se va mentine inca o lunga perioada de timp, indiferent de conjunctura politico-istorica pe care acesta o parcurge. Ceea ce reprezinta o variabila din acest punct de vedere consta in multitudinea, efemeritatea, diversitatea si respectiv complexitatea relatiilor ce se stabilesc intre state respectiv actorii geopolitici. Aceste relatii sunt guvernate de interese dar si de intentiile statelor in raport cu echilibrul de putere existent la un moment dat in plan global, continental, regional sau zonal. Cu alte cuvinte totul se circumscrie unei esente geopolitice originare si anume a conexiunii dintre stat si spatiu. Desigur ca acest raport nu este specific doar dimensiunilor pamântene ale spatiului, el bucurându-se si de extensii in spatiul cosmic proxim ori cel planetar sau interplanetar, respectiv galactic ori intergalactic, adica pâna la limitele la care puterea statelor pamântene este sau poate deveni efectiva. Mentionam anterior faptul ca odata cu evolutia in timp si continutul geopoliticii a capatat noi valente, in sensul ca s-a imbogatit si diversificat continuu. Din aceasta perspectiva poate fi regândita chiar o noua formula de abordare a conceptului, ca urmare a constructiei sale asociative. Altfel spus, geopolitica ar putea reprezenta o stiinta a politicii inalte, de ansamblu, care se raporteaza la nivelul intregului glob pamântesc. Ea se materializeaza in politici globale, desprinzându-se astfel de ceea ce prognozase R. Kjellen cu privire la intentionalitatea si continutul ei. in acelasi mod putem defini o ramura a geopoliticii, care sa se cheme cosmopolitica, cu atât mai mult cu cât in etapele istorice ulterioare omenirea va fi tot mai prezenta in spatiul cosmic, pe care il va cuceri si-l va utiliza potrivit nevoilor sale. Relatiile geopoliticii in planul epistemologic sunt multiple si complexe, domeniul sau stiintific alimentându-se cu informatii din istorie, relatiile internationale, politologie, geografie, stiinta militara, sociologie, geostrategie, economie, economie mondiala etc.

in prezent asistam la o complexitate deosebita a vietii internationale, ceea ce impune abordari multiple din perspectiva diverselor domenii stiintifice, problema extrem de dificila ce necesita un demers intelectual anevoios si plin de surprize,  care nu intotdeauna sunt dintre cele mai placute. Amalgamul lumii contemporane a impus dezvoltarea teoriilor geopolitice pe diferite paliere ale cercetarii de profil, nebanuite in secolul trecut, care a facut posibila descifrarea relatiilor pe anumite domenii spatiale geopolitice si a unor comportamente internationale complexe ale actorilor geopolitici.

in volumul de fata, autorul dr. Vasile Simileanu si-a adus o contributie substantiala la analiza geopolitica a spatiului islamic prin elaborarea unor paradigme geopolitice proprii ce tin indeosebi de continutul conceptului „realpolitik”, de situatia concreta a mediului international contemporan. De altfel, dupa cum mentionam si anterior, schimbarile din relatiile internationale au avut un impact deosebit asupra teoriilor si cunostintelor celor care doreau sa explice lumea si istoria. Pornind de la pozitia geografica, presiunile si frictiunile dintre actorii geopolitici, tensiunile spatio-temporale, etnico-confesionale si sociale, autorul a reusit sa sintetizeze in aceasta ampla lucrare complexitatea spatiului islamic.

Cresterea interdependentelor lumii, frecventele rasturnari in raporturile de putere, ca si eforturile oamenilor politici de a gasi solutii la problemele extrem de complexe care s-au manifestat in Europa si in lume la inceputul secolului al XX-lea, au impus geopolitica in societatea contemporana, ca pe un fenomen permanent, in masura sa ofere anumite solutii pertinente marilor probleme cu care se confrunta omenirea zilelor noastre. Interconexiunile si interconditionarile actuale au fost surprinse realist si la obiect in lucrare, de catre autor, care a reusit sa particularizeze teoriile scolilor clasice de geopolitica la spatiul islamic. Aceasta realizare i-a permis autorului sa surprinda esentialul si sa dezvolte o serie de teorii si parti grafice unice pentru studiul domeniului geopoliticii.

Lucrarea se bucura de trasatura de unicitate prin abordare, modul de analiza si sinteza, putând fi considerata in acelasi timp, un veritabil atlas de geopolitica, care, impreuna cu celelalte volume (Statele islamice - actori geopolitici contemporani, Centre de putere. Actori islamici regionali, Crizele si conflictele spatiului islamic, Globalizarea spatiului islamic si Civilizatia islamica - integrarea culturala) reprezinta o enciclopedie a acestui areal atât de putin cunoscut.

Documentarile la fata locului si relatiile pe care autorul le are in mediul universitar din unele statele islamice, i-a oferit posibilitatea sa aiba acces la surse deosebite de documentare, inaccesibile publicului larg de cititori. Unicitatea lucrarii mai este data si de prezentarea scolii islamice de geopolitica, mai putin cunoscuta in România zilelor noastre. De altfel, prezenta lucrare, cât si celelalte volume realizate de catre dr. Vasile Simileanu reprezinta o reala sursa de informare, bine documentata si argumentata, atât pentru cei ce isi desfasoara activitatea in mediul universitar din tara si strainatate, cat si pentru publicul larg de cititori dornic de cunoastere sau de aprofundare a cunostintelor in acest domeniu, atât de interesant si de atractiv al geopoliticii.

prof. univ. dr. Vasile MARIN

Preocupati fiind de analiza psihogenezei terorii in raport cu universalitatea si frumusetea civilizatiei islamice, am acordat, de-a lungul timpului, o atentie aparte semnificatiilor ce revin Jihadului Islamic, perceput drept „Razboiul Sfant”, dar si unor posibile abateri de la adevarata credinta in Islam. Islam semnifica religia pacii, a binelui si a indurarii. Termenul mai circula si cu intelesul de lume musulmana, lume care impartaseste credinta islamica, precum si de civilizatie islamica. Cel care se supune voii lui Dumnezeu este musulman.

In acest cadru de intelegere, preocuparile domnului dr. Vasile Simileanu ne indemna la continuitate si perseverenta, studiile domniei sale oferind, nu o singura data, coerenta demersurilor centrate pe constientizarea apartenentei noastre la orizontul cultural mondial. Astfel, lucrarea ”Centrele de putere si actorii islamici regionali”, cu un cuprins de 249 pagini, structurate in 5 capitole, se adauga unor studii cu certa valoare si subliniaza intr-o nota marcata de inedit, separarea temperamentalului de spiritual, demers aflat in centrul dezbaterilor si in lumea musulmana de astazi.

Situata la intersectia dintre literatura de specialitate, de factura documentara si proza obiectiva directionata pe surprinderea schimbarilor de detaliu, ”Centrele de putere si actorii islamici regionali” releva un peisaj ce capata un contur definitiv prin abordari tematice marcate de monopartitism, campuri de interese, paradigma Toffler, Ordinea bipolara, Proiectul Camelot, actori islamici, Khomeyni si geopolitica regimului, Islam si modernitate etc.

Subiectivitatea inerenta ce revine conceptului Islam a fost adesea subiect de analiza. Dupa ce la 11 septembrie 2006 discursul rostit de Papa Benedict al XVI-lea la Universitatea din Regensburg parea sa faca legatura dintre Islam si violenta, amplificand divergentele de opinie existente intre musulmani si crestini, la scurt timp, in martie 2008, Vaticanul facea posibil dialogul cu reprezentantii unor curente diferite ale Islamului din 43 de tari, reuniti poate, pentru intaia oara, in jurul unui mesaj de pace.

Fie ca rezumam asupra intalnirii dintre Papa Benedict al XVI-lea si regele Abdullah, fie ca amintim despre vizita din Turcia, din decembrie 2006, in cadrul careia Papa a trecut Pragul Moscheii Albastre, indreptandu-si rugaciunea pret de un minut spre Mecca, toate acestea pot fi vazute cel putin o reconciliere teoretica a relatiilor dintre Occident si lumea musulmana.

Definitiile si limitele de demarcatie au ramas controversate insa. In acceptiunea dr. Vasile Simileanu, lumea islamica a prezentat semnificatii majore, determinate de prabusirea marilor imperii euroasiatice si de interesele politico-economice si militare ale marilor puteri.

Fara sa fie refractar progresului, Islamul accepta, cu o rezerva explicabila, inovatiile tehnice ce poarta amprenta Occidentului. In acest sens, Turcia este exemplul cel mai apropiat, cu atat mai mult cu cat reprezinta “ vitrina ideala a modelului de societate occidentala versus modelul de republica islamica, promovat de Iran“. Sa fie vorba doar de o avalansa de discursuri care au drept subiect nu fenomenul islamic contemporan, cum s-ar crede la o simpla vedere, ci interesul pentru petrolul tarilor arabe ? Spunem acest lucru, stiut fiind faptul ca statele arabe detin monopolul zacamintelor pe glob. Rezervele de petrol reprezinta circa 60,17 % din totalul rezervelor confirmate de petrol ale lumii, totalizand 683,5 milioane de barili, petrol de care, nu o singura data, statele occidentale s-au aratat foarte interesate.

Urmarind cu atentie excursul autorului, pe alocuri cu nuante arheologice, ”Centrele de putere si actorii islamici regionali” deschid celor interesati un drum marcat subtil la granita dintre lumea musulmana si culturile stravechi ce au definit si definesc existenta omului pe pamant.

In cadrul de apreciere construit cu acribie meritorie de catre dr. Vasile Simileanu, ostilitatea politica determinata de Cruciade si exprimata fata de ocupantul occidental, a declansat extinderea culturii arabe si nu in ultimul rand a religiei islamice in locuri cu greu accesibile. Arabia preislamica, cuceririle musulmane, ne sunt cunoscute.

Secolul al VIII-lea prezinta o lume islamica aflata la raspantia drumurilor pentru pace sau razboaie. Framantarile interne existente au fost intrerupte doar de accederea la putere a califilor Abbassizi. Centrul de greutate al ordinii impuse de Abassizi este dat, in conceptia autorului, de apropierea de cultura si valorile persane. Asasinii secolului al XI-lea, secolele de aur XII si XIII, Casa Razboiului, sustin expansiunea catre arealele est - asiatice. Casta de razboinici care a construit acest imperiu dispare inghitita de luxul civilizatiilor supuse. Islamul cunoaste o miscare spre est, dinspre Mediterana, care il fascinase pana atunci, spre alte centre de civilizatie din Orient. Bagdadul devine astfel de la 762 si pana la distrugerea lui brutala de catre mongoli, la 1258, cea mai bogata capitala a lumii vechi. Veniturile Califului erau de cinci ori mai mari decat venitul anual al Imperiului Bizantin de atunci.

Secolul al XX-lea a demonstrat ca manifestarile fundamentaliste nu sunt deloc intamplatoare. Atitudinea retrograda a fundamentalistilor in unele probleme de importanta internationala, cum ar fi procesul de pace in Orientul Apropiat, determina luari de pozitie si masuri de contracarare din partea statelor interesate, inclusiv cele europene si a organizatiilor internationale, precum si intensificarea cooperarii in acest scop. Departe de a accepta fundamentalismul de factura extremista, autorul insista asupra congruentei dintre valoarea traditionala si modernitate. Chiar si din aceasta perspectiva, Islamul este pe deplin tolerant si rational.

Considerand reflectarea traditiilor specifice lumii islamice, reflectarea sintagmei terorism islamic nu isi mai afla locul, lasand deschis drumul spre identificarea teroristului care tinde sa invoce in mod abuziv islamul. A judeca Islamul ca pe o religie violenta, bazandu-ne doar pe faptele lui Bin Laden si Al-Qaida, care incearca sa-si legitimeze faptele prin cuvintele islamului, nu este o abordare corecta. Terorismul reprezinta pentru societatea moderna semnalul unei deficiente, a unei anomalii. Pentru a suprima terorismul, nu este suficient sa-i urmaresti pe autorii sai, ci este necesar sa identifici si sa rezolvi problemele si contradictiile care genereaza acest fenomen. Terorismul este, prin urmare, un termometru, un indicator al nivelului la care o anumita maladie afecteaza societatea, este expresia nemultumirii si frustrarii la care au ajuns anumiti indivizi sau grupuri sociale. Astfel, se poate spune chiar ca terorismul reprezinta un joc la scena deschisa, cu sau fara audienta.

Prin eforturile depuse, dar si prin preocuparile evidente pentru cercetari interdisciplinare, dr. Vasile Simileanu ne ofera bucuria unei calatorii intr-o lume aproape enigmatica, marcata de universalitatea Islamului. inainte de toate, o cercetare precum cea de fata, era mai mult decat asteptata. Prin informatii obiective si de actualitate, lucrarea ”Centrele de putere si actorii islamici regionali” reuseste sa ne retina atentia prin mesaj, dar si prin puterea de convingere, ajutand la intelegerea corecta a unei culturi cu un farmec aparte, dar, din pacate, adesea umbrita si de prejudecati.

Prof. univ. dr. Anghel Andreescu

Conf. univ. dr. Nicolae Radu

Lucrarea elaborata de d-l Vasile Simileanu, doctor in geografie, este una de introducere in lumea islamica, reusind sa ne convinga de faptul ca statele islamice nu mai pot fi neglijate, ca minimalizarea problemelor acestora nu poate aduce decât prejudicii lumii contemporane. Realitatea mondiala a impus aceasta categorie de state ca un partener pentru alte grupari de state si pentru marile puteri. in ciuda faptului ca lumea islamica este foarte fragmentata, aceasta poate actiona unitar pentru consolidarea pozitiei mondiale. Din aceasta cauza statele islamice pot fi analizate in ansamblu si pot fi considerate principali actori ai geopoliticii contemporane.

Logica abordarii contribuie la o informare corecta a publicului si a specialistilor asupra potentialului si fortei de cooperare, respectiv de opozitie, vis-a-vis de procesele actuale globale, regasite in politica, economia si cultura mondiala. Daca majoritatea lucrarilor intreprinse pâna acum se refera la secvente caracteristice ale acestei lumi, sau la aspecte spectaculoase din cultura si civilizatia acestor tari, aceasta lucrare constituie o abordare multi-scalara pornind de la nivel de stat, reuniuni de stat si pâna la insertia in spatiul global.

Introducerea in tematica este asigurata de primele doua capitole, axate pe teoria statului si pe clasificarea statelor, esentiale in intelegerea corecta a „fenomenului islamic”. Intentia autorului este de a continua cercetarile in aceasta directie si de a releva cele mai interesante si importante aspecte ale acestui fenomen. Incursiunile efectuate in literatura de specialitate ofera posibilitatea cititorului / analistului de a face conexiuni cu alte cunostinte, respectiv de a aprofunda anumite aspecte tratate sintetic de autor. Atât teoria statului, cât si clasificarea statelor sunt analizate intr-o maniera particularizata la statele islamice. Astfel, referirile la spatiile spiritual si politic sunt foarte bine sintetizate in matricea si modelul piramidal al organizarii politice a statelor islamice.

Analiza statelor islamice incepe cu aspecte geoistorice, insistând pe relatiile specifice dintre stat, individ si securitatea natiunii, pe impactul ideologiilor islamice asupra doctrinelor politice, pe impactul altor ideologii (republicanism, comunism etc.) asupra dinamicii lumii islamice. Imaginea de ansamblu a statelor islamice este concentrata in tabele relevând date fizice, raportul dintre regimurile politice si al tipurilor de stat, pe state islamice.

Geodemografia statelor islamice porneste de la faptul ca fiecare popor are o ”matrice arhetipala”, in care evolueaza, si de aceea autorul subliniaza necesitatea trecerii de la o abordare geopolitica axata pe teritoriu, la alta bazata pe ethos. in analizele demografice intreprinse se confirma importanta structurii pe vârste a populatiei pentru a intrevedea tendintele de evolutie a acesteia. Lucrarea aduce foarte multe elemente care completeaza cunostintele in domeniul demografiei statelor islamice, dar si al metodologiei de cercetare corelativa a unor aspecte cu aplicabilitate in cazul spatiului analizat.

Minoritatile si migratiile au avut un loc important in configuratia actuala a lumii islamice, dar si in dinamica de perspectiva a acesteia. Oricât ar parea de compacta lumea islamica, exista foarte multe minoritati, iar in anumite spatii conflictele dintre state au la baza minoritatile religioase. Nucleele spatiului islamic completeaza spectrul analizelor, atât din punct de vedere geografic, cât si tipologic.

Ultima parte a lucrarii este una condensata, grupând, intr-un numar restrâns de pagini, aspecte legate de organizarea administrativa si de amenajarea teritoriului. Asezarile rurale au specificul regiunilor geografice in care s-au dezvoltat, incepând din lumea berbero-araba, pâna in spatiile fertile, trecând prin savana, sahel si oazele din deserturi. Dezvoltarea urbana a imbracat forme de manifestare specifice: piete centrale, spatii in jurul moscheilor destinate comertului artizanal, marilor bazare, cafenele etc. Insertia urbanizarii din lumea islamica in urbanizarea generala scoate in evidenta o rata superioara a acesteia, reconfirmând ca lumea islamica este, in primul rând, una urbana.

Logica analizei, stilul clar de expunere, multimea hartilor si relevanta acestora, unele elemente spectaculoase, mai putin cunoscute, fac din aceasta lucrare una deosebit de atractiva pentru studenti, cadre didactice si analisti in domeniul geopoliticii, al geografiei, sociologiei, demografiei si al politicii. Totodata, aceasta carte se adreseaza si publicului larg, având un limbaj accesibil si o forma de prezentare care faciliteaza intelegerea specificului teritorial, demografic si al asezarilor din spatiul islamic.

Prof. univ. dr. Ioan Ianos