lect. univ. dr. Irena  CHIRU

IMAGINEA ROMANIEI IN LUME
Editura TOP FORM, Editura Universitatii Nationale de Aparare - Carol I, Bucuresti, 2006

Lucrarea este consacrata unei teme nu doar extrem de complexe, ci si foarte sensibile pentru noi romanii: cum ne privesc ceilalti sau cum suntem reprezentati in oglinda alteritatii? Dincolo de caracterul actual si deopotriva problematic (emotional-afectiv si subiectiv) al temei, aceasta lucrare se auto-propune deoarece acopera stiintific un gol sau cel mult o zona a interventiilor si dezbaterilor lipsite de o dimensiune aplicata. Astfel, autoarea depaseste simpla alaturare multiparadigmatica si multidisciplinara pentru a dezvalui mecanismele si rezultatele construirii imaginii Romaniei in lume.

Dintru inceput este surprins si evidentiat rolul unui comunicator important in crearea si lansarea imaginilor, si anume, Relatiile Publice, cu precadere acea ramura a lor in care se regasesc elementele comunicarii si crearii imaginii, adica „diplomatia publica". Aceste consideratii sunt integrate sub umbrela mai larga a practicii de promovare a imaginii de tara, subiect de altfel amplu dezbatut, insa doar arareori dublat de argumente solide si validate stiintific. in registru aplicat si ilustrativ, autoarea face apel la un element imposibil de ocolit: o trecere in revista „cronologica", esentializata la maximum, evidentiaza succint cateva din „notele de calatorie" despre romani / Romania si o binevenita rememorare a stereotipurilor lansate in secolele trecute si preluate ulterior, pana in zilele noastre, uneori conjunctural, de mass media sau de alte condeie din tara sau din strainatate. Sunt de apreciat analizele autoarei in privinta carentelor programelor romanesti (oficiale, oficioase, culturale, stiintifice etc.) pentru promovarea imaginii Romaniei in Occident si marile responsabilitati ale elitelor politice si intelectuale in aceasta directie.

Semnificativ in economia lucrarii, construind „puntea" teoretica spre cercetarea propriu-zisa, se dovedeste a fi capitolul al II-lea, „Mass media si dubla ipostaza”, in care, pornind de la enuntarea regulilor jurnalistice incetatenite in conformitate cu care este „construita realitatea", prin „pseudo-evenimente” si „anti-evenimente”, cu subcapitole consacrate dezbaterilor pe tema „ierarhiei socio-culturale mondiale" si a imperialismului cultural, autoarea conchide afirmand ca „obiectivitatea presei nu presupune ca orice intrebare are un raspuns sau ca orice subiect al stirilor recomanda o solutionare anumita. Conceptele de “adevar“ si “realitate“ functioneaza ca principii normative sau idealuri care se aplica sau nu, intentionat sau nu. (...) in consecinta, putem afirma ca stirile nu inregistreaza realitatea in sine, ci sunt determinate cultural, ca versiuni ale realitatii, conforme unui cod ideologic”.

 Cercetarea concreta vizeaza analiza demersurilor de integrare euro-atlantica ale Romaniei, fiind asadar este centrata pe momente cheie ale integrarii Romaniei in lumea occidentala. Rezultatul cercetarilor este un diagnostic masurat, cuantificat, formulat in termeni stiintifici, care evita capcanele propriilor noastre stereotipuri - Romania victima a unei „imagini negative” sau a unui „razboi imagologic” ca si ipotezele simpliste conform carora reprezentarile sau imaginile sunt sau ar putea fi sinonime cu realitatea.

Concluziile analizei sunt nu numai pertinente si non-subiective, ci si nuantate, si acesta este doar unul din meritele importante ale lucrarii. Autoarea distinge intre mecanismele - le-am numi innascute - ale „selectarii stirilor", in care o serie de factori, precum amploarea evenimentului si proximitatea (nu numai spatiala, ci si psiho-afectiva) sunt decisivi in functionarea gate keepers. Pe de alta parte, rezulta in ce directii ar trebui sa se concretizeze modalitatile complexe de actiune ale factorilor de decizie: concomitent cu schimbarea realitatii, comunicarea acestei schimbari, in mod concertat, nuantat si expresiv, intrunind, altfel spus, „calitatile stirii".

O lucrare coerenta, clara, bine articulata, bazandu-se pe o metoda verificata, o bibliografie ampla, diversa si reprezentativa dar, mai ales, o lectura activa, creativa a referintelor bibliografice, o redactare exacta, dar si nuantata

Ioana Veturia CIUPERCA

TITULESCO L‘EUROPÉEN AVANT L’HEURE
Editura TOP FORM, Bucuresti, 2006

Titulescu - o personalitate europeana are o semnificatie care depaseste dimensiunile unui titlu inspirat: indica un punct de reper al istoriei romanesti moderne, deci al istoriei europene moderne. Contributia marelui diplomat roman la dezvoltarea unor concepte fundamentale ale relatiilor internationale este egalata de efortul sau continuu de modernizare a activitatii diplomatice ca atare - „diplomatia în miscare” - care era dedicata, în conditiile timpului sau, cu precadere, asigurarii pacii - „un fenomen al miscarii”.

Exegezele privind activitatea lui Nicolae Titulescu sunt numeroase si abunda în aspecte care se înscriu în toate registrele publicistice: de la analize juridice, profesioniste si mai greu accesibile publicului larg, la relatari ale unor momente mai putin flatante pentru personalitatea Titulescu, dar nu mai putin umane. Portretul sau, în linii abstracte, este aproape terminat si consacrat. Volumul de fata adauga tuse la acest portret, dintr-o perspectiva deopotriva straina si familiara, atat personajului însusi, cat si lumii diplomatice romanesti - si nu numai acestui segment al societatii romanesti: Le Figaro, cotidianul francez al carui nume este suficient pentru a se prezenta singur.

Calificativul de „om al vremurilor noastre” pe care Titulescu îl merita pe deplin prin viziunea pe care a avut-o în ceea ce priveste destinul Europei a devenit o fraza banala, fara sa-si fi pierdut din adevarul pe care îl exprima. Aceasta ma determina sa mai subliniez o alta calitate a celui care a fost unul dintre cei mai prestigiosi conducatori ai Ministerului Afacerilor Externe: modernismul conceptiei privind activitatea diplomatica.

Intr-o epoca în care diplomatia multilaterala parcurgea etapele dificile ale afirmarii natiunilor în competitie cu structurile multinationale ale imperiilor care mai ramasesera pe glob, Titulescu a dezvoltat functiile acestei activitati a elitelor într-o maniera care sa serveasca, în primul rand, interesului national. si în zilele noastre aceasta este una din conditiile fundamentale ale succesului oricarui diplomat - indiferent ca actioneaza în numele tarii sale în dialogul cu reprezentantii altor state aflate în cealalta parte a lumii, sau ca dezbate în structurile Uniunii Europene, sau ale NATO, aspecte ale politicii comune promovate de organizatiile respective. În acelasi timp, Titulescu a înteles, o clipa mai devreme decat altii, ca realizarea acestor interese este posibila în conditii mai avantajoase daca eforturile nationale sunt armonizate într-un concert polifonic alcatuit din mai multe state.

Ceea ce a intuit Titulescu se petrece în prezent: realizarea intereselor nationale ale Romaniei contemporane este facilitata de procesul de integrare în structurile europene si euro-atlantice; prin ele, Romania devine capabila sa faca fata provocarilor globalizarii, ca proces definitoriu al acestei epoci, si sa aiba succes în aceasta confruntare.

Lectura studiului de fata face dovada, odata în plus, ca pentru oamenii acestei tari dimensiunea europeana este nu numai familiara, ci si existentiala. Pur si simplu pentru ca romanii sunt europeni.

Ambasador  Doru Costea

Geneva,
martie 2004

Silviu Dumitrache           Tania  Verbschi

ROMANIA

Probleme economico-sociale
  Editura TOP FORM

„Din punct de vedere al utilizarilor, observam ca formarea bruta de capital, consumul final colectiv al administratiei publice, consumul final individual al gospodariilor populatiei detin ponderea cea mai mare la formarea PIB, de-a lungul perioadei accen­tuandu-se efectul negativ al activitatii de comert exterior care, prin exporturile nete comparate algebric cu importurile, din 2000 pana in 2008, au avut contributii negative la realizarea PIB. Asa de pilda, in anul 2006, PIB a fost afectat de excedentul importurilor, de 10,31 miliarde euro, in 2007 de 21,9508 miliarde euro, iar in 2008 de 24,8922 miliarde euro. Pe total, activitatea de comert exterior a avut un efect negativ, punctul maxim fiind atins in anul 2008”.

Se remarca faptul ca sectorul privat a contribuit cu 70-72% la constituirea PIB. Anul 2005 prezinta o mica oscilatie de 1,8% deoarece valoarea adaugata bruta realizata in agricultura a scazut cu aproape 2% in 2005 fata de 2004.

In domeniul investitiilor straine, situatia din tara noastra nu se prezinta la un nivel total deosebit de stimulativa. Elementul esential in aceasta temperare a unor investitori straini a fost legislatia inca neclara si incurajatoare. in 2008 s-a inregistrat o scadere a acestor investitii. Totusi, pana in 2009, in total investitiile straine au depasit 40 miliarde euro. Aceste investitii s-au orientat cu precadere spre sectorul de intermedieri financiare si asigurari. in sectoarele ne-financiare a fost investit un procent de aproximativ 25% din total. Ar fi fost de preferat sa se inves­teasca mai serios in productie.

O atentie speciala a trebuit sa se acorde combaterii inflatiei si limitarii cresterii preturilor de consum. in 2001 rata de crestere a inflatiei (a preturilor de consum al populatiei) fata de anul 2000 a fost de 30,3%. Ulterior, inflatia a evoluat intre 5-7%. Inflatia nu putea sa aiba decat un efect de reducere a cursului de schimb, respectiv de depreciere a monedei nationale. Se estimeaza ca piata necontrolata ar totaliza 8-10 miliarde euro. Pe de alta parte, inflatia este alimentata si de preturile ce trebuie administrate (si marite) pentru a fi aliniate la hotararile UE.

Pe domenii de activitate, se remarca o restructurare, deseori neorganizata, a industriei. Abia dupa 2000 s-au adoptat masuri mai coerente de reorganizare. A crescut ponderea unor ramuri si sectoare: productia alimentara de bauturi, prelucrarea lemnului si a produselor din lemn, poligrafie, reproducerea pe suporti a inregistrarilor, prelucrarea titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari, constructia de mijloace de transport rutier, mobilier si alte activitati industriale. S-a dezvoltat productia in lohn in domeniul confectiilor, produselor textile, articolelor de imbracaminte, pielarie etc.