Gheorghe ILIESCU

CONEXIUNI INTRE PROCESELE SOCIALIZANTE
SI SECURITATEA NATIUNII

Editura Top Form, Bucuresti, 2005

Lucrarea prezinta o analiza pe marginea unor teorii si a unor interpretari asupra socializarii si a celor doua trasaturi tinta ale acestui proces: discernamant si responsabilitate.

Autorul s-a orientat spre dimensionarea problematicii socializarii prin prisma discernamantului social si al responsabilitatii oamenilor pentru securitatea natiunii, pentru buna functionare a organizatiilor sociale, ca medii favorabile acestora. Se porneste de la premiza ca gradul de libertate sociala al oamenilor sporeste atunci cand organizarea sociala este intretinuta in parametrii sociali prin comportamentul responsabil si competent al tuturor cetatenilor.

In lucrare autorul evidentiaza relatia dintre discernamantul social si socializare, apreciind ca aceasta relatie trebuie gestionata in primul rand de decidentii politici, dar si de catre cei militari, indeosebi pe domeniul securitatii si sigurantei nationale. Totodata argumenteaza caracterul insecurizant al reglarii proceselor sociale si modalitati ideologice, subliniind necesitatea scientizarii deciziilor politice pentru reglarea performanta a socializarii cetatenilor, inclusiv in domeniul securitatii nationale, pentru ca ei sa poata intelege situatia natiunii, precum si modalitatile corecte in care se pot implica in problemele de interes national si cetatenesc.

In acest context autorul a analizat si problematica agresiunilor informationale precum si posibilitatea patologizarii discernamantului social prin diverse mijloace, inclusiv  prin intermediul media. in conditiile implicarii retelelor mediatice in procesele socializante se subliniaza posibilitatea ca actiunile mediatice sa exercite influente contradictorii asupra oamenilor si de aceea cetateanul are nevoie de o anumita capacitate de procesare a informatiei pentru a deveni capabil sa recepteze analitic informatia pentru a se raporta critic la mesajele receptate, pentru a nu fi dezorientat de informatiile contradictorii.

Ipoteza axiala a lucrarii este aceea ca in epoca moderna pot sa apara decalaje intre procesele de socializare si noile tipuri de agresiuni, astfel incat societatile pot deveni vulnerabile in fata agresiunilor virtuale prin relativa inadecvare a socializarii oamenilor in raport cu mediile de viata ce pot fi expuse acestor agresiuni. Securitatea natiunii si siguranta statului depind hotarator de cele doua procese care se deruleaza in amonte, cu mult inaintea unor posibile agresiuni, si anume procesele socializarii primare si secundare. Socializarea in familie, in scoala, in actul religios, in cel mediatic, respectiv in sfera publica si privata reprezinta o problema de interes pentru institutiile chemate sa gestioneze securitatea si siguranta.

Autorul aduce suficiente argumente privind necesitatea interventiei structurilor statului in sustinerea proceselor socializante astfel incat oamenii sa se poata raporta cu competenta si responsabilitate la problematica securitatii natiunii in conditiile globalizarii.

Problematica lucrarii este de un acut interes practic daca avem in vedere nu doar situatia natiunii romane, ci si complicatele si, uneori, imprevizibilele evolutii ce decurg din strategiile de globalizare.

Gheorghe NICOLAESCU

 

dr. Gheorghe NICOLAESCU, drd. Vasile SIMILEANU

INFORMATIE. MANAGEMENT. PUTERE
volumul 2
RAZBOIUL INFORMATIONAL

Colectia Geostrategie, Editura TOP FORM, Bucuresti, 2004

 

 

Odata cu saltul in noul mileniu, specialistii din IT si cei militari s-au gasit in fata provocarilor determinate de evolutia sistemelor informatice, cu implicatii deosebite pentru cei care detin informatii. Era informatizarii, care era de domeniul SF-ului in urma cu cateva decenii, are implicatii deosebite asupra fiecaruia dintre noi, militari si civili. in prezent ne gasim in fata unor realitati in permanenta schimbare, realitati in care trinomul informatie - management - putere ne afecteaza viata de zi cu zi.  Provocarile sunt cu atat mai mari, cu cat devenim din ce in ce dependenti de informatii.

Este posibil ca noi toti, actori militari sau non - militari sa fim afectati de slaba gestionare a informatiilor? Este posibil ca „razboiul informational” sa ne modifice modul de viata? Acestea sunt perspectivele prin care autorii lucrarii de fata cauta sa ne familiarizeze. intr-adevar, traim era marilor incertitudini in care procesele sociale se deruleaza cu rapiditate, impunand adaptabilitate si reactie rapida fata de actiunile, tot mai dese si complexe, care pun sub semnul intrebarii evolutia de mai departe a omenirii.

Ne aflam sau nu in plin razboi informational? Din lecturarea acestei lucrari putem trage concluzia, de loc gresita, ca gestionarea deficienta a informatiilor pe care le detinem - de la nivel individual la nivel macrosocial - poate afecta stabilitatea si relatiile internationale. Un razboi, de genul celui analizat in aceasta carte, poate afecta pe timp indelungat omenirea si poate produce ireparabilul. Chiar daca, initial, razboiul informational a fost descris ca o actiune militara care nu produce victime, vectorii care se manifesta in ultima perioada in relatiile internationale, au demonstrat contrariul. Suntem in fata unei dileme atac - tinta - contraatac. Care sunt arealele ocupate de un razboi informational? Autorii sustin, pe buna dreptate, ca un razboi informational cuprinde in arealele sale de desfasurare atat spatiul privat cat si cel public. Argumentele sunt reale si se manifesta in plina restructurare si reorganizare a sistemelor informationale pe plan mondial. Important, in conceptia semnatarilor acestei lucrari incitante, este modul de reactie a actorilor implicati, reactie ce trebuie sa perturbe cat mai putin viata sociala.

S-a vorbit de multe ori de importanta gestionarii informatiei si de libertatea de actiune pe care o ofera suprematia informationala. Aceste pagini ne demonstreaza, inca o data, ca reactia oportuna a factorilor de decizie, sistemul legislativ adecvat si finantarea corespunzatoare fac posibila „supravietuirea” in fata atacurilor informationale. Daca nu de mult razboiul era considerat o activitate specifica structurilor de tip militar, autorii ne conving, cu argumente solide, ca aceasta forma de actiune s-a extins si asupra domeniului privat. Orice persoana si orice organizatie opereaza cu informatii. Gestionarea si protejarea acestora este o sarcina cu largi implicatii sociale, la care suntem datori sa raspundem cu totii. Iata de ce, lucrarea domnilor Gheorghe Nicolaescu si Vasile Simileanu se impune imperios a fi parcursa!

 

dr. Gheorghe NICOLAESCU, drd. Vasile SIMILEANU

INFORMATIE. MANAGEMENT. PUTERE
volumul 1
MANAGEMENTUL SISTEMELOR INFORMATIONALE

Colectia Geostrategie, Editura TOP FORM, Bucuresti, 2004

 

 

La prima vedere, cartea pe care o aveti in fata este pur si simplu o noua carte in extrem de bogata bibliografie a lucrarilor de azi privind managementul. in esenta, insa, cartea domnilor Gheorghe Nicolaescu si Vasile Simileanu este mai mult decat o simpla aparitie editoriala. Autorii isi incadreaza inspirat demersul intr-o ecuatie prin care, informatia, managementul si puterea sunt reunite intr-un adevarat triunghi al fortei si performantei organizationale. De fapt, prin aceasta, autorii cartii se incadreaza intr-o perspectiva extrem de promitatoare a literaturii de profil. Se stie de mult, se stie din vechime ca banii au fost si sunt o expresie a puterii.

A avea bani inseamna a fi puternic. Mai tarziu s-a observat ca exista „ceva” inca mai important decat posesia banilor. Este vorba despre capacitatea de a face bani. Pentru aceasta devin importante informatiile privind organizatiile, mediul extraorganizational si strategiile de dezvoltare organizationala. Sunt puternici cei care procura eficient si creativ informatiile. Acestea, informatiile dau adevarata masura a puterii. Cei care proceseaza informatiile au si capacitatea de a face bani. Schimbarea globala si turbulenta mediului global genereaza trei provocari pentru manageri si pentru managementul organizatiilor. intr-o lume in care organizatiile suporta presiunea a numerosi vectori de schimbare, in prim plan, in sens managerial, se afla, tot mai evident, adaptabilitatea si flexibilitatea organizatiilor, capacitatea managerilor de a genera in mod creativ strategii manageriale de dezvoltare durabila. Banii si informatia devin ingrediente ale managementului adaptativ, inovativ. Adevarata forta a managerului contemporan rezida in mentinerea capacitatii de functionare optima a organizatiilor.

Lucrarea de fata se inscrie tocmai in aceasta discutie larga privind raspunsurile cele mai potrivite la provocarile schimbarii. Pledand pentru managementul sistemelor informationale, autorii pledeaza de fapt pentru managementul modern, inovativ. Este principalul temei prin care lucrarea domnilor Gheorghe Nicolaescu si Vasile Simileanu se recomanda lecturii pentru toti cei care sunt preocupati de sanatatea organizatiilor din lumea in care traim.

prof. univ. dr. Dumitru IACOB

scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti

 

 

 

Gl. bg. dr. Gheorghe Nicolaescu - „Gestionarea crizelor politico-militare”

Colectia GeoStrategie, Editura Top Form, Bucuresti, 2003, 257 pagini, 5 anexe, 15 tabele, 39 organigrame, 6 harti, 91 surse bibliografice

 

Plecand  de la definirea complexa a conceptului de natiune, abordat in special prin prisma reflectarii sale in cadrul starii de securitate, autorul reuseste sa abordeze cu profesionalism aspectele metodologice fundamentale din domeniul geopoliticii si geostrategiei, in raport cu noile orientari actuale care se fac prezente la nivel continental si planetar. Autorul contureaza cu claritate interdependentele dintre interesul national si starea de securitate a Romaniei si cele doua procese complementare care se fac simtite in prezent pe plan supranational: regionalizarea si globalizarea.

Profesor universitar doctor Ioan Mircea PASCU

Ministrul Apararii Nationale.

 

Autorul identifica o serie de modalitati concrete de purtare a razboiului informational, atat ofensiv cat si defensiv, formele sale de manifestare, tintele, capacitatile si infrastructurile caracteristice si, mai ales, subliniaza rolul serviciilor de informatii in investigarea si monitorizarea crizelor in scopul prezervarii securitatii natiunilor. Concluzionand corect ca vulnerabilitatile mari din centrele de decizie, mai ales de nivel operational pot degenera in deficiente organizatorice si compromite deciziile strategice, propune un sistem coerent de actiuni, cerinte si responsabilitati al lantului decizional de gestionare a crizelor.

General doctor Mihail POPESCU

seful Statului Major General

 

Problematica abordata de autor constituie un demers deosebit de actual, avand in vedere ca gestionarea crizelor ocupa un loc central in agenda organismelor de securitate.

Organizarea structurata si fluenta argumentelor i-au permis autorului elaborarea unei lucrari nu numai valoroase sub aspect stiintific, dar totodata captivante si de un real interes academic.

George Cristian MAIOR

Secretar de Stat la Ministerul Apararii Nationale

 

Raspunzand cerintelor actuale de raliere la noile conditii impuse de integrarea in structurile aliantei nord-atlantice, autorul determina si reuseste sa tipologizeze sursele de amenintare in permanenta de noi tipuri de conflicte, printre care cel terorist se evidentiaza cu precadere. Interesanta ni sa parut si analiza optiunii spre un nou tip de strategie valabila pentru perioada imediat urmatoare, prin care tara noastra sa raspunda noii problematici implicate de razboiul anti-terorist.

Profesor universitar doctor George ERDELI

Seful Catedrei de Geografie Umana

  si Economica din Universitatea Bucuresti

 

O apreciere distincta merita analizele referitoare la raporturile dintre centrele de decizie politice si militare; remarcile sunt in concordanta cu exigentele analizelor stiintifice, nu sunt afectate de prejudecati ideologice si iau in considerare modificarile sociale care decurg din emergenta unor surse de insecuritate.

Prin rezultatele analizelor intreprinse si prin concluziile schitate, studiul este deosebit de util centrelor de decizie romanesti implicate in gestionarea securitatii nationale, atat centrelor politice, cat si centrelor militare.

General de brigada (r)

Profesor universitar doctor Lucian CULDA

 

Optiunea autorului pentru geopolitica in abordarea crizelor nu este efectul unei mode, ci urmarea unei intelegeri profunde a faptului ca geopolitica pare a fi cea mai adecvata modalitate de a prelucra informatiile legate de crize si a pregati scenariile decizionale (“Avem intelegerea faptului ca in conditiile amplificarii proceselor globalizante, informatiile de natura geopolitica, precizeaza doctorandul la p. 77, devin din ce in ce mai importante, iar lipsa lor poate face ca decidentii publici sa orienteze in directii gresite optiunile de natura strategica.”).

Profesor universitar doctor Ilie BADESCU

Universitatea Bucuresti

 

La multiplele intrebari pe care le ridica impactul globalizarii si regionalizarii asupra modalitatilor de gestionare a crizelor securitare, autorul s-a straduit sa raspunda plecand de la premisa, justa in esenta ei, ca evantaiul raspunsurilor trebuie sa aiba un suport bine fundamentat stiintific, sa fie produsul unor reflectii stimulate de capacitatea sa individuala de a opera critic si creativ cu teoriile, explicatiile si notiunile consacrate in literatura de specialitate a carei profunda cunoastere a demonstrat-o cu prisosinta.

General de brigada (r) profesor universitar doctor Nicolae USCOI

Rectorul Academiei Fortelor Terestre “N. BALCESCU”

 

Constientizand situatia, fiind implicat, prin natura profesiei, in aceasta problematica, autorul si-a propus si a reusit pe deplin, sa aprofundeze studiul problematicii crizelor intru identificarea unor noi posibilitati de interventie benefica. Analiza este una de tip stiintific. Este evident ca numai modalitatile stiintifice au dat oamenilor posibilitatea sa progreseze in intelegerea si solutionarea situatiilor problematice cu care se confrunta atat in mediul geofizic, cat si in mediul social.

Colonel profesor universitar doctor Gheorghe TOMA

Academia de Inalte Studii Militare

 

In conditiile decesului ideologiei bipolare si a ordinii mondiale stabilita la Yalta si Potsdam, in conditiile in care individualismul persista in plan etno-politic si militar, geopolitica diferind, ca mod de abordare, de la natiune la natiune, omenirea intampina dificultati in instaurarea unei noi ordini mondiale si a unui nou sistem de securitate. Aceasta pentru ca “sistemul mondial de securitate a ramas in urma evenimentelor de securitate”. Vechile organisme internationale si vechile metode nu mai corespund! O situatie cu totul noua si extrem de complexa impune metode si solutii noi! De la aceasta realitate si nu de la cauzele conjuncturale, opineaza autorul, trebuie pornit in analiza complexului de factori ce pot conduce la descoperirea solutiilor adecvate gestionarii noilor tipuri de criza atat in latura defensiva a acesteia, de aparare a unui status-quo, cat si, mai ales, in cea ofensiva care presupune impunerea unui astfel de status.

Colonel doctor Mircea DOGARU

Istoric

 

 

 

 

dr. Dan MIRCEA

Managementul influentarii sociale in conflictele moderne

Colectia Geostrategie, Editura TOP FORM, Bucuresti, 2009

 

În lumea în care trãim, o lume a conflictelor cronice, multiple ºi diverse, procesele de comunicare sunt, în chip tot mai clar, vectori de influenþare a percepþiei oamenilor asupra ameninþãrilor ºi de argumentare în favoarea unor decizii politico-militare.

Modelarea unor astfel de procese, operaþionalizarea tehnicilor ºi procedeelor a devenit o preocupare curentǎ ºi necesarǎ pentru specialiºtii din domeniul securitãþii, apãrãrii ºi nu numai. Rolul tot mai important pe care îl are publicul ºi opinia publicǎ în conflictele contemporane justificǎ pe deplin acest interes.

Demersul autorului se înscrie în acest curent, al preocupãrilor privind utilizarea proceselor de comunicare publicǎ în timpul conflictelor în scopul câºtigãrii ºi menþinerii sprijinului public pentru deciziile politico-militare ºi pentru acþiunile forþelor militare.

Lucrarea are atât o mizǎ teoreticǎ - elaborarea unui model al management-ului influenþãrii sociale, bazat pe procesul de comunicare publicǎ - precum ºi un obiectiv practic - propunerea unor modificãri în arhitectura organizaþionalã a structurilor responsabile de comunicarea publicǎ la nivel politico-militar.

Structura lucrãrii este echilibratã ºi pertinentã. Încã de la început sunt prezentate premisele, intenþia, motivaþia, instrumentele de cercetare ºi cadrul general de investigaþie. Prima parte este dedicatǎ fundamentãrii teoretice a conceptului influenþãrii sociale, pentru ca ulterior aceasta sǎ fie conexatǎ cu problematica securitãþii naþiunilor ºi a conflictelor semnificative din ultimele decenii. Astfel, pentru a marca cele mai importante momente ale evoluþiei strategiilor de comunicare utilizate de diferite entitãþi statale ºi organizaþionale, autorul a selectat pentru analizǎ cele douǎ conflicte din Golf ºi experienþele NATO în zona balcanicǎ pe care le considerã reprezentative din punctul de vedere al tentativelor de influenþare socialǎ prin intermediul comunicãrii.

În final, autorul propune o soluþie verosimilã de management al influenþãrii sociale în timpul conflictelor, prin integrarea comunicãrii publice în scopul coagulãrii, la nivel naþional, a eforturilor fãcute pentru obþinerea ºi menþinerea sprijinului public pentru situaþiile în care se impun decizii de implicare în conflicte militare pentru apãrarea intereselor naþionale.

Demersul autorului este fundamentat pe ideea conform cãreia în segmentul influenþãrii sociale prin intermediul comunicãrii publice existã un potenþial nevalorificat corespunzãtor datoritã absenþei, atât în plan formal, cât ºi practic a unui sistem coerent de gestionare a comunicãrii publice. Acest fapt determinã un grad ridicat de dizolvare a mesajelor oficiale într-un mediu de „zgomot” general, caracteristic situaþiilor de conflict, lucru care poate afecta, în sens negativ, atingerea obiectivelor propuse.

Din aceastã perspectivã autorul analizeazã o serie de abordãri ºtiinþifice cu privire la procesele cognitiv-comportamentale din care decurg dimensiuni acþionale în scopul fundamentãrii ipotezei conform cãreia existã un potenþial de influenþare atitudinalã, cu consecinþe în plan acþional la nivelul opiniei publice. Efortul principal a fost direcþionat în special cãtre potenþialul de influenþare informaþionalã în cadrul procesului de comunicare instituþionalã publicã pe patru dimensiuni - de timp, de volum, de formã ºi de veridicitate. Modelul de management al influenþãrii prin comunicare publicã, construit în acest context, propune douã nivele de intervenþie ºi anume nivelul construcþiei atitudinale faþã de conflict (cu componentele sale cognitive, afective ºi conative) ºi cel de gestiune a informaþiilor despre conflict generate la nivel instituþional.

Din acest efort a rezultat o carte care se citeºte cu interes ºi care poate fi utilã. Cartea este interesantã prin ideile sale, prin interogaþiile ºi soluþiile privind conexiunile complexe dintre comunicarea publicã ºi securitatea naþiunilor. Cartea poate fi utilã, prin sugestiile practice, prin modelul instituþional construit, pentru toþi cei îndreptãþiþi sã gestioneze comunicarea publicã în folosul securitãþii naþionale.

prof. univ. dr. Dumitru IACOB
martie, 2009