• ABONAMENTE
  • ASOCIATIA “ION CONEA”
    • SCOP
    • SUSȚINE ASOCIAȚIA
    • FINANȚARE – PARTENERI
  • EDITURA
  • Librărie GeoPolitică
  • SPONSORIZARE
  • DONATII
  • CONTACT

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • HOME
  • REVISTA GEOPOLITICA
    • 2018
      • nr. 74/2018
      • nr. 73/2018
    • 2017
      • nr. 72/2017
      • nr. 71/2017
      • nr. 70/2017
      • nr. 68-69/2017
    • 2016
      • nr. 67/2016
      • nr. 66/2016
      • nr. 64-65/2016
      • nr. 63/2016
    • 2015
      • nr. 62/2015
      • nr. 61/2015
      • nr. 60/2015
      • nr.59/2015 EN
      • nr.59/2015 RO
    • 2014
      • nr. 58/2014
      • nr. 57/2014
      • nr. 56/2014
      • nr. 54-55/2014
    • 2013
      • nr. 53/2013
      • nr. 52/2013
      • nr. 51/2013
      • nr. 49-50/2013
    • 2012
      • nr. 48/2012
      • nr. 47/2012
      • nr. 46/2012
      • nr. 44-45/2012
    • 2011
      • nr. 43/2011
      • nr. 41-42/2011
      • NR. 40/2011
      • nr. 39/2011
    • 2010
      • nr. 38/2010
      • nr. 36-37/2010
      • nr. 35/2010
      • nr. 33-34/2010
    • 2009
      • nr. 32/2009
      • nr. 31/2009
      • nr. 30/2009
      • nr. 29/2009
    • 2008
      • nr. 28/2008
      • nr. 27/2008
      • nr. 26/2008
      • nr. 25/2008
    • 2007
      • nr. 24/2007
      • nr. 23/2007
      • nr. 22/2007
      • nr. 21/2007
    • 2006
      • nr. 20/2006
      • nr. 19/2006
      • nr. 18/2006
      • nr. 16-17/2006
    • 2005
      • nr. 14-15/2005
      • nr. 13/2005
      • nr. 12/2005
      • nr. 11/2005
    • 2004
      • nr. 09-10/2004
      • nr. 07-08/2004
      • nr. 06/2004
      • nr. 04-05/2004
    • 2003
      • nr. 02-03/2003
      • nr. 01/2003
  • BOARD
    • DIPLOMATS
    • NATIONAL
    • INTERNATIONAL
  • EDITORIAL
  • CLUBURI GEOPOLITICA
    • ExtraEurope
    • Club Geopolitica
    • New Silk Road
    • Geopolitica Club România
  • INTERNATIONAL SUMMER SCHOOL
  • 23/04/2018
You are here: Home / TOPICS / GEOPOLITICS / Noile concepte geopolitice: Regionalizarea şi globalizarea. Influenţa lor asupra naţiunii

Noile concepte geopolitice: Regionalizarea şi globalizarea. Influenţa lor asupra naţiunii

by NICOLAESCU Gheorghe

Gheorghe NICOLAESCU

MOTTO: „…oamenii urmează aproape întotdeauna drumurile pe care le-au urmat alţii şi lucrează în toate faptele lor prin imitaţie.” (N. Machiavelli, “Principele”, cap.VI)

indexLumea se transformă într-un ritm care, de aproape 12 ani, are efecte din ce în ce mai imprevizibile asupra tuturor statelor.
Conceptelor de „globalizare” şi „interdependenţă” li se contrapune fragmentarea statelor şi balcanizarea lumii. De fapt, prin renaşterea puterilor învinse în al doilea război mondial, istoria se repetă, extrapolată pe alte dimensiuni, că doar evoluăm în secolul XXI, dar marcată în fond de aceleaşi interese; politica internaţională pare a fi dominată de convingerea că „vechii demoni vor reîncepe să danseze pe vechile lor morminte”.
Scenariile luptei între civilizaţia Nordului împotriva unei alianţe confucio-islamică au luat locul celor care preziceau „sfârşitul istoriei”, „victoria democraţiei şi liberalismului” sau a celei privind „noua ordine mondială”, teorie preluată cu mare tam-tam ideologic şi de unii foşti lideri ai ţărilor din blocul sovietic, în care rolul „dinamizator” şi chiar conducător în „noua ordine mondială” bineînţeles că trebuia să revină ţărilor socialiste, singurele purtătoare de progres social. În comparaţie cu ceea ce a fost înainte de căderea zidului Berlinului, situaţia este cu desăvârşire schimbată.
Geopolitica a cunoscut un succes fulminant în perioada interbelică, fapt care a inspirat un puternic curent de gândire în Germania.
Este evident că geopolitica este o disciplină care analizează raporturile dintre factorii geografici şi opţiunile politice în termenii de posibilităţi şi condiţionări impuse de factorii opţiunilor şi că în exerciţiul politic întotdeauna s-a făcut uz de geopolitică, fără însă a se folosi termenul ca atare în mod conştient – şi aceasta încă din primii ani de după cel de-al doilea război mondial.
În esenţă, reapariţia termenului de geopolitică se datorează următorilor factori principali: sfârşitul ideologiei lumii bipolare; substituirea ordinii mondiale stabilite la Yalta, cu dezordinea naţiunilor; dificultăţile în „instaurarea unei noi ordini mondiale”; o mai mare autonomie a puterilor mijlocii, derivată din fragmentarea sistemului internaţional; contraponderile globalismului şi interdependenţelor economiei şi societăţii informaţiilor; aşa-zisa balcanizare a lumii şi a etnonaţionalismelor; impactul asupra sistemului internaţional al noilor tehnologii, fie militare, fie pentru producerea de bogăţie; apariţia noilor actori internaţionali, cum ar fi ţările din sud-estul Asiei; fundamentalismul, religiile, societăţile multinaţionale; unificarea Germaniei şi repercusiunile acesteia asupra echilibrului european şi mondial; modificarea suferită de către principalii actori de pe scena internaţională erodaţi, pe de o parte de instituţiile supranaţionale, de localisme, regionalisme şi tribalism, iar pe de altă parte de puternice forţe transnaţionale, cum sunt cele economice, financiare, cibernetice, cu efecte conjuncte care au transformat inclusiv conceptul şi conţinutul de suveranitate. Vorbind de geopolitică, aprofundând cunoaşterea, metodologiile şi tematicile, mai mult sau mai puţin conştient, se încearcă, de fapt, să se facă faţă sfidărilor incertitudinilor şi schimbărilor care se produc în lumea de azi. Cu alte cuvinte, se încearcă să se definească propriile interese naţionale în contextul unui sistem internaţional care a suferit profunde mutaţii şi politicile necesare, în scopul ajungerii într-o lume tot mai puţin incertă şi tot mai competitivă din punct de vedere politic, economic, strategic şi tehnologic.
Determinismul geografic, atât de drag şcolii haushoferiene, tinde să fie refuzat astăzi. La modul general vorbind, geografii academici tind să situeze geopolitica în contextul strict al ştiinţelor geografice – ceva sinonim geografiei politice, neîngăduindu-i-se astfel statutul de disciplină. Politologii internaţionalişti şi geopolitici, în sensul strict al termenului, afirmă apartenenţa geopoliticii la ştiinţele politice, chiar dacă şi aici apar nuanţări memorabile. Unii afirmă că geopolitica nu există în natură, ci doar în literatură, şi că se identifică cu istoria gândirii geopolitice.
Noua geopolitică este, în plus, regională şi locală.
Nu există „principii” şi nici „legi geopolitice” obiective. Există doar un mod subiectiv într-o gândire geopolitică naţională determinată şi sunt utilizate doar pentru elaborarea ipotezelor, teoriilor, reprezentărilor şi scenariilor politice.
Vorbind de ipotezele geopolitice, s-a ajuns la un punct fundamental al problemei pe care o examinăm: cel privind natura geopolitică.
Ipotezele geopolitice nu sunt nici neutre, nici obiective.
Evaluările geopolitice au devenit, astfel, mult mai complicate decât erau, de exemplu, în perioada „lumii bipolare”, sau atunci când Statele erau în măsură să controleze toţi actorii şi forţele care operau pe teritoriul de responsabilitate. Subiectele geopoliticii au evoluat şi s-au diferenţiat din punct de vedere calitativ. Nu mai există doar statele şi acele forţe care, în prezent, erodează autoritatea acestora de sus (ex. O.N.U., U.E.), de jos (ex. regionalismele) şi din zonele laterale (cum ar fi, de exemplu, fundamentalismele transnaţionale sau religioase şi finanţa internaţională).
Raportul dintre geopolitică şi geostrategie a fost mai puţin studiat decât acela dintre geografia politică şi geopolitică, poate nu doar pentru că dimensionarea strategică are o incertă imagine materializată de conceptele privind „raţiunea de stat” şi „raţiunea militară”, şi pentru că strategia, ca, de altfel, şi geopolitica, nu există în natură doar în literatură, dar şi pentru că este frecvent folosit termenul de „mare strategie”, care prezintă numeroase afinităţi cu politica şi care este des folosit ca un sinonim al politicii globale de securitate.
Una dintre criticile cele mai ascuţite din contextul gândirii geopolitice, din antichitate până în zilele noastre, se referă la pretenţia de scientificare, care se lărgeşte în mod inevitabil în determinismul ambiental. Aceste critici nu par în mare parte nefondate şi ar trebui să fie oricum abordate în cadrul unei aprofundări globale a determinismului politic.
. Determinism este chiar şi mesianismul, care situează interesele şi politica unei naţiuni pe o presupusă voinţă divină, sunt „destinele în manifestare”, sunt „superioritatea”, apelul la „drepturile istorice” provocate de Maroc în „marşul verde” din Sahara ex-spaniolă şi de Irak pentru invadarea Kuweitului sau în toate conflictele etnice actuale, mai ales din spaţiul ex-iugoslav. Deterministe sunt şi toate teoriile geopolitice „clasice” în varianta studierii lor în manieră reductivă şi schematică – cum ar fi aceea privind puterea continentală a lui Mackinder, „puterea maritimă” a lui Mahan, cea „peninsulară” a lui Spykman sau cea aeriană a lui Seversky, care se pretind a fi ştiinţifice şi obiective şi, deci, normative, şi nu simplist probabilistice şi euristice.
Determinismul şi obiectivitatea diferitelor teorii sau propuneri geopolitice sunt doar instrumentale şi legate de interesele şi proiectele politice care le elaborează. Altă dată, determinismul este doar aparent.
Tentaţia determinismului în geopolitică este alimentată, după cum am mai menţionat, de enorma valoare propagandistică a hărţii geografice. Cartografia este considerată în mod obişnuit o tehnică (sau o ştiinţă). Totodată, opţiunea pentru tipul de proiecţie al şcolii şi al nivelului de analiză este cu totul altul decât obiectiv şi neutru.
În lumea post-bipolară, garantarea securităţii şi apărării comune europene doar prin desfăşurarea forţelor terestre pe linia de apărare avansată din Europa Centrală, precum şi a unor consistente forţe terestre şi nucleare americane de la Capul Nord la Mediterana, nu mai este realizabilă.
În scopul depăşirii rigidităţii Războiului Rece, Henry Kissinger prognostica constituirea unei lumi pentapolare, constituită din S.U.A., Europa, Uniunea Sovietică, Japonia şi China, la care s-ar fi putut adăuga şi India, în caz că ar fi reuşit să se dezvolte şi să-şi menţină stabilitatea internă. S-ar fi putut realiza, conform teoriei lui Kissinger, un “concert mondial” de puteri în echilibrul dinamic, care ar fi putut activa mecanisme similare celor care au menţinut stabilitatea în Europa după Pacea de la Viena din 1815.
Pendulul istoriei pare că se mişcă în direcţia redescoperirii statelor – naţiune. Cea mai mare dificultate cu care se confruntă politica este accelerarea timpilor de mutaţii faţă de răspunderea politică.
Dezvoltarea economică nu mai constituie o sursă de integrare internaţională, conform parametrilor indicaţi de Adam Smit, Alexander Hamilton sau Friedrich Liszt. Regiunile bogate, integrate deja în economia mondială şi expuse unei concurenţe feroce a altor regiuni, tind să se disocieze şi să-şi recapete independenţa maximă. Ordinea mondială este într-o continuă mutaţie, pentru că, practic, nici nu mai există o ordine mondială sau nu mai există parametrii tradiţionali care caracterizau, până de curând, un asemenea concept. Pentru evitarea dezagregării statelor şi a balcanizării lumii, chiar şi a celei industrializate, se pare că unica soluţie este aceea de substituire a conceptului de stat înţeles ca un “tot suveran” cu acela de stat înţeles ca loc de concentrare a reţelelor şi raporturilor de influenţă.
Se impune, deci, o abordare globală etică a problemelor mediului, a relaţiilor de muncă, a politicii valutare etc. Cu alte cuvinte, nu frânarea globalizării, ci implementarea ei etică poate duce la efecte pozitive.
Este adevărat că globalizarea, ştergerea graniţelor, poate, bineînţeles, să decadă într-un “egoism fără frontieră”. Tratarea simplistă şi sentimentală a lucrurilor nu aduce nici un beneficiu. Chiar dacă prima reuniune G-8, dedicată problemei, n-a reuşit iniţierea unei globalizări “etice”, este totuşi un semnal pozitiv, iar Europa ar trebui să înceapă cu ea însăşi!

Share this:

  • Click to share on Facebook (Opens in new window)
  • Click to share on LinkedIn (Opens in new window)
  • Click to share on Twitter (Opens in new window)
  • Click to share on Google+ (Opens in new window)

Related

Filed Under: GEOPOLITICS Tagged With: etnonaţionalism, fundamentalism, G-8, geopolitica, globalizare, interdependență, Kissinger, Mackinder, Mahan

About NICOLAESCU Gheorghe

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

COMENTARII Cancel reply

Social Media

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Google+

AUTHORS

NOUTĂŢI EDITORIALE

GEOPOLITICS BOOKS

Revista GeoPolitica

Geopolitica TV

YouTube

PARTENERI

COLEGIUL DE REDACŢIE

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC
ACADEMIA ROMÂNĂ
academician Dan BERINDEI
academician Constantin BĂLĂCEANU-STOLNICI
academician Mircea MALIŢA
academician Dan BĂLTEANU

ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ

Anghel ANDREESCU
Teodor FRUNZETI
Tasin GEMIL
Ionuţ PURICĂ
Gheorghe VĂDUVA
Constantin VLAD

INTERNATIONAL BOARD

Abdulrahman AL RASSI – Ministerul de Externe al Regatului Arabiei Saudite în Rusia
Alam ANWAR – Centre for West Asian Studies, Jamia Millia Islamia, New Delhi, India
Zeljko BJELJAC – Geographical Institute ”Jovan Cvijic”, Serbian Academy of Sciences and Arts, Belgrade, Serbia
Alex BERCA – analist economic, SUA
Christian BOLÍVAR – Chilean Army War College, Santiago, Chile
Maurizio BONI – Headquarters NATO Rapid Deployable Corps, Italy
Michele BRUNELLI – Università degli Studi di Bergamo, Italy
Come CARPENTIER DE GOURDON – World Affairs Journal, New Delhi, India
Michel CHOSSUDOVSKY – Centre for Research on Globa­lization (CRG), Montreal, Qc. Canada
Dimitrios DALAKLIS – World Maritime University, Malmö, Sweden
Nicholas DIMA – Selous Foundation for Public Policy Research, USA
Sevdalina DIMITROVA – National Military University ”Vasil Levski”, Veliko Tarnovo, Bulgaria
Serhiy DZHERDZH – NATO – Ukraine Civic League, Ukraine
Viacheslav DZIUNDZIUK – National Academy of Public Administration, Ukraine
Joseph E. FALLON – New York, USA
Tiberio GRAZZIANI – L’Istituto di Alti Studi in Geopolitica e Scienze Ausiliarie (IsAG), Roma, Italia
Pawel GOTOWIECKI – The College of Business and Entrepreneurship, Ostrowiec Świętokrzyski, Poland
Jaroslaw GRYZ – National Defense University and University of Finance and Management in Warsaw, Poland
Mara S. GUBAIDULLINA – Al-Farabi Khazach National University, Almaty, Kazakhstan
Serhii HAKMAN – Bukovinian Center for Political Studies, Ukraine
George (Sam) HAMONTREE III – Florida, USA
Radu HERVIAN – Drake Institute for Social Studies, Philadelphia, USA
Leonard HOCHBERG – Mackinder Forum, USA
Karolina ILIESKA – University St. Kliument Ohridski-Bitila, Faculty of Economics, Prilep, R. Macedonia
Slobodan JANKOVIC – Institute of International Politics and Economics, Belgrade, Serbia
David A. JONES – University of Warsaw, Poland
Thede KAHL – Institute for Romance Languages, Wien, Austria
Dincho KARAMUNCHEV – Geopolitics Consulting LTD, Bulgaria
Vladimir KARYAKIN – Russia`s Institute for Strategic Studies, Russia
Swapnil KISHORE – IDC Herzliya – International School, Israel
Yana KOROBKO – International Advisory Council of the Institute of Peace and Development, Canada
Tamara KOVAČEVIČ – University of Novi Sad, Serbia
Anatoliy KRUGLASHOV – Yuriy Fedkovych Chernivtsi National University, Ukraine
Matthew KWASIBORSKI – American Institute on Political and Economic Systems, USA
Dorin LOZOVANU – EGEA, Rep. Moldova
Sohail MAHMOOD – Preston University, Islamabad, Pakistan
Armando MARQUES-GUEDES – Direcção-Geral da Política do Mar, Lisbon, Portugal
Satoshi MORISHIMA – Middle East Cultural Research Institute, Tokyo, Japan
Isa MULAJ – Institute for Economic Policy Research and Analyses, Pristina, Kosovo
Elman NASIROV – Academy of Public Administration under the President of the Republic of Azerbaijan
John O`LOUGHLIN – University of Colorado, USA
Amanda PAUL – European Policy Centre (EPC), Brussels, Belgium
Charles PENNAFORTE – Universidade Paulista, São Paulo, Brasil
Donila PIPA – Faculty of Law, ”Vitrina” University, Tirana, Albania
Daniel PIPES – Middle East Forum, USA
Benjamin POGHOSYAN – Institute for National Strategic Studies – MOD, Armenia
Walter POSCH – Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin, Deutschland
Gaetano Mauro POTENZA – ”Geopolitical Review”, The Alpha Institute of Geopolitics and Intelligence, Italy
Maria PTASHKINA – National Research University, Higher School of Economics, Russian APEC Study Center, Moscow, Russia
Hans H. REISER – Regionalgeograph Donauländer, Deutschland
Charles SAINT-PROT – L’Observatoire d’études géopolitiques à Paris, France
Mohammed Saeed AL-SHAKARCHI – Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Irak la Nairobi, Kenya
Steven Alan SAMSON – Helms School of Government Liberty University, Lynchburg, USA
José J. SANMARTÍN – Universidad de Alicante, España
Daniele SCALEA – Università degli Studi ”La Sapienza”, Rome, Italy
Musa SHTEIWI – Jordanian Center for Strategic Studies, Amman, Jordan
Gregory SIMONS – Centre for Russian and Eurasian Studies, Uppsala, Sweden
Vitalie SOCHIRCĂ – Universitatea de Stat din Chişinău, R. Moldova
Vladimir TESIC – Research Center for Western Balkan Security Issues, Serbia
Mohamad TROUDI – L’Institut International d’Etudes Stratégiques (IIES), Paris, France
Nuray TURKER – Karabuk University, Turkey
Tynchtykbek TCHOROEV (CHOROTEGIN) – Kyrgyz National University ”Jusup Balasagyn”, Bishkek, Kyrgyzstan
Andrei VOLOSHIN – Institutul de Economie Mondială, Lyov, Ucraina
Daniel WAGNER – Country Risk Solutions, Connecticut, USA
Immanuel WALLERSTEIN – Dept. of Sociology Yale University, New Haven, USA
Suolao WANG – Center for International & Strategic Studies, Peking University, Beijing, China
Jan WENDT – Institute of Geography, Gdańsk University, Poland
Shams uz ZAMAN – National Defence University Islamabad, Pakistan

NATIONAL BOARD

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Cristian BARNA – Academia Naţională de Informaţii, Bucureşti
Dumitru BORŢUN – SNSPA, Bucureşti
Cristian BRAGHINĂ – Universitatea din Bucureşti
Anna-Eva BUDURA – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Irena CHIRU – Academia Naţională de Informaţii, Bucureşti
Dumitru CODIŢĂ – Asociaţia de Drept Internaţional Umanitar
Laura COMĂNESCU – Universitatea din Bucureşti
Olivia COMŞA – Centrul de Inginerie şi Tehnologie Obiective Nucleare
Dan DUNGACIU – Institutul de Relaţii Internaţionale al Academiei Române
Călin FELEZEU – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
Cornel GRIGORUŢ – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti
Ioan IANOŞ – Universitatea din Bucureşti
Alexandru ILIEŞ – Universitatea din Oradea
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Dumitru MIRON – Academia de Studii Economice, Bucureşti
Vasile NAZARE – Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”
Florin PINTESCU – Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
Nicolae POPA – Universitatea de Vest, Timişoara
Ştefan PURICI – Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
Nicolae RADU – Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti
Dănuţ-Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române
Vasile SIMILEANU – Academia de Studii Economice, Bucureşti
Laura SITARU – Universitatea din Bucureşti
Cristian TĂLÂNGĂ – Universitatea din Bucureşti
Cristian TRONCOTĂ – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Răzvan ZAHARIA – Academia de Studii Economice, Bucureşti

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti
Cristian BARNA – Academia Naţională de Informaţii, Bucureşti
Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Silviu NATE – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Nicolae RADU -Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti
Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române
Vasile SIMILEANU – Academia de Studii Economice, Bucureşti

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR FONDATOR: Vasile SIMILEANU
Senior Editor: Vasile SIMILEANU
Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU)

Secretar Știinţific:
Aliodor MANOLEA
Secretar de redacţie: Monica MUŢU
Website: Andrei ŢURCAN
Remus DOGARU

Redactori: Alexandru DINU
Irina IONIŢĂ
Cosmin PĂCURARU
Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU

NOTES
Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

KEYWORD

Asia Centrală (26) Azerbaijan (25) Black Sea (41) carte (38) China (70) conflict (36) cooperare (29) criza (29) energie (28) EU (42) Europa (35) European Union (37) geopolitica (156) geopolitics (53) globalizare (55) identitate (26) integrare (27) internationala (34) Irak (47) Iran (59) Islam (41) istorie (24) lansare (46) marea neagra (93) NATO (93) Orientul Mijlociu (28) petrol (25) putere (25) religie (26) Romania (182) Rusia (123) Russia (67) securitate (83) security (43) SUA (77) terorism (55) terrorism (32) Turcia (67) Turkey (41) Ucraina (54) UE (100) Ukraine (44) Uniunea Europeană (53) USA (29) şcoală (35)




GeoPolitica Copyright © 2015 - Log in